Mediul de afaceri înaintează propuneri Ministerului Finanțelor

Foto: moldnews.md

Anghelina Taran

La finele anului trecut, experții Centrului analitic independent „Expert-Grup”, în cadrul proiectului „Procesul bugetar în Moldova: monitorizarea transparenței și promovarea controlului public”, împreună cu reprezentanții mediului de afaceri, precum și ai Ministerului Finanțelor, ai Ministerului Economiei, Serviciului Fiscal de Stat, Serviciul Vamal și alte structuri publice au examinat proiectul legii privind implementarea politicilor fiscală, vamală și bugetară pentru anul 2015.

Conducătorii Asociației Micului Business, ai Confederației Naționale a Patronatelor, ai Asociației Băncilor, Federației Naționale a Femeilor, Uniunii producătorilor de zahăr din Moldova și ai Asociației investitorilor străini și-au prezentat propunerile pentru Guvern și Parlament. Directorul proiectului Dumitru Budeanschi a efectuat o sinteză a propunerilor și le-a transmis Ministerului Finanțelor. Reprezentanții mediului de afaceri speră că acestea vor fi reflectate în proiectul de lege. Propunerile întreprinzătorilor sunt îndreptate spre reducerea impactului negativ asupra mediului de afaceri al unor măsuri, incluse de către Ministerul Finanțelor în acest proiect.

Certificare voluntară

Experții au atras atenția, în primul rînd, asupra propunerilor Ministerului Finanțelor de a implementa certificarea obligatorie a sistemelor informaționale. Comunitatea de afaceri consideră că introducerea caracterului obligatoriu al acestei certificări trebuie amînată și vede drept alternativă pentru inițiativa Ministerului Finanțelor certificarea voluntară pentru agenții economici care doresc ca raportările electronice să fie recunoscute de către organele fiscale.

Totodată, Ministerul Finanțelor nu a explicat necesitatea acestei masuri, daca certificarea va fi contra cost sau gratis și la ce fel de sisteme informaționale se referă. De asemenea, nu sunt clare procedurile de certificare și criteriile după care va avea loc aceasta. Exista domenii în care sistemele informaționale sunt extrem de sofisticate și complexe fiind practic integrate în sistemul de producere, prestări servicii și management al întreprinderilor. Este clară dorința organelor fiscale de a spori încrederea în softul utilizat, dar, pe de altă parte, acestea nu trebuie să creeze costul suplimentare și bariere pentru activitatea întreprinzătorilor.

Despre deducerile din baza impozabilă

Ministerul Finanțelor a decis să limiteze conducerea întreprinderii la utilizarea doar a unui singur autoturism, pentru care se admite deducerea cheltuielilor și costurilor. Astfel, statul încearcă să reducă riscul ascunderii plăților salariale. Însă această inițiativă va împovăra nejustificat mediul de afaceri și va reduce nivelul de competitivitate. De asemenea, va crea probleme multor companii mari, veniturile cărora depind de funcțiile de reprezentativitate, care au filiale sau puncte de lucru, sau practică activități sofisticate.

Întreprinzătorii nu sînt de acord nici cu dorința autorilor proiectului de lege de a reduce plafonul de 10% pînă la 2% din venitul anual impozabil pentru donaţii, cheltuielile pentru binefacere sau sponsorizare.

Modificările propuse de Ministerul Finanțelor au drept scop reducerea cazurilor de evaziune fiscală prin folosirea donațiilor fictive, acordate în schimbul plăţilor salariale. Totodată, aceste deduceri se referă doar la donații în „scopuri filantropice sau de sponsorizare în favoarea autorităţilor publice şi instituţiilor publice, iar organizaţiile necomerciale, precum și casele de copii de tip familial nu figurează printre beneficiarii acestei asistențe. Mai mult, pentru acceptarea deducerilor, întreprinderile trebuie să confirme cheltuielile pentru sponsorizare (cerințele pentru aceste confirmări sunt foarte neclare). În opinia întreprinzătorilor și experților, această propunere contravine politicilor de sporire a responsabilității sociale a businessului și va duce la stoparea activităților cu caracter filantropic.

Cum să deducem deșeurile?

Nu este în favoarea activității antreprenoriale nici propunerea Ministerului Finanțelor privind acceptarea deducerilor din baza impozabilă a costurilor reziduurilor, deşeurilor şi produselor perisabile, în baza normelor stabilite de autoritățile de specialitate ale administrației publice centrale. Participanții la masa rotundă susțin că asemenea norme pot fi aplicate pentru cel mult cinci produse. Ministerul Finanțelor se transformă într-un nou Regulator al businessului, fapt ce nu este firesc. Aceste cerințe ar putea crea multe probleme nu doar agenților economice, dar și autorităților, care vor trebui să se ocupe cu aceste calcule și normative. Aceste norme trebuie stabilite cu implicarea unor instituții independente de specialitate (de exemplu universități), în baza unor metodologii obiective. De aceea, mediul de afaceri propune retragerea prevederilor privind deducerile din baza impozabilă.

TVA, impozitele și bunurile imobiliare

Întreprinzătorii nu sunt de acord nici cu prevederea proiectului de lege prin care obligativitatea achitării TVA de la comercializarea bunului gajat/ipotecat va fi trecută de la debitor la cumpărător. Acest fapt va crea probleme grave pentru contractele de creditare semnate, deoarece suma gajată se va reduce cu valoarea de TVA. Acest lucru va majora riscurile bancare. Totodată, această măsură va majora valoarea gajată, fapt ce va duce la limitarea accesului la finanțare.

Autorii inițiativei legislative propun să fie considerată drept dată a obținerii bunului imobiliar data înregistrării de către notar a contractului de vînzare-cumpărare. Însă, în opinia reprezentanților mediului de afaceri, înregistrarea contractului la notar nu poate servi drept moment de transmitere în proprietate a bunului, deoarece că momentul achitării și intrare în posesie a bunului poate să difere cu mult de data înregistrării contractului. Înregistrarea notarială este, mai degrabă, o etapă tranzitorie a tranzacției, care, deseori nu se încheie cu procurarea propriu-zisă din cauza neîndeplinirii de către parteneri a condițiilor contractului. Întreprinzătorii solicită retragerea acestui punct din proiectul de lege.

De asemenea, ei consideră că trebuie reformulată prevederea cu privire la neacordarea posibilității de înstrăinare a bunurilor sechestrate pînă la momentul inițierii procesului de executare silită a obligației fiscale de către organul fiscal. Această prevedere creează anumite riscul și consecințe negative. Una dintre probleme este legată de sintagma „bunurilor sub orice formă”. Aceasta ar putea însemna și bunurile deja grevate. Creditorii deținători de gaj/ipotecă vor fi lipsiţi de posibilitatea de a-şi exercita dreptul său faţă de bunurile grevate cu gaj/ipotecă, pînă cînd organul fiscal nu-şi va recupera datoriile, fapt ce contravine esenţei noţiunii de „creditor garantat”.

Despre Zonele economice libere

Întreprinzătorii propun retragerea prevederii privind modificarea art.104 al Codului Fiscal – „excepția serviciilor de transport livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi cele livrate între zone economice libere ale Republicii Moldova” din lista livrărilor impozitate la cota zero.

Această propunere vine în contradicție cu legislația ce reglementează activitatea zonelor libere, deoarece va defavoriza furnizorii de materie primă și materiale din teritoriul vamal al Republicii Moldova pentru agenții economici din zonele libere, față de cei din afara teritoriului vamal al țării. Acest lucru de fapt contravine scopului pentru care zonele economice libere se constituie.

***

Participanții la Masa Rotundă reiterează cerința către Guvernul Republicii Moldova de a exclude practica de modificare a condițiilor de afaceri, inclusiv celor fiscal, fără evaluarea impactului de reglementare. De asemenea, ei solicită respectarea strictă a prevederilor legale privind asigurarea transparenței în procesul de luare a deciziilor și neadmiterea discutării documentelor în Guvern, ce nu corespund cerințelor privind asigurarea transparenței. Nu ne rămîne decît să sperăm că mediul de afaceri va fi auzit.