Un ministru de generație nouă într-un guvern de sacrificiu

Foto: forum.md

Vladislav Bordeianu

Noul ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, Ion Sula, la ai săi 35 de ani, și-a făcut o carieră fulminantă la Ministerul Agriculturii, datorită contribuției PLDM. La minister la adus însuși Vasile Bumacov, care a condus ministerul, în funcția de șef-adjunct al Direcției politici de piață a produselor de origine vegetală (29 decembrie 2009).

Cariera

Pînă atunci, Ion Sula, după absolvirea Universității Agrare în 2002, facultatea Relații economie internaționale, a activat timp de șapte ani în diferite structuri – coordonator e program la ONG RUSTICUM din Costeşti, Ialoveni (unde s-a născut) (15.02.1998 - 02.11.2002); manager finanţe, SRL DAAC-PLANT (10.11.2002 - 20.06.2003); manager pentru marketing, SRL Ecoplantera (20.06.2003 - 07.09.2007);director, SC ‘‘S&S COM‘‘ SRL, Costești (20.06.2003 - 07.09.2007).

Pe prima treaptă a Ministerului Agriculturii Ion Sula s-a reținut doar un an – pînă pe 30 decembrie 2010. Apoi a fost avansat în funcția de șef al direcției generale dezvoltarea politicilor sectoriale şi siguranţa alimentelor. În octombrie 2011, denumirea direcției s-a schimbat, reducîndu-se a doua parte din denumire, în legătură cu crearea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. În această funcție el s-a aflat pînă în iulie 2013. După care Ion Sula a fost numit ministru adjunct al Agriculturii și Industriei Alimentare. În ianuarie 2014, el a fost transferat în funcția de director al ANSA (unde a avut loc o rocadă cu Gheorghe Gaberi), de unde în februarie curent a venit în fotoliul de ministru în noul guvern.

Problemele agrarienilor le cunoaște nu doar ca funcționar, deoarece acasă, la Costești, are gospodărie – sere și viță de vie de masă, care face parte din Asociația producătorilor și exportatorilor de struguri de masă din Moldova și din Asociația producătorilor din comuna Costești. Reieșind din CV-ul ministrului, el cunoaște patru limbi –româna, rusa, franceza și engleza, a efectuat multe stagii peste hotare – Danemarca, România, Italia, Olanda, Turcia, Polonia, Rusia, Japonia, Slovacia.

De ce nu Bumacov?

Ion Sula figura în calitate de candidat la funcția de ministru cu o lună înainte de numirea sa. Pînă atunci, în PLDM, căruia i-a revenit Ministerul Agriculturii la împărțirea portofoliilor, erau examinate două candidaturi – cea a ministrului interimar Vasile Bumacov și a adjunctului său Ion Sula. De ce nu a fost numit Bumacov în funcția de ministru?

Se spune că ele avea niște disensiuni mai vechi în partid. De vreo două ori el se afla în prag de demitere (colegii de partid doreau să-l scoată). Încă la numirea lui în funcția de ministru în ianuarie 2011, pe lîngă el mai erau doi candidați la această funcție: vicepreședintele comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară Ion Balan și președintele fracțiunii parlamentare a PLDM Valeriu Streleț.

În interiorul partidului există un așa-zis grup agrar, care nu-l agrea pe Bumacov, adică în PLDM el avea o opoziție puternică din partea sectorului agrar. Și asta în timp ce el avea susținerea din partea patronatelor din agricultură, inclusiv „Uniagroprotect”, deși nucleul activ al acestei organizații prietenește cu democrații. Însă cu ei ministrul avea un dialog mai bun decît în interiorul partidului. De aceea, neavînd susținerea partidului, el nu avea prea multe șanse să rămînă ministru, menționează observatorii.

Cînd Vasile Bumacov a fost numit ministru, el încă nu era membru al partidului, care i-a încredințat acest post. El a aderat la PLDM mai tîrziu. Apoi el și-a stricat relațiile cu Vlad Filat, deoarece nu și-ar fi îndeplinit funcțiile, pe care trebuia să le îndeplinească din punctul de vedere al PLDM.

Unii colegi de partid îi reproșau lui Bumacov că el are sub picioare bani în ANSA, dar nu știe cum să-i ridice, adică să-i „taxeze” pe producători în folosul partidului. Din acest punct de vedere, le nu avea nicio șansă. Deși cu trei luni în urmă circulau zvonuri că, posibil, el va fi lăsat în această funcție o anumită perioadă. Însă înainte de Anul Nou el singur a declarat: „M-am săturat, plec oricum”, deoarece l-au „mîncat” cei din opoziție.

Agrarienii în general (nu liberal-democrații), chiar și organizația fermierilor, întotdeauna au avut o atitudine loială față de Bumacov și spuneau că el le-ar fi convenit mai mult în noul guvern, deoarece relațiile lor cu Ion Sula sunt mult mai complicate.

Însă în acest caz apare întrebarea – de ce nu a devenit ministru nici Streleț, nici Balan? În opinia experților noștri, acest cabinet de miniștri, în principiu, este unul de sacrificiu sau un „cabinet-kamikaze”, de aceea el nu prezenta interes pentru persoanele nominalizate. Totuși, dacă lui Bumacov i s-ar fi propus să rămînă, el, probabil, ar fi rămas, cu toată nedorința lui.

E interesant că o perioadă, în calitate de candidat la funcția de ministru a fost și ministrul adjunct Vlad Loghin, dar nu Gheorghe Gaberi, care era cel mai competent și cu experiență din adjuncți. Însă el nici nu a fost examinat în calitate de ministru.

Unde a plecat ex-ministrul?

- Al dori să continui colaborarea cu japonezii, deoarece eu am lucrat mulți ani cu ei în calitate de director tehnic al proiectului 2KR, am purtat negocieri cu partea niponă și nu am renunțat la această funcție chiar și în timpul activității la minister. Ce-i drept, nu primeam salariu (nu aveam dreptul, fiind ministru), a comunicat Vasile Bumacov pentru NOI.md. De aceea, eu voi reveni la 2KR, dar deja cu salariu. Deși mai am și alte propuneri. Am renunțat și la orele de la Universitatea Agrară (pînă în 2015, am citit lecții acolo). De asemenea, mai am proiecte peste hotare. Așa că am cu ce mă ocupa. Sunt foarte bucuros că am scăpat de acest chin – îndeplinirea funcțiilor de ministru. Cred că tot ce era necesar, eu am făcut, mai ales pentru vinificație. Eu am obținut totul cu „sînge”, deoarece opoziția se opunea.

De ce anume Sula?

Reprezentanții sectorului agrar consideră că această alegere nu e chiar reușită, în actuala situație dificilă din economie și mai ales în agricultură. Însă, se pare că miza a fost pusă pe alte calități ale candidatului – loialitate față de partid, caracter docil și punctualitate. Amintim că atunci cînd ex-premierul Iurie Leancă l-a numit pe Ion Sula în funcția de director al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor el a explicat acest lucru în felul următor: candidatul lui este în temă, este membru al PLDM și un funcționar de generație nouă. Mai mult, cunoaște bine limba engleză.

Principalul argument, invocat de specialiști constă în faptul că „Rosselihoznadzor” nu îl percepea pe Ion Sula ca negociator în calitate de director al acestei agenții. Și atunci, la începutul anului trecut, ANSA a ieșit de sub controlul Ministerului Agriculturii și a fost subordonat direct guvernului. Această mișcare a fost un semn rău pentru ruși, deoarece ei aveau stabilite relații cu Bumacov și nu le reușea dialogul cu Sula.

În Rusia asemenea structuri sunt subordonate Ministerului Agriculturii, de aceea, cei de la „Rosselohoznadzor” nu prea înțeleg cum a apărut o agenție, care în virtutea funcțiilor sale este mai presus de ministerul în asemenea probleme? Și în Uniunea Europeană nu există asemenea practică. De ce atunci a fost necesar de a scoate ANSA din subordinea Ministerului Agriculturii? Mai degrabă, pentru a controla fluxurile financiare, deoarece, potrivit întreprinzătorilor, „această agenție este o structură coruptă”. Iar dacă Bumacov nu o controla, atunci aceste fluxuri trebuiau direcționate în cîmpul PLDM, deoarece premierul tot era din PLDM.

Totodată, agrarienii menționează că noul ministru este prea direct. Astfel, în situația cu reluarea parțială a exportului de mere în Rusia ar fi fost corect din punct de vedere politic, în opinia lor, să confirme că accesul a zece întreprinderi moldovenești pe piața FR – este un experiment al părții ruse (precum se menționează în scrisoarea oficială a „Rosselihoznadzor”). Deși nu ne este prea clar, dar noi sperăm că acest experiment va fi unul de succes și alți producători vor obține, de asemenea, autorizații pentru livrare. Nu face să mergi cu tancul și să ceri ca toți odată să obțină dreptul la export. Sula a încercat să obțină acest lucru în calitate de director al agenției și ce a obținut?

Prioritățile noului ministru

Precum a declarat noul ministru presei, printre scopurile sale programatice se numără: modernizarea complexului agro-industrial și dezvoltarea localităților rurale prin sporirea competitivității afacerilor agrare; menținerea accesului liber pe piețele tradiționale de desfacere și simplificarea accesului pe piețele noi; introducerea impozitului unic în agricultură; asigurarea accesului întreprinderilor agricole la finanțare, atragerea investiților etc.

Imediat după numirea în funcție pe 19 februarie, Ion Sula a mers în popor. A doua zi el a vizitat expoziția „ExpoVin Moldova` 2015”, unde a discutat cu producătorii de băuturi alcoolice, de puieți, de utilaj pentru vinificație și viticultură. În aceeași zi el a organizat o întrevedere cu reprezentanții organizațiilor profesionale în domeniul agriculturii – Federația Națională a fermierilor, „Uniagroprotect”, „Moldova-fruct”, „Agroinform”, Asociația producătorilor și exportatorilor strugurilor de masă, cu care a discutat problemele actuale ale acestora.

Peste cîteva zile, el a fost, împreună cu premierul Chiril Gaburici, la „Franzeluța”. A reușit deja să susține și o conferință de presă (privind reluarea parțială a exportului de mere în Rusia). S-a întîlnit cu ambasadorul Turciei în Moldova, cu care a discutat despre posibilele proiecte comune în domeniul siguranței produselor alimentare, marketing pe piețele de export, despre atragerea investițiilor turcești în localitățile rurale ale țării etc. A participat la adunarea generală a Federației Naționale a Fermierilor și a Federației Naționale „Agroinform”. A desfășurat o ședință cu producătorii de fructe și struguri privind livrările pe piața rusă.

În general, noul ministru al Agriculturii este activ. Rămîne doar să-i dorim ca activitatea lui să aducă și rezultate.