Preşedintele BNM a fost exclus, în premieră, din Consiliul Suprem de Securitate

Foto: presedinte.md

Victor Surugiu

Prin decretul preşedintelui Nicolae Timofti, a fost creată o nouă componență a Consiliului Suprem de Securitate (CSS). Sarcina principală a acestui organ consultativ este analiza activităţii principalelor instituţii publice şi elaborarea recomandărilor privind politica internă şi cea externă a statului. În noua componenţă a Consiliului Suprem de Securitate nu doar s-a schimbat raportul de forţe, dar au apărut şi unele lucruri noi.

În CSS, condus de preşedinte, din partea Parlamentului au intrat spicherul Andrian Candu, preşedintele Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică, Veaceslav Untilă, precum şi şefii fracţiunilor parlamentare ale PDM şi PLDM – Marian Lupu şi Vladimir Filat.

Din partea Guvernului, în CSS au intrat premierul Chiril Gaburici, vicepremierul Victor Osipov, ministrul Finanţelor, Anatol Arapu, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia Gherman, ministrul Apărării, Viorel Cibotaru, şi ministrul de externe, Oleg Balan.

Blocul organelor de drept este reprezentat de procurorul general, Corneliu Gurin, directorul Centrului Naţional Anticorupţie, Viorel Chetraru, şi şeful Serviciului de Informaţii şi Securitate, Mihai Balan.

În funcţia de secretar al CSS figurează consilierul şefului statului în domeniul apărării şi securităţii naţionale, Alexei Barbăneagră. Din consiliu mai face parte secretarul general al Aparatului Preşedintelui, Ion Păduraru. În total, noul CSS include 16 persoane.

Principala modificare a fost excluderea din Consiliul Suprem de Securitate a guvernatorului Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu. Pentru prima dată, şeful instituţiei responsabile de rezerva monetară strategică a ţării şi care gestionează situaţia de pe piaţa valutară nu va participa la şedinţele CSS. Pînă în prezent Dorin Drăguţanu, la fel ca şi predecesorul său, Leonid Talmaci, nu doar făcea parte din CSS, dar şi prezenta regulat rapoarte privind situaţia din sectorul financiar-bancar.

În opinia experţilor, această decizie dură a fost dictată de investigaţiile demarate pe marginea situaţiei de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, precum şi de situaţia pe piaţa valutară a ţării. De această problemă se ocupă organele de drept, serviciile speciale şi Comisia de anchetă a Parlamentului, creată săptămîna trecută. Toate aceste entităţi trebuie să se pronunţe asupra faptului cît de corect şi de oportun a acţionat regulatorul, precum şi asupra existenţei temeiurilor pentru demisia guvernatorului BNM.

O altă noutate a devenit lipsa din CSS a ministrului Justiţiei, care pe parcursul ultimilor ani făcea parte din acest organ. Prezenţa lui în CSS se explica prin importanţa reformei în domeniul judiciar, de a cărei implementare răspunde Ministerul.

În ultimii ani a devenit o tradiţie de a include în Consiliul Suprem de Securitate a liderilor fracţiunilor parlamentare ce reprezintă partidele de guvernămînt. Chiar dacă ei nu ocupă funcţii de răspundere în stat, ce ar avea tangenţă directă sau indirectă cu problemele securităţii naţionale, ale politicii externe şi interne a statului. Din acest motiv, la şedinţele CSS vor participa Marian Lupu şi Vladimir Filat.

„Actuala componenţă a CSS, într-o măsură oarecare, reflectă procesele politice ce au loc în ţară în ultimul timp, menţionează unul dintre experţii noştri. Se poate vedea cu ochiul liber întărirea poziţiilor Partidului Democrat, care deţine controlul asupra multor instituţii publice importante.

Pe de altă parte, din contul excluderii ministrului Justiţiei, s-a obţinut slăbirea poziţiilor Partidului Liberal Democrat. Fostul ministru Oleg Efrim a fost un actor politic activ şi, în caz de necesitate, putea apăra eficient interesele de partid. Totodată, anterior, ministrul justiţiei nu făcea parte din CSS, deoarece această instituţie nu are atribuţie directă cu problemele securităţii naţionale.

Este remarcabil faptul că în CSS nu se regăseşte nici liderul liberalilor, Mihai Ghimpu. Pe timpul preşedinţiei lui Nicolae Timofti, el a făcut parte întotdeauna din componenţa CSS, împreună cu Marian Lupu şi Vladimir Filat. Excepţie a fost precedenta componenţă a CSS, care a activat din iunie 2013 și din care au lipsit toţi liderii partidelor de guvernămînt.

Acaesta a fost anume perioada cînd Guvernul condus de Filat a obţinut vot de neîncredere din partea Parlamentului, iar ulterior Curtea Constituţională i-a interzis liderului PLDM să candideze pentru postul de premier, în legătură cu acuzaţiile de corupţie lansate anterior. În rezultat, în fotoliul de premier a ajuns Iurie Leancă, iar schimbarea situaţiei politice din ţară s-a reflectat şi asupra componenţei CSS.

În privința componenţei numerice, CSS nu a suferit modificări esenţiale. Dacă nu ar fi fost configuraţia politică complicată, acesta ar fi putut avea mai puţini membri. Pe timpul guvernării comuniste, cînd nu era necesar de luat în calcul componenta politică, din CSS făceau parte 11 persoane, inclusiv preşedintele şi Comandantul Suprem al Forţelor Armate”.

Potrivit experţilor, în afara soluţionării problemelor ce ţin de securitatea naţională, CSS mai trebuie să raporteze despre rezultatele reformei instituţiei. Comisia pentru reforma CSS, condusă de consilierul preşedintelui Alexei Barbăneagră a fost creată în anul 2012, însă pînă în prezent, aceasta nu a prezentat opiniei publice niciun raport privind rezultatul activităţii sale.