Pămîntul fuge de sub picioare sau Cum Primăria distruge zonele verzi din Chişinău
Foto: noi.md |
Vladislav Bordeianu
La Chişinău, anual sînt reduse suprafeţele parcurilor şi zonelor verzi, dar nu în circumstanţe obiective, ci prin acceptarea şi complicitatea la încălcări a autorităţilor capitalei. „La Chişinău, suprafaţa plantaţilor verzi pe cap de locuitor deja se apropie de limita de jos, acceptată în Uniunea Europeană (de la 20 pînă la 50 de metri pătraţi pe cap de locuitor). Dacă distrugerea zonelor verzi va avea loc în acelaşi ritm ca în ultimii ani, aceasta ar putea duce la o catastrofă”, consideră fostul şef al Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare a primăriei capitalei, Nicolae Crăciun. Solicitat de NOI.md, el a relatat despre situaţia actuală a zonelor verzi, precum şi despre cauzele distrugerii lor.
Suprafaţa parcurilor se reduce anual
Situația privind întreținerea parcurilor și plantaților verzi din capitală se înrăutățește pe an ce trece: companiile private înalță clădiri cu multe etaje în mijlocul zonelor verzi, terenurile ajung în proprietate privată la prețuri derizorii sau în baza deciziilor judecătorești. Primăria Chișinăului, din păcate, nu respectă și nici nu apără granițele zonelor verzi, aprobate de Consiliul Municipal încă în anul 2001.
„Suprafața zonelor verzi, aprobată în anul 2001, ajunge la 1946 ha. Deși în realitate, suprafața zonelor verzi este mai mare cu 31% - circa 2826 ha. Aceste date au fost obținute în rezultatul inventarierii din 2009. Însă, din păcate, extinderea zonelor verzi, în pofida numeroaselor tentative, nu a mai fost aprobată de Consiliul Municipal”, spune Nicolae Crăciun. În opinia lui, „un anumit cerc de persoane nu era interesat în majorarea suprafețelor zonelor verzi”. „Pentru aceasta nu exista suficientă voință politică”, susține Nicolae Crăciun.
Potrivit lui, deși nu au fost extinse suprafețele zonelor verzi protejate de lege, chiar și asupra terenurilor incluse în zone atentează agenți economici și persoane interesate. „Totodată, Primăria nu se împotrivește deloc și nu apără teritoriile zonelor verzi”, menționează fostul șef al Direcției relații funciare a Primăriei, care a fost demis în anul 2014, de către primarul Chișinăului Dorin Chirtoacă, „fiind bănuit de luare de mită”.
Însuși Crăciun are o atitudine calmă față de acuzațiile fostului șef. „Eu eram indezirabil. Știam despre multe scheme de acaparare a terenurilor municipale, la care participau politicieni și persoane cu funcții de răspundere. Multe dintre aceste cazuri le-am documentat, iar ulterior aceste materiale au devenit subiecte ale investigațiilor jurnalistice”, a relatat el. Totodată, el a menționat că acum va lupta pentru a reveni în funcție și deja a contestat în instanță decizia privind demiterea lui. Dosarul penal inițiat de procuratură pe numele fostului șef al Direcției relații funciare Nicolae Crăciun a fost clasat.
Clădiri multietajate în loc de parcuri, terenuri sportive și parcări
„Zonele verzi, parcările, terenurile sportive au fost întotdeauna atractive pentru construcția blocurilor locative. Or, în aceste locuri este infrastructura necesară, inclusiv conectarea la apeducte și gazoducte”, explică Nicolae Crăciun cauzele interesului sporit al agenților economici față de asemenea terenuri.
„E mai simplu să construiești o casă pe terenul care are toată infrastructura decît să te ocupi cu extinderea orașului, oferind suprafețe pentru construcția fondului locativ. Or, pentru aceasta trebuie întreprinse eforturi. Mi se creează impresia că funcționarii Primăriei nu au citit niciodată Planul general al capitalei din 2007, în care sînt stabilite clar măsurile de dezvoltare a orașului, inclusiv de extindere a acestuia”, a adăugat el.
Nicolae Crăciun menționează că, în afara distrugerii zonelor de odihnă, construcției blocurilor locative, sînt încălcate normele admisibile ale densității construcțiilor și însuși planul urbanistic de dezvoltare a orașului.
„Planul sovietic de construcții era foarte bine gîndit. Școala sau grădinița erau înconjurate de case, astfel încît copiii să nu fie nevoiți să traverseze strada, în drum spre școală sau grădiniță. În fiecare sector este o infrastructură comodă a drumurilor. Însă la ridicarea noilor case, la Chișinău sînt încălcate normele elementare. Spre exemplu, blocul se construiește în zona pietonală și astfel este închis accesul. Nemaivorbind despre faptul că blocul nu se înscrie în spațiul urban și nu corespunde normelor planificării urbane, deoarece lipsesc parcările, spațiile verzi etc.”, a spus el.
Potrivit fostului funcționar al capitalei, cei mai mari beneficiari ai terenurilor municipale sînt companiile de construcție conduse de actualii sau foștii consilieri municipali.
Terenurile sînt oferite la discreția instanțelor
„Dacă anterior loturile de pămînt erau oferite pentru construcție prin decizia Consiliului Municipal, apoi recent a apărut o nouă practică – pămînturile sînt oferite în proprietate prin decizie judecătorească. Totodată, Primăria nu apără interesele orașului: funcționarii sau nu contestă deloc deciziile judecătorești, sau le contestă după expirarea tuturor termenelor procesuale. Au fost cazuri cînd reprezentanții Primăriei în general nu se prezentau la ședința de judecată”, a menționat el.
Una dintre ultimele decizii și cea mai scandaloasă a fost hotărîrea privind terenul cu suprafața de 4,3 ha în zona parcului de pe strada Valea Trandafirilor – acesta este probabil cel mai mare teritoriu al fondului verde, care a ajuns, într-un mod straniu, în proprietate privată pentru construcții. Prin decizia sectorului Centru al Chișinăului din 2 august 2013, terenul a fost transmis în arendă SRL „Garant Rapid” pe un termen de 10 ani – pînă în august 2023.
Nici acest verdict nu a fost contestat de Primărie, de aceea, în martie 2014, executorul judecătoresc a întreprins măsuri privind executarea lui. Potrivit extrasului, obținut la ÎS „Cadastru”, terenul este alocat pentru construcție. Este remarcabil faptul că în baza de date a Primăriei Chișinău lipsește informația despre întreprinderea arendatoare.
Pe parcursul ultimilor ani, scheme similare au fost aplicate la transmiterea mai multor terenuri. „Doar în ultimii patru ani, în baza deciziilor judecătorești, Chișinăul a pierdut 23 ha de pămînt, estimate la 300 de milioane de lei. În total, au fost emise circa 50 de decizii”, a menționat Nicolae Crăciun.
„Este remarcabil faptul că în una dintre scrisorile expediate Procuraturii Generale, primarul general explică motivele refuzului Primăriei de a contesta deciziile instanţei, emise în detrimentul Primăriei şi societăţii, prin faptul că autorităţile sînt de acord cu decizia, iar contestarea ei nu este oportună”, a comunicat el.
O nouă practică – privatizarea
„O nouă tendinţă, în ultimul timp, a devenit transmiterea plantaţiilor verzi în proprietate privată, fapt ce contravine legislaţiei în vigoare. Drept exemplu pot servi două terenuri: 95 de ari pe Sadoveanu şi 53 de ari pe Valea Crucii”, a spus Crăciun.
În rezultat, teritoriul parcurilor şi zonelor verzi din capitală se reduce în fiecare an. Tăierea masivă a copacilor, distrugerea fondului forestier, şantierele din parcuri şi scuaruri contribuie la poluarea aerului şi înrăutăţirea stării mediului ambiant. Potrivit estimărilor specialistului, doar în ultimii ani, suprafeţele zonelor verzi s-au redus cu 6%. În asemenea ritmuri, într-o perioadă scurtă de timp, această reducere ar putea ajunge la cote catastrofale. „Problema constă în faptul că gestiunea administrativă este distrusă din interior şi nu există voinţă politică pentru soluţionarea problemelor”, consideră Nicolae Crăciun.
El a menţionat că multe obiecte şi loturi de pămînt în documentele Primăriei au o denumire, iar în realitate – alta. „Situaţia reală poate fi văzută pe site-ul http://map.chisinau.md, care a fost elaborat în 2012 pentru primăria capitalei, cu sprijinul PNUD şi al fondului Soros Moldova. Pe site este prezentată harta foto a oraşului, unde se văd clar toate obiectele.
Spre exemplu, dacă daţi click cu mouse-ul pe stadionul republican, va apărea informaţia că acolo, potrivit regulamentului local de urbanism, aprobat de Consiliul Municipal în 2008 (care contravine planului urbanistic general al oraşului, aprobat în 2007), este amplasat nu un stadion, ci un teren pentru activitate comercială.
Aceeaşi situaţie este şi cu parcul Valea Morilor şi stadionul de baseball din sectorul Ciocana, unde este indicat că acolo este un teren pentru construcţii, iar în realitate este un stadion”, a comunicat Nicolae Crăciun. El a menţionat că „orice doritor poate verifica pe site toată informaţia, ce este reînnoită în regim online, imediat după ce angajaţii Primăriei, împreună cu instituţiile cu care colaborează site-ul, introduc modificări în documente”.
- 15.12.2016 10:45 | Analitică Nistru: cum va negocia Moldova cu Ucraina
- 13.12.2016 9:00 | Analitică Alegerile din SUA: impactul lor asupra regiunii noastre și a Moldovei
- 12.12.2016 16:00 | Analitică De ce avem nevoie de Legea petrolului
- 12.12.2016 10:00 | Analitică Carieră pe fundalul scandalurilor. Prin ce s-a remarcat noul procuror
- 10.12.2016 9:30 | Analitică Cum se explică exodul judecătorilor din sistem?