De ce se scumpesc banii în Moldova și cine cîștigă din asta

Foto : .photo.md

Vladislav Bordeianu

Banca Națională a Moldovei (BNM) a majorat recent în cadrul ședinței consiliului de administrație ratele la principalele instrumente ale politicii monetar-creditare, încercînd să stingă incendiul, pe care l-a provocat singură în anul 2013, accelerînd inflația. A treia majorare a ratelor din decembrie, 2014, era previzibilă, ținînd cont de trendul negativ al căderii leului, în urma căruia pentru anul acesta se prognozează o creștere semnificativă a prețurilor la mărfuri și servicii, precum și la tarifele pentru serviciile comunale, în special, la resursele energetice. Experții consideră că situația critică pe piața valutar-financiară a țării s-a creat nu atît din cauza factorilor externi, cît din cauza mașinațiilor financiare cu banii deponenților, în care ar fi participat și reprezentanții puterii.

Devalorizarea continuă a leului

Astfel, pe 29 ianuarie, rata de bază pentru operațiile de politică monetară pe termen scurt s-a majorat cu 2,5 puncte procentuale (p.p) pînă la 8,5%, la creditele overnight – pînă la 11,5%, la depozitele overnight – pînă la 5,5%. Pentru prima dată din ultima perioadă a fost revizuită norma rezervelor obligatorii în lei și valută neconvertibilă, la care se referă rubla rusească, hrivna ucraineană etc. Astfel, în perioada 8 februarie – 7 martie norma va constitui 16% (+2 p.p.), iar de pe 8 martie pînă pe 7 aprilie – 18%. Totodată a rămas neschimbată norma rezervelor obligatorii în valută convertibilă, la care se referă dolarul american și euro – la nivelul de 14%. Prin aceste măsuri se urmărește reducerea masei de lei aflate în circulație și a ritmurilor de depreciere a valutei naționale. Totodată, experții menționează că devalorizarea leului nu va fi stopată, ci doar încetinită. De notat că doar de la începutul lunii ianuarie 2015, leul moldovenesc a căzut cu 15% față de dolari, iar în anul trecut – cu 20%.

Prețurile vor crește mai repede

Problema este că din cauza căderii fulminante a leului, există riscul că inflația va depăși limita superioară, stabilită de Banca Națională – 6,5%. Iar principalul indicator pentru regulator, conform Legii cu privire la Banca Națională, este stabilitatea prețurilor. Potrivit ultimelor prognoze, în 2015 inflația va ajunge la 5,8%, iar în 2016 – 6,1%. Cele mai mari majorări ar putea fi la resursele energetice. În opinia specialiștilor, prețurile la energia electrică ar putea crește cu o treime, iar la gazele naturale, în medie, cu 15%.

Scumpirea creditelor

Deși prin majorarea ratelor de bază la principalele instrumente ale politicii monetare Banca Națională urmărește scopuri „nobile” – stabilitatea prețurilor și reducerea ritmurilor de căderea a leului, nu există o garanție a eficiențe lor. „În primul rînd, acest lucru este legat de faptul că decizia Băncii Naționale a întîrziat cu cel puțin un an și jumătate”, a comunicat pentru NOI.MD, economistul Elena Gorelova.

„Majorarea ratelor principalelor instrumente ale politicii monetar-creditare, în afara caracterului îndreptat împotriva devalorizării leului moldovenesc, mai are și o altă latură. Economia noastră și așa e finanțată insuficient. De aceea, în rezultatul acestor măsuri se va reduce cererea la credite, deoarece avem puține persoane fizice și puțin agenți economici solvabili”, a menționat Elena Gorelova. Între timp, în anul 2014, volumul creditelor deja s-a redus cu 3,5%.

În opinia ei, ar mai putea apărea probleme cu achitarea creditelor deja contractate, în special, la producătorii agricoli și procesatorii, care au suferit din cauza embargoului impus de Rusia. Potrivit specialiștilor, acest fapt ar putea conduce la creșterea ponderii creditelor nefavorabile.

„Singurul avantaj din majorarea ratei de bază ar putea fi creșterea ratelor dobînzilor la depozite. Astfel, băncile vor putea atrage mai multe resurse”, a spus ea. Totodată, potrivit Elenei Gorelova, majorarea dobînzilor la depozite și creșterea lor se află sub „un mare semn de întrebare”, deoarece deja de cîteva luni, volumul transferurilor bănești nu crește, iar cetățenii își reduc cheltuielile.

Deocamdată, potrivit datelor BNM, dobînzile la credite și depozite nu s-au majorat. Astfel, în trimestru patru, în comparație cu trimetrul trei ale anului trecut, dobînzile la credite în lei moldovenești au constituit 10,58%, micșorîndu-se cu 0,27 p.p., la depozite – 7,61% (-0,08 p.p). Deși în decembrie-ianuarie, unele bănci deja au majorat dobînzile la credite. Potrivit prognozelor specialiștilor, ratele dobînzilor la credite ar putea crește cu aproximativ 3-4%, iar la depozite – cu ceva mai puțin. Aceste majorări se așteaptă, conform prognozelor specialiștilor, în următoarele 3-4 luni.

Este remarcabil faptul că politica monetar-creditară nu a fost modificată din aprilie 2013. Atunci, rata de bază a fost redusă pînă la 3,5%. Aceasta a fost precedată de reducerea planificată a dobînzilor, după nivelul maxim înregistrat în 2011 – de 10%. Micșorarea ratelor dobînzilor a condus la reducerea dobînzilor la credite și depozite, care în lei au căzut, în medie, de la 15% pînă la 11%, iar la depozite de două ori – pînă la 8%. Acum, majorarea dobînzilor va genera un trend opus: creștere dobînzilor la credite și depozite.

Între timp, unii experți califică decizia BNM drept o „imitare a activității”. „Inițial, aceasta a aruncat pe piață 6 mild. lei sub forma asistenței pentru trei bănci, iar acum contractă masa monetară în lei și scumpește banii”, menționează ei.

Directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, Andrian Lupușor, a menționat că „dobînzile trebuiau majorate treptat încă în 2013, cînd Banca Națională promova o politică excesiv de flexibilă (deoarece rata de bază era mai mică decît inflația), iar economia creștea destul de rapid”. „Menținerea îndelungată a acelei politici a impus astăzi Banca Națională să majoreze ratele dobînzilor, în condițiile în care situația macroeconomică recomandă măsuri inverse. Drept rezultat, noi ne confruntăm cu o situație destul de neplăcută, cînd scopul Băncii Naționale (menținerea prețurilor) contravine scopului guvernului (creșterea economiei)”, a menționat el.

Politica restrictivă, la care a apelat BNM, este îndreptată spre reducerea activității antreprenoriale în scopul luptei cu inflația. Însă mulți specialiști prognozează o stagnare a economiei în anul curent.

Participanții la piața bancară, cu care am discutat, au primit fără entuziasm vestea despre majorarea ratelor dobînzilor la principalele instrumente ale politicii monetar-creditare a Băncii Naționale. În primul rînd, din cauza creșterii dobînzilor la credite și depozite. „O reglementare atît de dură impune drept prioritate nu creditarea, ci supraviețuirea”, a spus unul dintre bancheri, care s-a întrebat ce va fi cu creditarea afacerilor autohtone, în special, a agriculturii.

În al doilea rînd, scepticismul băncilor se explică prin majorarea normelor de rezervă. „Dacă pînă în prezent la fiecare leu trebuia să creăm o rezervă de 14 bani, atunci din februarie pînă în martie – 16 bani, iar din martie pînă în aprilie – 18 bani”, a spus unul dintre finanțiști, menționînd că astfel, banii se scumpesc și pentru bănci.

Stagnarea economiei

Conform datelor BNM, numai în decembrie, pentru persoanele fizice, de peste hotare au fost transferate prin intermediul băncilor cu 30% mai puține mijloace financiare, față de perioada similară a anului precedent. La finele anului 2014, transferurile s-au majorat nesemnificativ – cu 0,3%.

Despre riscurile pentru dezvoltarea economiei vorbesc și alte date statistice: exportul și importul au scăzut cu 12,5% și, respectiv, 2,2% la finele lunii noiembrie 2014, volumul transporturilor în trimestrul patru s-a redus cu 2,9%. Totodată, volumul producției industriale s-a majorat cu 13,4%.

În opinia Elenei Gorelova, anul acesta, situația în economie va fi mai grea decît anul trecut: „E devreme să vorbim despre anumite cifre. Totul depinde de faptul dacă vom reuși să ajungem la un acord cu Rusia privind anularea restricțiilor, de cît de rapid migranții moldoveni, care lucrează în Rusia, se vor adapta noilor condiții de muncă, dacă guvernul va reuși să facă față problemelor existente”, a spus ea.

Astfel, înrăutățirea situației economice este cauzată nu atît de factorii externi – recesiunea în unele țări din zona euro, dar și din Rusia și Ucraina, cît, în special, de problemele interne majore – instabilitatea politică și criza din sectorul bancar, provocat de incompetența organelor puterii.

Cine are de cîștigat

În esență, același lucru spune și expertul nostru – întreprinzător. Mediul de afaceri urmărește cu îngrijorare evenimentele pe piața financiară a țării. E și clar – de competența și acțiunile corecte ale Băncii Naționale a Moldovei depinde, inclusiv, dezvoltarea economiei și bunăstarea întregii populații.

„Situația pe piața financiară a țării, desigur, poate fi explicată prin faptul că procese similare s-au produs anterior și cu valutele țărilor- partenere ale RM. Ce mai mare parte a piețelor externe continuă să fie piețele Rusiei și Ucrainei și pentru a rămîne competitivi în aceste țări, BNM este nevoită să scadă cursul valutei naționale. Astfel, Banca Națională își poate explica acțiunile sale prin grija față de industria noastră. Pe de o parte.

Pe de altă parte, ținînd cont de orientarea noastră spre piețele UE – mult mai extinse și cu o capacitate de plată mai mare, noi am putea să nu lăsăm leul să cadă atît de jos. Dar să facem acest lucru treptat, cu cîteva procente pe an. Au spus acest lucru, reieșind din afirmațiile fostului guvernator al BNM, Leonid Talmaci, care, uneori, vorbea nu pentru presă, că cursul leului pentru conducerea BNM este doar o problemă tehnică.

Astăzi, cursul valutar depinde în puțină măsură de situația reală din economie și este legat exclusiv de starea psihologică a persoanelor fizice și a întreprinderilor la momentul dat. Iar îngrijorarea se transmite populației anume de către Banca Națională. Cursul putea fi susținut chiar și avînd un flux valutar redus de peste hotare – doar prin insuflarea încrederii că acesta va fi puternic. În acest caz, ar fi fost mai avantajos să ținem economiile în lei – dobînda la depozite e mai înaltă.

Însă Banca Națională a ales o altă cale. Și, repet, puțin ce depinde de situația reală în economie, aceasta servește BNM doar drept acoperire. Mai degrabă, acest lucru este legat de necesitatea de a acoperi (mai exact – a închide) operațiunile dubioase ale lui Ilan Șor & Кo.

Se știe că anul trecut, dealerii Băncii Naționale au procurat în cantități mari valută pentru băncile grupului Șor. Această valută a plecat peste hotare și, se pare că a fost plasată în depozite. Deoarece aceste bănci trebuiau să-și îndeplinească obligațiile față de deponenți (iar banii din bancă au plecat), BNM le-a injectat cu bani și a introdus administrarea specială, luînd sub control și depozitele valutare externe. Nu e clar un lucru – depozitele au fost plasate în dolari-euro sau în ruble?
Dacă în ruble, atunci e o mare problemă, deoarece rubla a scăzut de peste două ori. Dacă în solari sau euro – atunci pentru a acoperi diferența de dobînzi la depozitele în valută și în lei, precum și pentru a le crea un venit organizatorilor acestei scheme, a și fost gîndită această operațiune cu căderea cursului leului. Indirect, asupra acestui fapt indică comportamentul fără precedent al conducerii Băncii Naționale, care prin declarațiile sale a provocat căderea cursului valutei naționale.

Închipuiți-vă că de 10 mild. de lei au fost cumpărați euro, la cursul 18,5. Și, de exemplu, a fost cumpărate din această sumă 540 mil. euro. Iar peste un an, aceste 540 mil. euro se vor întoarce în țară și vor fi vîndute la cursul de 22 de lei. Vom obține aproape 12 mild. lei. Diferența de două miliarde este suficientă pentru a acoperi diferența la depozite și pentru ca organizatorii să înregistreze și un cîștig.
Iar deoarece pentru această operațiune au fost emise miliarde de lei, acum pentru scoaterea lor din circulație este ridicată norma de rezervă a băncilor și stimulată creșterea dobînzilor la depozite – prin majorarea ratei de bază a BNM, blocînd creșterea economică și aducînd în impas gospodăriile casnice și agenții economici.

Însă acest scenariu nu este cea mai proastă variantă, deoarece în mediul bancar se vorbește despre faptul că punînd în gaj depozitele, plasate de băncile acestui grup peste hotare, participanții la operațiune au luat credite, rambursarea cărora se află sub semnul întrebării și că aceste depozite sunt pierdute pentru totdeauna.

Dacă acest lucru e adevărat, atunci e o problemă mare. Nu-i nimic că au privatizat „ieftin” Banca de Economii (ce-i drept, a fost restituită), nu-i nimic că au luat „gratuit” aeroportul. Dar că funcționarii se joacă cu sistemul financiar, cu întreg poporul, cu interesele populației și economiei, este pur și simplu inadmisibil”.