Guvernul apără interesele business-ului lui Ilan Șor? Dar de ce nu pe cele ale cetățenilor Moldovei?

Foto: airport.md

Vladislav Bordeianu

La ultima sa ședință din 22 decembrie, Cabinetul de Miniștri, condus de Iurie Leancă a adoptat o decizie – de a achita proprietarului magazinelor duty-free din Moldova Le Bridge Corporation Limited, Franc Arif (cetățean francez) o compensație în valoare de 35,1 mil. lei (1,83 mil. euro). Deși ar fi putut să nu achite acești bani, dacă ar fi restituit companiei franceze suprafețele pentru magazinele duty-free din incinta Aeroportului Internațional Chișinău.

Adoptînd această decizie, Guvernul a demonstrat că în acest caz este ghidat nu de interesele naționale, dar de interesele de afaceri ale persoanelor private. În cazul dat, ale lui Ilan Șor, care conduce compania concurent de magazine duty-free Dufremol, din cauza căreia a apărut litigiul.

Litigiu cu termen de prescripție depășit

Conflictul dintre două companii concurente, ce activează în domeniul comerțului fără taxe vamale, Le Bridge a lui Franc Arif și Dufremol a lui Ilan Șor, a început în anul 2009, cînd ultima a contestat decizia Guvernului din 8 februarie 2008.Hotărîrea prevedea crearea unei rețele de magazine duty-free în punctele internaționale de trecere a frontierei de stat Moldova-România.

Astfel, autoritățile planificau să restabilească magazinele duty-free, care în 2002 au fost închise la punctele terestre de trecere a frontierei. Guvernul a stabilit cinci puncte vamale, unde trebuiau deschise magazine duty-free cu suprafața de cel puțin 50 m.p.: Costești-Stînca, Cahul-Oancea, Leușeni-Albița, Sculeni și Ungheni-Cristești.

Cîștigătorul tenderului a fost desemnată Le Bridge. În rezultat, compania a construit patru magazine în punctele vamale și cîte unul la Aeroportul din Chișinău și la Giurgiulești. Companiei Dufremol, care inițial nu au fost cîștigătoarea tenderului, i s-a permis să deschidă la frontieră (la Leușeni și Cahul) două magazine. Însă Dufremol nu s-a mulțumit cu aceasta, deoarece „Le Bridge nu avea o experiență de cinci ani în acest domeniu, deși condiția concursului prevedea acest lucru”. Acest fapt a și constituit motivul de apelare în instanță a companiei Dufremol, care „corespundea tuturor cerințelor”.

Reprezentanții Le Bridge Corporation Limited au confirmat atunci că compania nu avea experiență de cinci ani în domeniul duty-free, dar au asigurat: autoritățile le-au explicat că experiența se referă la domeniul comerțului. Totodată, trebuie de menționat că Dufremol a depus cererea după schimbarea puterii în Moldova și după un an și nouă luni de la adoptare deciziei de către Guvern.

După o serie de litigii judiciare, companie Dufremol a cîștigat cazul: judecătoria economică a RM a anulat rezultatele tenderului de selectare a investitorului, care trebuia să construiască o rețea de magazine duty-free. Totodată, instanța, din motive neclare, a decis să declare drept cîștigător al tenderului compania Dufremol.

În perioada litigiilor, toate magazinele companiei Le Bridge au fost închise, deși compania reușise deja să investească mijloace în amenajarea magazinelor și procurarea mărfii – potrivit informației Le Bridge – cel puțin 10 mil. Euro. Luînd în considerație profitul ratat de la șase magazine și marfa deteriorată în timp, prejudiciul total al companiei a fost estimate la 53,4 mil. Euro.

Pentru recuperarea prejudiciului, Le Bridge a acționat pe 14 mai 2011 Moldova la Centrul Internațional de reglementare a litigiilor investiționale de pe lîngă Banca Mondială (ICSID).

Pe 10 aprilie 2013, compania franceză Le Bridge a cîștigat cazul la ICSID. În decizie se arată că Moldova a încălcat norma privind atitudinea echitabilă și egală față de investițiile proprietarului companiei Franc Arif în magazinele din Aeroportul Internațional Chișinău.

Decizia prevedea două scenarii. Primul: guvernul Moldovei, timp de 60 de zile, vine cu propunerea de a restitui prejudicial companiei Le Bridge, precum și oferă garanții pentru noul contract de arendă de către companie a suprafețelor din Aeroportul Chișinău.

În cazul în care părțile vor putea ajunge la o înțelegere, atunci Moldova trebuia să-i achite companiei doar 6,5 mil. lei, în calitate de prejudiciu pentru încălcarea Acordului bilateral. Al doilea scenariu prevedea achitarea de către stat a compensației totale pentru profitul ratat și marfa deteriorată în timp, estimată la 35,14 mill. Lei (1,83 mil. euro).

Funcționarii de stat la straja intereselor de afaceri private

Guvernul moldovean a preferat cel de-al doilea scenariu. Or, potrivit informațiilor NOI.MD, Le Bridge era de acord la o înțelegere amiabilă. În afara celor 35 mil. lei, din bugetul de stat au fost achitate serviciile biroului de avocați, care a reprezentat interesele RM în cazul Le Bridge.

Drept cîștigătoare a fost desemnat biroul american de avocați DLA Piper, onorariul căreia a constituit $880 mii. Totodată, Guvernul a achitat un onorariu de $160 companiei de audit Credibility International, care a desfășurat o expertiză a valorii pretențiilor, înaintate de către reclamant. În afară de aceasta, au fost achitate și cheltuielile de judecată în valoare de $75 mii.

Luînd în considerație toate cheltuielile, refuzul de a deschide magazinele duty-free companiei franceze Le Bridge a costat statul 53 mil. Lei. De remarcat că pentru învățămîntul postuniversitar în bugetul de stat pentru 2014 a fost alocate 58 mil. Lei, iar fondul de rezervă al Guvernului constituie 50 mil. Lei.

Suma de 35,1 mil. lei, care va fi achitată investitorului francez este comparabilă cu ajutorul statului pentru susținerea businessului mic. Astfel, în acest scop în bugetul de stat pentru anul 2014 au fost prevăzute 35,8 mil. lei. Iar pentru compensațiile nominative în acest an au fost alocate doar 25,3 mil. lei.

Decizia Guvernului a fost criticată dur de fostul premier al Moldovei Ion Sturza. El a numit această situație „o poveste marca Șor&Со”, realizată sub patronajul guvernului lui Vlad Filat și al „justiției „incoruptibile” din Moldova”.

Mulți specialiști menționează că un asemenea caz nu poate fi „executat” fără o susținere politică. „Investițiile de $200 mii s-au transformat într-o factură de $2,25 mil., ce va trebui achitată de moldoveni. Cîte bomboane trebuia să vîndă prietenul tuturor guvernelor, „victima Franc Arif în magazinele duty-free din aeroport, pentru a cîștiga $2,25 mil.? Răspuns: toată producția fabricii „Bucuria” de cinci ani”, a scris Sturza pe pagina sa de Facebook.

El califică această tranzacție drept o „afacere genială, spre invidia lui Ilia și Petrov”. Ex=premierul, de asemenea, îi adresează o întrebare ministrului Justiției Oleg Efrim: „Ce v-a determinat să declarați că vinovații vor fi pedepsiți?! Supărarea pe conducătorii din Guvern și de partid, sau dorința de a justifica cele $850 mii cheltuite pe avocați?!”, se întreba Sturza, sugerînd că „cineva și-a umplut buzunarele pe ultima sută de metri”.

Potrivit lui, tranzacția a fost blocată de Ilan Șor, care deține singurul magazin duty-free din aeroportul, ce aduce venituri destul de solide. De menționat că domnul Șor, de asemenea, este și președintele Consiliului de Administrație al Aeroportului Chișinău ș i poate utiliza resursa administrativă, pentru a nu admite alți concurenți în aeroport. Rețelele de magazine Dufremol sunt reprezentate destul de bine pe teritoriul Moldovei.

În total, Dufremol, potrivit informației de pe site, astăzi deține deja opt magazine de comerț fără taxe vamale. Magazinele duty-free din această rețea cu fost deschise nu doar la aeroport și posturile vamale, așa cum prevede legea, dar și în centrul orașului Chișinău, în hotelul Jolly Alon. Totodată, anul trecut, guvernul planifica să lase magazinele duty-free doar la aeroporturi, așa cum prevede practica europeană. însă această problemă a fost repede camuflată, iar tema – închisă.

Afacerea anului

Trebuie de menționat că Ilan Șor s-a evidențiat și în alte mașinații financiare majore din Moldova. La finele lunii noiembrie, Banca Națională a introdus regimul de administrare specială la Banca de Economii, unde el era președintele Consiliului de Administrație, din cauza situației financiare precare. „Au fost înregistrate cazuri de eliberare a creditelor pentru stingerea creditelor nefavorabile. Au fost alocate și alte credite, care presupunem că vor devenit nefavorabile”, a comunicat în cadru unei emisiuni televizate, guvernatorul BNM Dorin Drăguțanu.

Nu este esclus faptul că Ilan Șor va dori să cîștige și pe cazul Băncii de Economii, ori din cauza deciziei Curții Supreme de Justiție privind restituirea statului a pachetului majoritar de acțiuni (56%) banca din Rusia „ВЭБ-Капитал”, interesele căreia erau reprezentate în Moldova de către Ilan Șor, a fost lipsit de investițiile în bancă. Iar acestea constituie circa 1 mild. lei.

Mulți experți consideră că în acest caz investitorul rus ar avea de cîștigat, prin urmare va trebui din nou de achitat ифтш din buzunarul contribuabililor.

În afara faptului că sub președinția lui Ilan Șor Banca de Economii și-a înrăutățit indicatorii, s-a stabilit că din trei bănci, care ar fi controlate de Ilan Șor – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank – au dispărut 18 mild. lei. Banda Națională consideră că „există temei pentru a considera aceste afaceri dubioase”, și a „apelat la organele de drept pentru inițierea anchetei necesare”. Însă nu știe dacă acești bani vor fi repatriați și vor fi pedepsiți oare cei vinovați.

Între timp, principalul personaj în toate aceste operațiuni continuă să activeze nestingherit. Doar în cazul Băncii de Economii au fost cheltuite cel puțin 3,5 mild. lei, ceea ce constituie 3,5% din PIB-ul Moldovei. Asta ținînd cont de faptul că statul nu avea 50 mil. lei pentru participarea la emisiunea suplimentară după care statul a pierdut controlul asupra băncii, în care a venit Ilan Șor. Din contul cui e banchetul? Din păcate, din contul nostru, al contribuabililor de rînd din Moldova.