Două scenarii pentru economia Transnistriei

Foto: tiras.ru

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” a prezentat rezultatele studiului privind consecinţele economice pentru Transnistria ale Acordului de asociere dintre Moldova şi UE şi ale Acordului privind crearea Zonei de Comerţ Liber şi Atotcuprinzător (DCFTA).

Lucrarea a fost elaborată în parteneriat cu compania independentă Berlin Economics (specializată în ţările cu economie în tranziţie şi pieţe în dezvoltare), cu sprijinul financiar al Ministerului de Externe al Germaniei. Scopul studiului este a arăta ce vor primi întreprinderile transnistrene în contextul comerţului asimetric, aplicat în prezent, şi care sînt oportunităţile lor pentru exportul pe pieţele UE şi CSI.

UE – principala piaţă pentru Transnistria

În prezent, pentru întreprinderile din Transnistria, la exportul în ţările UE este aplicat regimul preferinţelor comerciale autonome (ATP), oferit Moldovei pînă la semnarea Acordului de asociere cu UE. Precum a comunicat directorul centrului „Expert-Grup”, Adrian Lupuşor, pentru a exporta în UE fără taxe vamale (în regimul comerţului asimetric), agenţii economici din Transnistria trebuie să se înregistreze la Camera Înregistrării de Stat din Moldova, să treacă periodic controlul la Serviciul Vamal al Republicii Moldova, să obţină certificatul de provenienţă şi licenţa pentru export.

Piaţa UE a devenit principala piaţă de desfacere pentru companiile transnistrene. Potrivit datelor statistice, în ianuarie-septembrie 2014, ponderea acesteia în exportul regiunii a constituit 60%, ale ţărilor CSI – 26%, alte pieţe – 4%.

Totodată, Transnistria aplică o taxă de protecţie la importul mărfurilor din UE, pentru ca întreprinderile locale să rămînă competitive pe piaţa internă. Tariful mediu vamal este de 7,3%, adică un nivel mai înalt de protecţie faţă de partea din dreapta Nistrului, unde tariful mediu vamal este de 4,6%. Ţara noastră, din 2006 implementează procesul de liberalizare a comerţului asimetric cu UE în cadrul sistemelor GSP, GSP+ şi preferinţelor comerciale autonome. Treptat, au scăzut şi tarifele vamale – taxele vamale la importul mărfurilor industriale. Regiunea transnistreană în ultimii ani a fost închisă pentru acest proces de liberalizare a comerţului asimetric şi şi-a păstrat un nivel sporit de protecţie a pieţei interne. O taxă vamală mai mare este o sursă de venit a regiunii. 20% din toate impozitele provin din taxele vamale.

Consecinţele acordurilor cu UE

Acordul de asociere dintre Moldova cu UE (DCFTA este un element-cheie al documentului) şi Acordul privind Zona de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător dintre Moldova şi UE (DCFTA) ar fi putut înlătura barierele netarifare la exportul din Transnistria în UE. Acest fapt ar trebui să sporească dinamica exportului, importului şi investiţiilor, legate de comerţ, precum şi să aibă un impact pozitiv asupra PIB-ului regiunii. Însă deoarece niciunul dintre aceste documente nu este valabil pe teritoriul Transnistriei, pot fi examinate două scenarii de evoluţie a economiei: cel optimist ( ce prevede implementarea condiţiilor Acordului de asociere) şi cel pesimist (neimplementarea acestui acord).

Scenariul optimist

Se presupune că reducerea barierelor tarifare la export nu ar trebui să aibă un impact major (creşterea ar putea fi de 0,.5%), deoarece întreprinderile din partea stîngă a Nistrului au acces preferenţial pe pieţele UE. Cel mai mare impact ar trebui să fie în urma anulării barierelor netarifare (+3,5%). Anularea taxelor vamale la import (liberalizarea prevede acţiuni reciproce) va contribui la majorarea importului cu 1,4%, iar înlăturarea barierelor netarifare va îmbunătăţi acest indicator cu 0,4%. Creşterea exportului şi importului trebuie să conducă la majorarea investiţiilor în regiune cu 2% (în prezent acolo nu există investiţii europene). Odată cu anularea taxelor, producătorii vor obţine acces la materie primă mai ieftină, se va ameliora climatul investiţional.

Totodată, există şi riscuri. În primul rînd, veniturile la bugetul de stat al autoproclamatei RMN sînt foarte dependente de încasările de la vamă. De aceea, acceptarea condiţiilor Acordului de asociere va conduce la pierderea unei părţi de venituri la buget. În al doilea rînd, acest fapt va înrăutăţi relaţiile politice cu Rusia şi regiunea va pierde susţinerea financiară din partea Federației Ruse. În al treilea rînd, producătorii locali ar putea intra în şoc, concurînd cu întreprinderile occidentale, deoarece ele rămîn în urmă la capitolul modernizării tehnice şi tehnologice. Aceste neajunsuri, deocamdată, sînt echilibrate de taxele vamale la import şi de subvenţiile ruseşti la resursele energetice. Însă în pofida acestor riscuri, în general, efectul economic rămîne pozitiv. Economia ar trebui să crească cu 3,6%.

Scenariul pesimist

UE anulează pentru Transnistria regimul preferinţelor comerciale autonome, aplicat în prezent, fapt ce va conduce la scumpiri esenţiale (cu 12-17%) a exportului din regiune pe pieţele UE – în primul rînd a producţiei agricole şi a altor ramuri strategice. De exemplu, la textile şi confecţii, taxa va constitui 12%, iar volumul exportului se va reduce cu 18%. Taxa vamală la metale şi articole din metale, de asemenea, va creşte pînă la 12%, iar livrările se vor reduce cu 22,8%. Taxa la încălţăminte va fi la de 17%, fapt ce va conduce la reducerea exportului cu 15,3%. La producţia agricolă, în prezent se aplică taxa de 14% (la produsele menţionate mai sus – 0%). Odată cu anularea regimului ATP, aceasta va creşte pînă la 150%. În acest caz, exporturile vor fi sistate în general. La alte grupuri de mărfuri va fi stabilit un tarif de 15%, ceea ce înseamnă minus 37,5% din export.

În general, acest fapt va reduce livrările în ţările UE cu 25%, iar volumul total al vînzărilor peste hotare – cu 7,3%. De asemenea, volumul investiţiilor va scădea cu 3%. În general, PIB-ul în regiune se va reduce cu 5,2%. Divergenţele dintre interesele economice şi politice vor genera tensiuni între mediul de afaceri şi autorităţile din regiune.

Între economie şi politică

Expertul în politica externă Vladimir Vilcec (Slovacia) a menţionat că problema aplicării teritoriale a Acordului de asociere nu e specifică doar pentru Moldova, dar şi pentru Georgia cu Abhazia, Ucraina cu raioanele de Est. UE este gata să ofere asistenţă experţilor pentru implementarea cu succes a procesului de asociere pe ambele maluri ale Nistrului, însă decizia trebuie identificată în comun de Chişinău şi Tiraspol. Transnistria are avantaje foarte importante în cadrul Asocierii cu UE, însă această problemă este nu atît economică, cît politică.

În noiembrie şi-a început activitatea noua componenţă a Comisiei Europene, iar degrabă vor fi revizuite aspectele politicii de vecinătate şi ale Parteneriatului Estic. Aici sînt trei momente ce conţin abordări practice pentru implementarea acestor două acorduri.

Prima – cît de mult şi de aprofundat va fi implementată participarea politică sau obligaţiile UE în politica de vecinătate, a Parteneriatului Estic şi în procesul de asociere? În prezent, ţările-membre accelerează aceste procese din punct de vedere tehnic. Ţinînd cont de situaţia din Ucraina, Georgia şi Moldova, UE pune în faţa membrilor săi întrebarea – cît de departe se poate ajunge cu Acordul de asociere şi ce perspective are acest proces – aderarea sau neaderarea acestor ţări la UE?

A doua întrebare – cum îşi va promova UE politica comercială în ţările Parteneriatului Estic? Atunci cînd autorităţile Ucrainei au adoptat decizia privind Acordul de asociere şi Acordul de liber schimb, liderii de la Moscova au perceput acest fapt drept o alegere între UE şi Uniunea Vamală. Reiese că acest instrument de politică al UE are nu doar un impact pozitiv asupra vecinilor. UE trebuie să se gîndească cum să schimbe această situaţie.

Şi principala problemă în legătură cu criza din Ucraina şi Transnistria – cum poate fi coordonat conceptul zonei de liber schimb cu relaţiile comerciale, stabilite de Moldova şi Ucraina cu Rusia? UE trebuie să creeze un cadru politic şi juridic pentru a implementa Acordul de liber schimb.

Nenumărate contradicţii

„Astăzi, Acordul de asociere este aplicat pe teritoriul controlat de facto de Moldova, iar în Transnistria el nu este implementat”, menţionează șeful Direcţiei cooperare economică cu UE din cadrul MAEIE, Tatiana Molcean. – Însă dacă Transnistria doreşte să aplice Acordul în regiune, atunci Chişinăul trebuie să demonstreze că el de facto are posibilitatea de a controla elementele comerţului, prevăzute în Acord. În acest caz, la şedinţa Consiliului Asociaţiei va fi adoptată decizia privind aplicarea Acordului de liber schimb şi pe teritoriul Transnistriei. Din 1 ianuarie 2016, preferinţele autonome comerciale ale UE vor fi anulate pentru toate categoriile de mărfuri din Transnistria.”

„UE încurajează autorităţile din Moldova să atragă partea Transnistreană în procesul de armonizare a legislaţiei, - a comunicat şefa Direcţiei generale politici comerciale din cadrul Ministerului Economiei, Inga Ionesii. – Însă la noi politicile fiscale, standardele, infrastructura calităţii etc. sînt foarte diferite, sistemele sînt diferite. În plus, toate acestea contravin tuturor cerinţelor şi obligaţiilor menţionate în Acordul de asociere şi existente pe piaţa UE. De aceea, reprezentanţii Comisiei Europene organizează întrevederi cu reprezentanţii Transnistriei şi încearcă să demonstreze că armonizarea legislaţiei nu înseamnă anularea unor principii. Noi dorim să ne aliniem la legislaţia internaţională aplicată de majoritatea ţărilor din Europa.

Anghelina Taran