Lupta pentru Chişinău

Foto: tv7.md

Xenia Florea

Comisia Electorală Centrală a calculat cît vor costa următoarele alegeri. Pentru alegerile locale generale din 2015 sînt necesare 90 mil. lei. Cu patru ani în urmă, acestea costau cu 20 mil. lei mai puţin.

Pentru alegerile locale din 2015 vor fi cheltuite aproximativ de două ori mai multe mijloace decît pentru organizarea alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014. Însă scrutinul local a fost întotdeauna mai scump faţă de cel parlamentar. Doar pentru tipărirea buletinelor se cheltuie o grămadă de bani. De exemplu, locuitorii suburbiilor Chişinăului trebuiau să completeze patru buletine – ei îşi alegeau primarul localităţii, primarul capitalei, precum şi consilierii locali şi municipali.

Anul acesta, e posibil ca şi locuitorii Chişinăului să completeze patru buletine. Potrivit noii versiuni a Legii privind administraţia publică locală, la alegerile din 2015, orăşenii vor fi nevoiţi să aleagă nu doar primarul general al municipiului şi Consiliul Municipal, dar şi primarii sectoarelor (în prezent aceştia sînt numiţi pretori), precum şi consiliile de sector.

Cele mai numeroase consilii de sector din Chişinău, conform Legii privind administraţia publică locală, vor fi cele de la Botanica şi Râşcani – câte 25 de consilieri. Consiliile sectoarelor Buiucani, Centru şi Ciocana vor avea 23 de consilieri.

Această schemă electorală a fost propusă pentru alegerile locale anterioare, însă Parlamentul a decis să o amîne pînă în 2015. Legea conţine şi o precizare în acest sens: „Prezenta lege intră în vigoare la data publicării, cu excepţia prevederilor art.55-58 referitoare la organizarea şi funcţionarea autorităţilor administraţiei publice ale sectoarelor municipiului Chişinău, care se vor aplica de la data stabilită a alegerilor locale generale din anul 2015”. Însă nu este esclus că acest know-how nu va fi pus nu va funcţiona niciodată. Deja se întreprind încercări în acest sens.

Autonomia sectorială: pro şi contra

Adepţii alegerilor sectoriale directe în Chişinău spun că crearea a cinci sectoare independente din punct de vedere administrativ şi juridic este un exemplu elocvent cînd „toate-s vechi şi nouă toate”.

În rezultatul acestei reforme administrative, sectoarele capitalei vor deveni mai independente în adoptarea deciziilor şi de capriciile primăriei, a subdiviziunilor ei şi de funcţionarii corupţi. De exemplu, în problema demolării clădirilor sau înălţării altor construcţii dubioase, de tăiere a copacilor pe teritoriile subordonate sau amplasarea noilor obiecte.

Noile competenţe vor spori şi responsabilitatea preturilor. În prezent, acestea nu prea răspunde pentru nimic, iar uneori nici nu vor să-şi asume răspunderea pentru nimic. În 2012, una dintre angajatele cabinetului primarului general, după numeroasele plîngeri din partea orăşenilor a hotărît să să verifice pe propria experienţă cum funcţionează preturile din oraş şi să simtă prin ce trec oamenii de rînd comunicînd cu angajaţii preturilor. Ea a relatat ulterior despre aceasta în cadrul unei conferinţe de presă.

Ea a trebuie să sună cîteva ore la pretura sectorului Buiucani pentru a solicita evacuarea gunoiului din curtea unui bloc de locuit. În final: răspunsuri grosolane, redirecţionarea la infinit de la un funcţionar la altul, care de fiecare dată nu era de găsit; şi sfatul de a se adresa la primărie, deoarece pretura nu are maşini. O situaţie similară a fost observată în pretura din sectorul Râșcani. Funcţionarii de la Botanica s-au dovedit a fi mai amabili, dar şi aici nu a reuşit să obţină rezultatul scontat.

Susţinătorii reformei administrative susţin că un avantaj al acesteia constă în independenţa personală a pretorilor şi a influenţei minime asupra lor din partea primarului. Confruntarea îndelungată dintre primarul Dorin Chirtoacă şi pretorul sectorului Râşcani Mihail Cîrlig, pe care Chirtoacă a încercat să-l demită în repetate rînduri, deja a devenit proverbială.

Sînt mai multe versiuni cum a ajuns Cîrlig în dizgrația primarului. Porivit versiunii oficiale, el a pierdut încrederea lui Dorin Chirtoacă din cauza că nu a făcut faţă obligaţiilor de preşedinte al Consiliului de Administraţie a SA „Speranţa-Unic”, iar drept consecinţă, municipalitatea a fost la un pas de a rămîne fără 500 de m.p. de imobil din centrul Chişinăului. Potrivit versiunii neoficiale, însă, Chirtoacă nu suportă cînd subalternii săi au propria opinie, el cere executarea necondiţionată a dispoziţiilor sale.

Aşa sau altfel, însă timp de două mandate, din cauza antipatiei personale, a demis mulţi funcţionari, care ulterior s-au judecat un timp îndelungat cu primăria. Chirtoacă nu a reuşit să-l învingă pe Cîrlig, iar în confruntarea lor, cei doi au ajuns anul trecut pînă la încăierare.

Argumentele adversarilor ai alegerilor sectoriale directe nu sînt mai puţin convingătoare. În primul rînd, spun ei, după implementarea acestei reforme administratie, aparatul birocratic al Chişinăului va creşte considerabil. Iar aceasta înseamnă cheltuieli semnificative cu un randament scăzut.

Mai mult, crearea mecanismului „primarii sectoarelor-consiliile sectoriale orăşeneşti” ar putea genera un haos în sistemul de gestionare a Chişinăului. Atît la nivelul relaţiilor dintre sectoare şi primărie, cît şi la nivelul sectorului.

De exemplu, în funcţia de primar general, la alegerile locale a fost ales reprezentantul partidului X, majoritatea în consiliul municipal aparţine partidului Y, iar în calitate de primar al sectorului a fost ales reprezentantul partidului Z. Partidele nu se înţeleg între ele. Vor putea oare aleşii să se înţeleagă şi să colaboreze fructuos? Şi nu va izbucni un „război” între primărie şi administraţia sectorului din cauza confruntării politice „la nivelul superior de partid”?

Pe de altă parte, există un pericol real al unei confruntări permanente între primarul ales al sectorului şi consiliul sectorului. Un exemplu elocvent în acest sens este confruntarea dintre actualul primar general al Chişinăului şi Consiliul Municipal

Situaţia este agravată şi de lipsa unei delimitări clare a competenţelor primarului general şi ale primarilor de sector. Precum şi lipsa mecanismului de distribuire a veniturilor şi cheltuielilor pe sectoare – singurul beneficiar în prezent este bugetul municipal Chişinău. Nesoluţionarea acestor probleme financiar-patrimoniale va avea un impact direct asupra eficienţei activităţii sectoarelor.

Împotriva autonomiei sectoriale a capitalei s-a pronunţat recent şi liderul PLDM Vladimir Filat, care a înregistrat în secretariatul Parlamentului un proiect de lege privind modificarea Legii privind administraţia publică locală.

Documentul propune renunţarea la ideea creării consiliilor şi primăriilor de sector. „Crearea noilor subdiviziuni teritoriale în municipiul Chişinău în cadrul alegerilor locale din 2015, va crea dificultăţi în funcţionarea structurilor noi. Baza normativă existentă nu prevede nici competenţe pentru aceste structuri, nici modul de interacţiune dintre departamentele municipale existente şi cele nou create, se arată în Nota explicativă.

Vladimir Filat consideră că „în cazul în care consiliile şi primăriile de sector vor fi create, se va crea un vacuum legislativ în domeniul alocării mijloacelor financiare pentru aceste structuri”:

Înainte, spre viitorul sectorial luminos!

În timp ce coaliția de guvernămînt analizează posibilitatea modificării regulilor electorale pentru Chişinău, actualii pretori (pentru orice eventualitate) au început prelucrarea electoratului său. Dacă alegerile de sector, totuşi, vor avea loc?

Săptămîna aceasta, mai mulţi locuitori din sectorul Buiucani au găsit în cutiile lor poştale pliante cu descrierea realizărilor preturii în anul 2014 şi priorităţile pentru 2015, semnate de către doctorul în drept (acest lucru este evidenţiat în mode special), pretorul sectorului Buiucani, Valeriu Nimerenco.

Din aceste pliante putem afla că anul trecut, sectorul Buiucani a împlinit 50 de ani, iar cu această ocazie au fost organizate mai multe manifestaţii. Că circa 21 de mii de agenţi economiei ce activează pe teritoriul sectorului au completat bugetul public naţional cu peste 2 mild. lei. Că pe parcursul perioadei de raportare, au fost reparate 8 străzi, au demarat lucrările pe trei, au fost reparate 14 grădiniţe, 6 şcoli, au fost date în exploatare 10 terenuri de joacă pentru copii, 2 terenuri pentru fitness şi unul de fotbal.

Potrivit raportului citat, anul trecut a fost efectuată reparaţia capitală a spitalului municipal pentru copii nr.1 iar în 2015, cu sprijinul agenţilor economici, în acest sector vor fi date în exploatare 24 de blocuri locative cu suprafaţa totală de 106 mii de m.p. şi cu costul total de 700 mil. lei.

Despre asemenea lucruri neplăcute ca prăbuşirea mansardei din cauza zăpezii, la începutul anului 2014, sau locul întîi (potrivit Biroului Naţional de Statistică) în topul celor mai criminogene sectore din capitală, Valeriu Nimerenco nu a menţionat în raportul său.

Pentru anul 2015, priorităţile preturii de la Buiucani vor fi adîncirea şi curăţirea rîului Durleşti. Ce-i drept, nu din contul bugetului local: în aceste scopuri, în cadrul programului Moldova-România-Ucraina vo fi alocate 2 mil. euro. Reparaţia podului din parcul „La izvor” (iniţial, autorităţile municipale au promis să-l dea în exploatare la finele toamnei din 2014) şi finalizarea construcţiei în parc a unei staţii noi de salvare. Construcţia parcării pentru 360 de automobile pe str. Coca. Deschiderea după reparaţia capitală a grădiniţei de pe str. Cornului pentru 150 de copii. Darea în exploatare a încă 10 terenuri de joacă etc.

Candidații la funcția de primar general

Data exactă a alegerilor general locale va fi anunțată abia în aprilie. Totuși, lupta pentru Chișinău a început deja: la puțin timp de la alegerile parlamentare din 30 noiembrie, la fotoliul de primar de Chișinău s-a format coadă.

Actualul primar general Dorin Chirtoacă încă la ședința de constituire a noului parlament a solicitat să nu fie considerat deputat – Chirtoacă are de gînd să lupte pentru un al treilea mandat la funcția de primar general al municipiului Chișinău și consideră în serios că are șanse de izbîndă.

Cînd se desfășurau negocierile de creare a coaliției de guvernare între PLDM, PDM și PL, circulau zvonuri că drept una dintre primele condiții a lui Mihai Ghimpu pentru participarea liberalilor în noua alianță a fost susținerea candidaturii lui Dorin Chirtoacă la alegerile locale din 2015. Însă liberalii nu au ajuns la putere, așa că actualul primar general a trebui să se descurce pe cont propriu la alegeri.

Despre aspirațiile sale la postul de primar al Chișinăului a anunțat și fostul edil al capitalei (1994-2005) Serafim Urechean, care s-a săturat să urmărească în ce s-a transformat Chișinăului în timpul celor două mandate al lui Dorin Chirtoacă.

„Chioșcurile amplasate haotic, construcțiile oribile – toate acestea au aruncat orașul cu sute de ani în urmă. Clădirile sînt înălțate pe locul zonelor verzi.

Aglomerația, de care nici nu poate fi vorba în arhitectură. Nebunia cu mansardele, care sînt construite cu încălcări tehnice serioase. Cînd am părăsit postul de primar eu am spus că dacă lucrurile se vor înrăutăți, aș putea reveni. Fiecare are dreptul să fie ales”, a declarat el la finele anului trecut.

Serafim Urechean intenționează să participe la alegeri în calitate de candidat independent: „Timp de 24 de ani noi deja trebuia să conștientizăm faptul că orașul nu trebuie împărțit în două sau trei părți. Trebuie să fie un primar independent”, susține actualul șef al Curții de Conturi.

Cu actualul primar, în alegerile locale ar putea concura și adversarul lui principal din alegerile din 2011, liderul socialiștilor, Igor Dodon. La finele anului trecut, președintele PSRM și-a anunțat intenția de a lupta din nou pentru funcția de edil al capitalei. Ce-i drept, acum Igor Dodon spune că, deocamdată, nu a fost stabilită candidatura partidului la acest post și că socialiștii au, cel puțin, patru pretendenți la această funcția – el, Zinaida Greceanîi, fostul ministru adjunct al Educației, Ion Ceban și secretarul executiv al PSRM Vlad Batrîncea.

Din această listă, în afară de Igor Dodon, pentru funcția de primar al Chișinăului a luptat anterior doar Zinaida Greceanîi. S-a întîmplat în 2005, cînd ea a fost candidatul Partidului Comuniștilor. În primul tur al alegerilor (10 iulie), Zinaida Greceanîi a obținut 50,15% din voturi, iar în al doilea – 24 iulie –87,78%. Însă în pofida acestor rezultate impunătoare, ea nu a devenit primar general al capitalei: alegerile au fost declarate nule din cauza participării a mai puțin de o treime din alegători, incluși pe liste.

Și omul de afaceri, fostul vicepreședinte al companiei „Lukoil”, proprietarul clubului de fotbal „Zimbru”, Nicolai Ciornîi ar dori să participe la cursa electorală. Ce-I drept, cunoscutul businessman nu are noroc în politică. Încă la finele anului 2009, el a organizat o conferință de presă și a anunțat că intră în politica moldovenească cu propriul proiect de centru-stînga. Însă această inițiativă politică nu a mai fost realizată.

La alegerile din 2015 Nicolai Ciornîi intenționează să participe în calitate de candidat independent. Cel puțin, la începutul lunii decembrie 2014, cînd și-a anunțat intențiile, Ciornîi a declarat: „Voi discuta cu politicienii. Dar la alegeri voi participa singur, nu am altă soluție. Eu voi chema oamenii să mă susțină, promițîndu-le că, împreună, noi vom face totul ca să schimbăm orașul în care trăim”.

Partidele puterii, deocamdată, nu și-au anunțat candidații la funcția de primar general al Chișinăului – e devreme încă. E curios pe cine va înainta PCRM la funcția de primar al capitalei. Pe parcursul a douăzeci de ani de independență a RM, chiar și în apogeul popularității lor, comuniștii niciodată nu au reușit să „ia” Chișinăul. Deseori, la selectarea candidaturilor, PCRM se conducea de principiul „această persoană trebuie să fie comodă, pentru a o putea manipula”. În final, toți candidații potriviți din punctul de vedere al PCRM (Zgardan, Iordan) nu i-au convins pe alegători.

PCRM s-a aflat cel mai aproape de victorie în 2005, înaintînd-o pe Zinaida Greceanîi, însă ea a fost împiedicată atunci de prezența joasă la vot. Și în 2011, cînd candidatul comuniștilor Igor Dodon, a cedat, cu diferență mică, actualului primar Dorin Chirtoacă.

După alegerile din 2011 au circulat zvonuri că acest fapt a fost favorizat de falsificarea alegerilor din partea partidelor puterii și a Comisiei Electorale Centrale. Și faptul că înșiși comuniștii, spre finele cursei electorale, au început să-și compromită candidatul, de frica influenței lui și că obținînd victoria în alegeri, Dodon sau va cere președinția PCRM, sau va pleca din partid, provocînd scindarea partidului.

Deocamdată, intenția de a participa la alegerile pentru postul de primar general al Chișinău și-a anunțat-o consilierul municipal al PCRM, Victor Gurău. La sfîrșitul anului treuct, el a comunicat că a expediat Comitetului Executiv al PCRM o scrisoare, în care și-a propus candidatura la funcția de primar al capitalei în alegerile din 2015 și a solicitat susținerea partidului. Însă însuși Victor Gurău, nemaivorbind de membrii Partidului Comuniștilor și de experți au dubii că el va deveni candidatul unic al PCRM pentru acest post. În primul rînd, el nu este membru de partid. În al doilea – el este o figură politică destul de controversată.