DCFTA: primele rezultate și noile oportunități ale exportului moldovenesc

Foto: acmworldwide.com

Anghelina Taran

Pe 1 septembrie a intrat în vigoare Acordul privind crearea Zonei de comerț liber și atotcuprinzător dintre Moldova și UE (DCFTA). În baza rezultatelor obținute în trei luni de implementare a acestui Acord, putem face unele bilanțuri ale exportului în condiții noi.

Potrivit informației oferite de șeful direcției generale politici comerciale din cadrul Ministerului Economiei, Inga Ionesii, în cadrul seminarului dedicat diferitor regimuri comerciale ale Moldovei (în cadrul expoziției „Fabricat în Moldova”), în anul 2014 s-a înregistrat reducerea volumului total al exportului, față de 2013 - $2158,3 mil. față de $2399,03 mil. Importul de asemenea s-a redus – $4811,9 mil. în 11 luni ale anului 2014 față de $5492,69 mil. în 2013. Cauzele sînt legate de situația creată în regiune.

Principalul partener comercial - UE

Intrarea în vigoare a Acordului DCFTA a acutizat situația nefavorabilă din regiune (războiul din Ucraina, sancțiunile UE împotriva Rusiei și măsurile de răspuns), fapt ce a condus la reducerea exportului nostru în țările vecine. Dacă examinăm structura exportului, atunci în 11 luni ale anului 2014, țărilor UE le revine 53,07% din volumul total al vînzărilor externe totale, CSI - 32,08% și celorlalte țările - 14,84%.

Totodată, în ultimii trei ani, cota Uniunii Europene crește. Astfel, în 2012, acest segment ocupa 46,9%, în 2013 - 47,6%, în 11 luni ale anului 2014 - 53,07%. Iar ponderea CSI, dimpotrivă, scade: în 2012 - 42,9%, în 2013 – 38,5%, în 11 luni ale anului 2014 - 32,08%.

Reducerea exportului în CSI s-a produs din cauza micșorării livrărilor din Rusia (au influențat embargoul și introducerea taxelor vamale la un șir de mărfuri strategice pentru Moldova), în timp ce în Belarus și Kazahstan acestea s-au majorat. De asemenea, cresc exporturile în alte țări: în 2012 - 10,2%, în 2013 г.- 13,9%, în 11 luni ale anului 2014 - 14,84%.

La import, de asemenea, se observă creșterea livrărilor din țările UE (2012 - 44,5%, 2013 – 45%, 11 luni ale anului 2014 – 49,03%) și reducerea celor din CSI (2012 – 31,2%, 2013 – 30,4%, 11 luni ale anului 2014 – 27,07%).

Principalii parteneri comerciali ai Moldovei din Uniunea Europeană la export sunt: România (18,5%), Italia (10,6%), Germania (5,9%), Marea Britanie (4,6%), Polonia (2,7%), Bulgaria (1,6%), Franța (1,4%) și alte țări (54,7%).

România s-a plasta pe locul întîi, deoarece businessmenii români erau gata să semneze primii contractele de import din Moldova a merelor, prunelor, strugurilor – producția noastră de bază. Pînă în prezent, Importul legumelor și fructelor nu era posibil, deoarece în UE pentru ele erau aplicate prețuri indicative, care majorau foarte mult costul final al producției și o făceau necompetitivă. Iar acordul DCFTA prevede anularea prețurilor indicative și oferă cote pentru exportul fără taxe.

Ce am vîndut în UE?

Putem evidenția nouă grupuri principale de mărfuri, exportul cărora indică o dinamică interesantă în septembrie, octombrie, noiembrie – perioada de acțiune a DCFTA.

Volumul exportului – mii lei.

Tipul producției Septembrie Octombrie Noiembrie
Mere 37 143 155
Porumb dulce înghețat 60 173 0
Struguri de masă 150 293 786
Prune 175 178 17
Porumb 234 1748 1043
Vinuri 1137 1571 2967
Zahăr din sfeclă de zahăr 1386 487 1344
Grîu 1646 1589 2591
Orz 2221 1164 223


Din datele de mai sus se vede că aproape toate pozițiile din sectorul agrar au înregistrat creșteri. Accentul a fost pus pe acest sector, deoarece pentru mărfurile industriale nimic nu s-a schimbat, deoarece ele au fost livrate în regimul preferințelor autonome comerciale și în cadrul DCFTA – la fel, fără taxe.

Ce trebuie să facem?

Desigur, nu toate întreprinderile autohtone sunt gata să-și reorienteze imediat exportul pe piața europeană, mai ales cele care livrau legume și fructe doar în Rusia. Iar producătorii de carne, mezeluri, lactate, deocamdată, nu pot activa pe piața UE, deoarece încă nu corespund cerințelor sanitare (trebuie implementate recomandările DG SANCO – Direcției generale a Comisiei Europene pentru sănătate și protecția consumatorilor). Moldova mai trebui să finalizeze reformele în domeniul securității alimentelor, pentru a obține statutul de exportator legal al producției de origine animală în UE.

Pentru noi mai este important să aderăm la Acordul privind conformitatea și accesul producției industriale, ce va permite recunoașterea certificatelor de conformitate moldovenești la producția industrială în țările UE, fără necesitatea confirmării lor sau obținerii unor certificate suplimentare.

În sistemul standardizării noi trebuie să implementăm standardele UE în calitate de naționale și concomitent să anulăm actualele standarde moldovenești, ce contravin celor europene. De asemenea, se pune scopul de a îndeplini toate condițiile ca Moldova să devină membru al organizațiilor de standardizare.

dcfta.md

Zilele acestea va fi lansat site-ul www.dcfta.md, unde va fi plasată toată informația privind condițiile de activitatea a întreprinderilor în cadrul DCFTA. Și despre ședințele Consiliului Asociației (prima va avea loc la începutul lunii martie, la Bruxelles) și a comitetului pentru comerț. Pe site va fi plasat softul, pe care îl vor putea utiliza întreprinzătorii. Aceștia vor trebui să introducă doar numărul poziției tarifare a produsului său și programul va afișa informația despre condițiile exportului.

Susținerea financiară a UE

Un șir de proiecte prevede finanțarea laboratoarelor. Pentru a deveni membru al organizațiilor internaționale în domeniul infrastructurii calității, noi trebuie să avem laboratoare acreditate, inclusiv în domeniul sanitar și fitosanitar.

A doua direcție importantă de sprijin este sporirea competitivității producției moldovenești. Guvernul a elaborat un plan de acțiuni pentru ameliorarea situației în acest domeniu, iar Banca Mondială și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare au propus pentru aceste scopuri $45 mil. pentru perioada 2015-2019. Pentru anul curent au fost alocate $810 mii.

În special, accentul va fi pus pe atragerea tehnologiilor noi. În țară sunt încă multe întreprinderi cu echipament vechi, producția cărora nu va putea fi competitivă. Agenții economici care vor elabora un plan investițional viabil, în rezultatul căruia vor putea exporta cu succes producția, vor obține un sprijin financiar din aceste fonduri.

Totodată, anularea de către Moldova a taxelor vamale pentru mărfurile importate din UE, va reduce încasările la bugetul de stat. În prima etapă, această reducere este estimate la circa $50.

Acordul cu Turcia – obligația față de UE

Puțini știu că semnarea (pe 11 septembrie 2014) Acordului de liber schimb cu Turcia, care a fost criticat atît de mult, reiese din obligațiile noastre față de UE. Acordul dintre UE și Turcia prevede că dacă UE semnează Acordul de liber schimb cu altă țară, atunci această țară trebuie să poarte negocieri privind Acordul de liber schimb cu Turcia. De aceea, acest pas este unul impus.

Documentul prevede liberalizarea taxelor la producția industrială, sensibilă pentru Moldova – mobilă, textile, materiale de construcție, cu perioade de tranziție de trei-cinci ani. În domeniul producției agricole noi nu am liberalizat piața, convenind doar asupra cotelor pentru unele poziții (volumul cotelor nu este mare).

Spre exemplu, Moldova a obținut o cotă de 8000 de hectolitri de vin fără taxe (simțiți diferența: taxa este de 120%), iar la distilatele din vin și alte băuturi alcoolice tari – nelimitat. Acest fapt le oferă producătorilor autohtoni o șansă de a ieși pe piața turcească, deoarece aceasta este foarte protejată de taxe, mărimea cărora variază de la 50% pînă la 120% (pentru comparație: în Moldova limita este de 50%). Cînd taxa vamală este de 100%, atunci e clar că marfa este necompetitivă.

O listă mare de produse alimentare pot fi introduse pe piața noastră fără taxe doar în perioada cînd noi nu le producem. De exemplu, 5000 t de roșii – de pe 1 noiembrie pînă pe 30 aprilie, 300 t de căpșuni – de pe 1 august pînă pe 30 aprilie etc.

Acordul de liber schimb dintre Moldova și Turcia încă nu a intrat în vigoare. Acesta trebuie ratificat. În Turcia, acest proces este mai complicat, de aceea va dura aproape tot anul. Se presupune că acordul va intra în vigoare în 2016.

În 11 luni ale anului 2014, exportul moldovenesc în Turcia a constituit $97,6 mil., în 2013 –$127,1 mil., în 2012 – $56,1 mil. Importul din Turcia în țara noastră, în 11 luni ale anului 2014 a înregistrat $273,4 mil., în 2013 – $381 mil., în 2012 – $388,2 mil.

Piața liberă Pan-Euro-Med

Moldova aderă la convenția Pan-Euro-Med. În zona de acoperire a acesteia intră 42 de țări, dintre care 28 – UE; Turcia, Maroc, Alger, Egipt, Israel, Liban, Siria, Iordania; țările EFTA – Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția; țările CEFTA – Bosnia, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Albania, Kosovo.

Aceasta va extinde posibilitățile întreprinderilor noastre, inclusiv pe piața UE. În prezent, pentru ca un agent economic să obțină acces pe piața UE în regim preferențial, el trebuie să demonstreze că marfa lui este produsă în Moldova și să prezinte certificatul de proveniență. Dacă produsul nu este în totalitate de proveniență moldovenească și el nu are un asemenea certificat (dacă materia primă este importată), atunci acesta poate fi exportat în UE doar achitînd taxele vamale.

Moldova colaborează cu alte state în baza regulilor bilaterale privind proveniența mărfurilor (cu CSI, cu UE – în cadrul preferințelor autonome comerciale, cu țările CEFTA). Iar Convenția Pan-Euro-Med conține reguli de proveniență a mărfurilor, ce le permit țărilor-membre să importe materie primă din aceste state (cu care noi avem semnate Acorduri de liber schimb), să producă marfa și să obțină certificatul de proveniență, indiferent de ponderea materiei prime importate utilizate. Și să exporte în UE fără taxe. De exemplu, dacă întreprinderea a importat 80% materie primă din Turcia, atunci va obține în Moldova certificatul de proveniență a mărfii și va utiliza regimul preferențial de export în UE. Aceste produse vor deveni mai competitive la preț. Totodată, odată cu aderarea la Pan-Euro-Med, Moldova va deveni mai atractivă pentru investitorii care își vor deschide afacerile în țara noastră.

Noi deja am obținut aprobarea Comisiei Europene pentru aderarea la convenție. Acum se așteaptă că în aprilie-mai, Parlamentul RM va ratifica acest document.