Curtea de la Strasbourg va examina cauza eliminării partidului lui Usatîi din cursa electorală

Foto: gzt.md

Victor Surugiu

Peste două săptămîni, pe 26 ianuarie, la Strasbourg vor avea loc dezbateri pe marginea rezultatelor monitorizării alegerilor parlamentare din Republica Moldova. În cadrul sesiunii de iarnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), parlamentarii europeni se vor expune asupra nivelului de democratizare a procesului electoral și al respectării standardelor internaționale. În prezent, Consiliul Europei elaborează versiunea finală a raportului final. Se prevede că el va conține mai multe detalii ce ar putea influența tonalitatea pozitivă a documentului.

Pe lîngă procesul electoral din Moldova, deputații APCE intenționează să examineze rezultatul alegerilor parlamentare și prezidențiale din Tunis. Însă alegerile nu vor fi singurul subiect pe ordinea de zi a sesiunii APCE. Cel mai probabil, principala temă a zilei va fi situația umanitară din raioanele de Sud-Est ale Ucrainei și situația oamenilor care au avut de suferit din cauza conflictului și care caută protecție în alte țări.

Adoptarea raportului privind rezultatele monitorizării alegerilor parlamentare din Moldova este planificată chiar în prima zi a sesiunii, pe 26 ianuarie. Totodată, situația din țara noastră va fi discutată și în cadrul ședinței comisiei ce monitorizează respectarea angajamentelor de către țările-membre ale Consiliului Europei (Comisia de monitorizare). Membrii acesteia se vor convoca în ședință de patru ori pe parcursul sesiunii de iarnă.

Surse din cadrul Consiliului Europei, în prezent, raportul APCE se află la etapa finală de redactare și nu este accesibil pentru public. Însă portalul nostru a reușit să vadă varianta de lucru a documentului.

Observatorii europeni consideră că poporului moldovenesc i-a fost propus un spectru larg de alternative politice, inclusiv aspirațiile geopolitice. Drepturile și libertățile fundamentale au fost respectate, campania electorală s-a desfășurat suficient de pașnic și decent.

Totodată, ei menționează un nivel bun de organizare a procesului electoral, în pofida unor incidente, printre care și problemele tehnice ale sistemului electronic de numărare a voturilor. În opinia APCE, Comisia Electorală Centrală a acționat, în general, în mod profesionist și transparent, bucurîndu-se de încrederea majorității părților interesate.

Observatorii au atras atenția asupra modificărilor în listele electorale, operate în ajunul alegerilor. Ei au constatat că unii potențiali candidați la funcția de deputat au continuat să activeze în funcțiile sale publice, obținînd astfel posibilitatea de a utiliza resursele oficiale și estompînd linia dintre exercitarea funcțiilor publice și activitatea electorală.

Printre alte încălcări figurează și accesul inegal al concurenților electoral la locurile publice. În opinia observatorilor, autoritățile moldovene trebuie să asigure condiții egale și echitabile pentru toți participanții la campania electorală. Dacă baza normativă este, în general, suficientă pentru desfășurarea unor alegeri libere și democratice, atunci unele prevederi legislative pot fi interpretate ambiguu și generează incertitudine. În special, este vorba despre regulile de finanțare a procesului electoral.

Observatorii europeni consideră că legile moldovenești nu conțin suficiente prevederi ce ar încuraja participarea femeilor și a reprezentanților minorităților, care sînt plasați în listele electorale pe poziții neavantajoase.

În opinia observatorilor, reflectarea procesului electoral în presă rămîne o problemă, iar concentrarea proprietății mass-mediilor și factorii politici exercită o influență considerabilă asupra libertății redacționale și a investigațiilor jurnalistice. APCE notează existența unor restricții în reflectarea echilibrată a campaniei electorale. Totuși, radiodifuzorii naționali și-au îndeplinit obligațiile privind oferirea timpilor de antenă gratuiți și organizarea dezbaterilor.

Unii interlocutori ai observatorilor europeni au descris cazuri de utilizare abuzivă a resursei administrative și de cumpărare a alegătorilor. Delegația a mai fost informată și despre un șir de cazuri de implicare a reprezentanților bisericii în campania electorală, promovînd unele partide politice. O asemenea abordare contravine principiului separării bisericii de stat.
Însă cele mai multe suspiciuni din partea delegației observatorilor APCE și a altor structuri internaționale au fost cauzate de anularea înregistrării unui concurent electoral în ajunul alegerilor – este vorba despre partidul „Patria” («Родина») a lui Renato Usatîi. În opinia lor, termenele și circumstanțele emiterii acestei decizii ridică multe semne de întrebare. În general, constată observatorii, scoaterea din cursa electorală pe ultima sută de metri a unui partid cu cea mai mare popularitate printre alegători aruncă „o pată neagră” asupra corectitudinii întregului proces electoral.

Unele încălcări admise în cadrul alegerilor și în perioada postelectorală din Moldova deja au fost examinate în cadrul ședinței din decembrie a Comitetului de monitorizare. Între membrii delegației APCE, ce reprezintă opoziția și puterea, au avut loc confruntări verbale, au fost lansate un șir de declarații contradictorii.

Din partea Moldovei, la ședință a participat reprezentantul PLDM Valeriu Ghilețchi, care este și președintele Comisiei afaceri sociale, sănătate și dezvoltare durabilă a APCE. Opoziția a fost reprezentată de Grigore Petrenco, fostul deputat PCRM, care a participat la alegerile parlamentare pe listele partidului „Patria”.

Este remarcabil faptul că președintele Parlamentului a semnat o dispoziție doar privind delegarea lui Ghilețchi. Iar cererea lui Petrenco, potrivit acestuia, spicherul „nu a reușit” să o examineze, iar Petrenco a participat pe cont propriu la ședința Comisiei de monitorizare. Asta în timp ce ambii reprezentanți ai Moldovei fac parte din delegația parlamentară națională la APCE.

„De rînd cu alte chestiuni, a fost discutată și situația din Moldova, precum și așa-zisele „alegeri”, a scris pe o rețea de socializare Grigori Petrenco. - Am luat cuvîntul, am relatat despre represiunile regimului împotriva opoziției și apariția primilor deținuți politici. Am chemat Comisia să contribuie la eliberarea cît mai urgentă a celor trei deținuți politici din Moldova: Amerberg, Grigorciuc și Țîpovici. De asemenea, le-am solicitat coraportorilor pentru Moldova să se implice neîntîrziat în soluționarea acestei probleme”.

În replică, Valeriu Ghilețchi a prezentat versiunea oficială a autorităților, comunicînd despre inițierea anchetei penale față de activiștii din opoziție, care au fost reținuți. În special, el a vorbit despre depistarea unui arsenal de arme și despre alte circumstanțe, care au stat la baza inițierii dosarelor penale.

Spiritele s-au aprins cînd a venit vorba despre excluderea partidului „Patria” din cursa electorală. Potrivit lui Grigori Petrenco, la ședința Comisiei de monitorizare a APCE a răsunat o altă motivare a înlăturării formațiunii politice de opoziție de la alegeri.

„Toți au auzit o nouă versiune a motivelor excluderii partidului «Patria», ce contravine celei oficiale și confirmă angajarea politică a deciziilor judecătorești. Potrivit versiunii lui Ghilețchi, unul dintre motivele scoaterii partidului din alegeri este amenințarea din partea «Patriei» asupra securității naționale, deci din partea FSB”, a spus Petrenco.

Valeriu Ghilețchi nu este de acord cu aceste afirmații. Potrivit lui, în raportul prezentat la ședința Comisiei de monitorizare a APCE se menționa despre încălcarea legislației electorale în partea ce ține de finanțarea participanților la cursa electorală.

„Este o dezinformare, - afirmă Ghilețchi. – De ce cuvintele mele au fost rupte din context?! În realitate, în alocuțiunea mea eu am menționat că decizia privind excluderea partidului «Patria» a fost bazată pe probe ce confirmă finanțarea formațiunii politice de peste hotare. Eu am încercat să fiu corect și obiectiv”.

APCE va veni cu recomandarea de a iniția o verificare minuțioasă a tuturor incidentelor din perioada electorală, cu respectarea normelor procesuale și a standardelor internaționale. Totodată, noul parlament al Republicii Moldova va fi chemat să purceadă imediat la implementarea reformelor pentru soluționarea problemelor social-economice și lupta cu corupția.

O altă recomandare a APCE etse adoptarea legii privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale, precum și asigurarea transparenței surselor financiare. Strasbourgul, de asemenea, consideră necesar de îndreptat atenția asupra libertății presei, punînd accentul pe transparența proprietății asupra instituțiilor mass-media.