Preţurile urcă tot mai sus

Foto: i-moldova.com

Vladislav Ciobanu

În timpul apropiat, în Moldova se aşteaptă scumpirea în masă a mărfurilor şi serviciilor. Dacă pînă nu demult despre o posibilă creştere a preţurilor vorbeau doar experţii, acum a venit timpul pentru declaraţii şi acţiuni din partea agenţilor economici. Argumentul lor de bază este devalorizarea leului moldovenesc, care numai în ultima săptămînă s-a depreciat, practic, cu un leu faţă de dolarul american.


Furnizorii de resurse energetice solicită majorarea tarifelor

Recent, cel mai mare furnizor de energie electrică, Gas Natural Fenosa, a anunţat despre necesitatea majorării tarifelor la lumină şi a expediat o solicitare la Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Nu este prima dată cînd furnizorul vorbeşte despre majorarea tarifului la energia electrică. În martie 2013, compania a depus la ANRE o cerere de majorare a tarifelor. Atunci, furnizorul a cerut o scumpire de 14%, însă regulatorul a tergiversat examinarea cererii, cel mai probabil, din cauza alegerilor parlamentare.

Ultima dată tarifele la energia electrică în Moldova au fost revizuite de către ANRE în mai 2012, cînd au fost majorate cu 6-10%. De atunci, consumatorii Gas Natural Fenosa achită cîte 1,58 de bani pentru 1 kWt/oră, cei ai RED Nord – 1,71 lei, iar cei ai RED Nord-Vest – 1,73 lei. Atunci, principalul motiv pentru majorare a servit scumpirea energiei electrice importate de la 6,1 pînă la 6,9 cenţi SUA pentru 1 kWt/oră.

De data aceasta, Gas Natural Fenosa îşi argumentează cererea de majorare a preţului prin devalorizarea valutei naţionale: actualul tarif a fost calculat în baza cursului de 11,83 lei pentru 1 dolar. În prezent, cursul leului moldovenesc a ajuns la 16,6 MDL/$1. Deocamdată, compania nu spune ce majorare solicită. Însă, avînd în vedere cererea de acum doi ani, putem presupune că Gas Natural Fenosa va cere o majorare de cel puţin 14%, deşi preţul energiei electrice procurate de Moldova s-a redus de la 6,9 pînă la 6,8 cenţi SUA pentru 1 kWt/oră. Tradiţional, după cererea companiei spaniole Gas Natural Fenosa, şi ceilalţi furnizori de energie electrică – Red Nord şi Red Nord-Vest – vor cere de la ANRE majorarea tarifelor.

Un argument în plus în favoarea majorării tarifelor la energia electrică ar putea deveni şi scumpirea gazului natural, despre a cărei necesitate deja a vorbit preşedintele Consiliului de administraţie al principalului furnizor de gaze în Moldova – întreprinderea moldo-rusă „Moldovagaz” , Alexandr Gusev. Potrivit lui, „tariful trebuie majorat”, chiar în pofida „ tendinţei pozitive pentru tarife – reducerea preţurilor la produsele petroliere, care într-o perioadă de timp scurtă va conduce la ieftinirea gazului natural”.

Şi „Moldovagaz” a cerut majorarea tarifelor, înaintea alegerilor (în octombrie 2012), însă acest lucru nu s-a întîmplat. Ultima dată, tarifele la gaze s-au majorat în septembrie 2011 – cu 23,2%. Preţul mediu de livrare a gazului constituie 5664 lei / 1000 m3. Acesta este cu 1065 de lei mai mare decît tariful anterior de 4999 de lei/1000 m3. Atunci majorarea tarifelor a fost argumentată de majorarea preţului de achiziţie a gazului pînă la $400,47 pentru 1000 m3 (la tariful mediu anterior, preţul de achiziţie era de $330). În pofida reducerii tarifului de achiziţie, preşedintele Consiliului de administraţie al „Moldovagaz” insistă asupra necesităţii majorării tarifului.

„Avem şi o tendinţă negativă. Aceasta este deprecierea leului. Ultima dată, tariful a fost revizuit în anul 2011, cînd cursul dolarului era de 11,9 lei. Acum, valuta americană este vîndută la un curs mult mai înalt. De aceea, reducerea preţului de achiziţie a gazului este nivelată de majorarea cursului valutei străine faţă de leul moldovenesc. Pe parcursul a patru ani au fost executate deciziile Guvernului privind salariul mediu, am făcut anumite investiţii în ramură, iar acest fapt nu s-a reflectat în tarif. Tariful trebuie revizuit, cu siguranţă”, a menţionat Gusev în cadrul unul interviu pentru o publicaţie moldovenească.


Anterior, şi furnizorii de căldură vor solicita majorarea tarifelor. Apropo, aceste solicitări au fost susţinute şi asupra lor chiar insistă de cîţiva ani Fondul Monetar Internaţional (FMI). Însă din cauza alegerilor, această majorare a fost amînată. Experţii menţionează că după scumpirea resurselor energetice va urma o majorare globală a preţurilor, deoarece practic la fiecare întreprindere, în costul produselor şi serviciilor este inclusă componenta energetică.


Cine e vinovat de majorarea preţurilor?

Economistul, directorul adjunct al Centrului de Investigaţii Strategice şi Reforme, doctorul în economie Elena Gorelova menţionează că intenţia furnizorilor de resurse energetice de a solicita majorarea tarifelor „sînt destul de întemeiate”. „Potrivit metodologiei, devalorizarea constituie un temei pentru revizuirea tarifelor. Leul a căzut foarte mult (cu peste 30% în ultimii doi ani şi jumătate), iar tariful nu a fost modificat din 2011. Totodată, în ultimele două săptămîni noi asistăm la o cădere bruscă a leului. De aceea, furnizorii de resurse energetice au motive întemeiate să ceară majorarea tarifelor”, a declara ea pentru NOI.md.

Potrivit expertului, la această etapă este greu de spus care va fi decizia ANRE şi cu cît ar putea fi majorat tariful. Totodată, economistul menţionează că căderea leului a devenit şi o consecinţă a reglementării ineficiente din partea Băncii Naţionale. „Cînd BNM face referire la faptul că sarcina ei principală este stabilitatea preţurilor, atunci aceasta trişează puţin. În cazul modelului nostru economic, devalorizarea conduce inevitabil la creşterea preţurilor. De aceea, pentru asigurarea stabilităţii preţurilor Banca Naţională trebuie să asigure stabilitatea valutei”, a menţionat Gorelova. În opinia ei, „preţurile la produsele din Moldova au crescut anul trecut destul de repede, iar dacă la aceasta se va mai adăuga la o posibilă majorare a tarifelor la resursele energetice, atunci aceasta va fi o lovitură puternică asupra majorităţii populaţiei”.

Totodată, ea atrage atenţia asupra faptului că Banca Naţională nu poate influenţa politica preţurilor, deoarece răspunde doar de cea monetară. „Noi avem un regulator al pieţelor, care stabileşte tarifele. Spre exemplu, în domeniul transporturilor – ministerul de profil, la resursele energetice – ANRE”, a precizat ea. Iar Banca Naţională are toate pîrghiile de influenţă asupra cursului leului moldovenesc, ce are un impact asupra stabilităţii preţurilor.

Totuşi, majoritatea experţilor ajung la o concluzie – leul continuă să cadă, iar creşterea preţurilor va deveni un proces inevitabil şi ireversibil. Iar în urma acestuia va avea de suferit, în primul rînd, populaţia. Deja s-au scumpit considerabil medicamentele, electrocasnicele, laptele şi alte mărfuri de import.


Statistica este imparţială, dar se supune corelării

Între timp, în pofida creşterii fulminante din anul trecut a preţurilor la multe produse, indicatorul inflaţiei la finele anului 2014 arată mai puţin dramatic – doar 4,7%. Pentru comparaţie: în 2013 preţurile au crescut cu 5,2%. Anul trecut, cel mai mult s-au scumpit fructele proaspete – cu 19%, ouăle – cu 13,6%, legumele proaspete – cu 13,3%, laptele şi produsele lactate – cu 6,4%. Totodată, zahărul s-a ieftinit în medie cu 11,9%. Printre produsele nealimentare, cel mai mult s-au scumpit anul trecut carburanţii – cu 6,4%, încălţămintea – cu 6,2%, îmbrăcămintea şi medicamentele – cu cîte 5,6%, materialele de construcţie – cu 5,4%. Printre serviciile acordate populaţiei, în ianuarie-decembrie 2014, cel mai mult s-au majorat tarifele la serviciile alimentaţiei publice – cu 5,6%, transportul de pasageri – cu 0,9%.

Experţii explică de ce, în percepţia cetăţenilor, preţurile au crescut în ritmuri mai mari decît arată statistica. „Este o abordare subiectivă. Cînd oamenii aud o informaţie, ei întotdeauna o raportează la ei personal. Inflaţia, spre exemplu, este calculată în baza a 1200 de categorii, mărfuri şi servicii. Pentru calcularea inflaţiei sînt selectate şapte zone ale republicii, peste 850 de puncte, iar persoana beneficiază de serviciile unui punct concret, unde preţurile au o anumită tendinţă, nu cea medie, iar din 1200 de mărfuri şi servicii ea consumă doar 30-40. Dacă la aceste mărfuri preţurile au crescut cu 40%, atunci omul niciodată nu va crede că inflaţia a constituit 13%. Percepţia umană este foarte subiectivă, iar statistica este imparţială”, menţionează fostul director al Biroului Naţional de Statistică Vladimir Golovatiuc.

Totodată, el menţionează că ponderea resurselor energetice în calcule este foarte mică şi ea nu influenţează prea mult asupra indicatorului general. „De aceea, impactul asupra inflaţiei a unei majorări a preţurilor la gaze va fi minim. Rezultatele arată că la noi inflaţia, în cea mai mare parte – circa 80-90% - constituie creşterea preţurilor la tipuri limitate de mărfuri şi servicii”, spune specialistul.

Un alt expert consideră că necorespunderea percepţiilor consumatorilor şi a datelor statisticii este legată de modificarea periodică a metodologiei de calcul a inflaţiei şi de reducerea listei de mărfuri, incluse în coşul minim de consum.


Nu trebuie să aşteptăm o reducere a preţurilor

Între timp, în Moldova există o listă întreagă de mărfuri şi servicii, ale căror preţuri sînt stabilite în valută străină, oficial, sau neoficial. Spre exemplu, preţurile la biletele de avion, la imobile, lucrări de construcţii, servicii de asigurare, la automobile etc. În afara serviciilor de asigurare, toate aceste mărfuri şi servicii nu intră în categoria mărfurilor şi serviciilor, ce sînt luate în consideraţie la calcularea inflaţiei. Spre exemplu, dacă pentru un bilet de avion, care cu doi ani în urmă costa 100 de euro, consumatorul achita 1500 de lei, acum el trebuie să scoată din buzunar deja 2000 de lei. Iar pentru populaţia Moldovei, unde venitul mediu lunar al unei persoane constituie 1787,4 lei, acestea sînt cheltuieli suplimentare semnificative. Totodată, trebuie să menţionăm că veniturile cetăţenilor, luînd în calcul inflaţia, s-au redus cu 3,1% faţă de perioada similară a anului 2013.

Totodată, specialiştii consideră că nu trebuie să aşteptăm o reducere a tarifelor la aceste servicii din cauza căderii leului. „Este vorba că oamenii de afaceri din Moldova preferă deseori următorul model de afaceri: majorarea normei de profit, dar nu a vînzărilor”, a menţionat Gorelova. Potrivit ei, în special, vînzătorii şi cumpărătorii de imobile au ocupat o poziţie de aşteptare. Practica anilor anteriori arată că preţurile majorate în urma devalorizării leului nu revin la poziţiile lor după întărirea lui.

Între timp, specialiştii avertizează că majorarea preţurilor reduce cererea de consum şi volumul producţiei. Iar scumpirea creditelor, care a urmat după majorarea de Banca Naţională a ratei de bază de refinanţare pînă la 6,5% din cauza deprecierii leului, poate constata o lovitură şi mai puternică asupra economiei Moldovei, care, potrivit prognozelor specialiştilor de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, ar putea intra în stagnare. BERD prognozează că în 2015, economia Moldovei va înregistra o creştere de 0%.