Scandal în corpul de avocaţi: în Moldova se vînd licenţe?

Foto: egov.kz

Victor Surugiu
 
Se pare că orice absolvent al facultăţii de drept poate cumpăra în Moldova o licenţă de avocat – pentru aceasta el trebuie să scoată din buzunar pînă la 10 mii de euro. Cel puţin asta afirmă un grup de tineri jurişti care susțin că s-au confruntat cu ilegalităţi şi corupţie la susţinerea examenelor de calificare. Uniunea Avocaţilor din Moldova a respins acuzaţiile.
 
„Tarife” pentru absolvenţi
 
Scandalul a izbucnit după conferinţa de presă a juristului Dumitru Bulga, care în anul 2013 a încercat să devină avocat, dar a primit refuz de la Comisia de licenţiere. El susține că plîngerea lui prealabilă a fost respinsă, fără a i se oferi explicaţii, însă judecătoria sectorului Rîşcani a constatat un şir de încălcări din partea Comisiei. Ulterior, Curtea de Apel a anulat această decizie, iar acum cazul este examinat de Curtea Supremă de Justiţie.
 
Vorbind despre membrii Comisiei de licenţiere, Buliga, fără menajamente, îi numește „grupare criminală”, acuzîndu-i direct de corupţie. El a fost susţinut de un grup de tineri jurişti care, de asemenea, nu au putut obţine licenţa de avocat.
 
Potrivit lor, membrii Comisiei admit numeroase încălcări în cadrul examenelor, iar în multe cazuri licenţele sînt acordate candidaţilor mai slabi. Juriştii sînt convinşi că nu au obţinut licenţa doar pentru că au refuzat să plătească. Ei susţin că printre absolvenţii facultăţilor de drept sînt vehiculate diferite „tarife” – de la 3 pînă la 10 mii de euro pentru o licenţă de avocat.
 
Procuratura confirmă: au existat cazuri
 
Luni, 16 martie, la scandalul de corupţie a reacţionat Uniunea Avocaţilor din Moldova. În declaraţia plasată pe site-ul organizaţiei, se menţionează că aceasta va sesiza organele competente pentru a oferi o apreciere juridică a acuzaţiilor lansate. Declaraţiile lui Dumitru Buliga au fost calificate drept „calomnioase şi nefondate”.
 
„Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova asigură opinia publică că admiterea în profesia de avocat este garantată şi asigurată fiecărui candidat în condiţiile legii, iar organele sale îşi exercită atribuţiile în strictă conformitate cu Legea cu privire la avocatură şi Statutul profesiei de avocat”, se arată în declaraţie. 
 
Totodată, Procuratura Generală consideră premature orice comentarii. Potrivit surselor din cadrul instituţiei, în momentul de față Procuratura nu a primit nicio sesizare în legătură cu acest incident. Totodată, drept răspuns la solicitarea NOI.md, aceleaşi surse au confirmat că anterior au existat cazuri cînd anumiţi membri ai Comisiei de licenţiere erau supuşi urmăririi penale pentru acte de corupţie: ei facilitau pentru anumiţi candidaţi accesul la profesia de avocat.
 
„Eu doresc să existe un precedent”
 
Între timp, în ultimele zile, comunitatea avocaţilor s-a împărţit în două tabere. Unii avocaţi confirmă informaţia privind încălcările procedurilor de examen. Alţii însă, care constituie majoritatea, nu sînt de acord cu pretenţiile lansate şi afirmă că ar fi vorba despre nişte acuzaţii din cauza eşecurilor suferite la examene. Însă şi unii, şi alţii consideră că procedura de licenţiere este imperfectă şi cer să fie modificată.
 
„Mulţi comentează nivelul meu de pregătire profesională, fără a deţine informaţiile necesare, a scris Dumitru Buliga pe pagina sa de pe Facebook. Pot să spun că multe nopți nu am dormit făcînd studii de calitate. La examinarea contestației depuse de mine, Comisia de licenţiere a recunoscut faptul că corespund nivelului de calificare în profesia de avocat, a recunoscut faptul că am oferit răspunsuri corecte la spețe. Însă a respins contestația și eram așteptat la următorul examen pentru a fi admis în profesie. Inițiativele mele nu se rezumă la obținerea licenței de avocat. Dacă doream doar să obțin licența, mergeam la următorul examen și aș fi fost admis în profesie. Finalitatea acțiunilor mele este orientată spre reformă generală a sistemului avocaturii din RM. Eu nu tind spre rezolvarea cazurilor particulare și nu plasez cazul meu ca primordial. Eu vreau ca în profesia de avocat să fie admiși pe bază de merit. Candidaţii la obţinerea licenţei pot influenţa acest proces. Eu doresc să existe un precedent care ar contribui la perfecţionarea Legii cu privire la avocatură”.
 
În reţelele sociale, mulţi tineri îşi împărtăşesc informaţia despre cazurile în care absolvenţii sînt impuşi să plătească pentru a fi angajaţi în cîmpul muncii în domeniul justiţiei. Unul dintre ei descrie o situaţie concretă, cînd, după absolvirea facultăţii de drept a Universităţii de Stat din Moldova şi stagiul cu succes, fostul student a fost impus să achite 5 mii de euro pentru a avea acces la profesie.
 
„Candidaţii la funcţia de avocat nu ar trebui să lanseze acuzaţii de corupţie, dacă nu pot aduce probe directe. Însă abordarea problemei este un prim pas spre soluţionarea ei. Evident, nici pe departe toţi avocaţii plătesc pentru a avea acces la profesie, însă nu putem nega existenţa fenomenului”, comentează unul dintre utilizatorii Facebook-ului.
 
„Perioada electorală” şi discreditarea concurenţilor
 
Totuşi, în mediul juridic circulă informaţia privind afilierea unor membri ai comisiei de licenţiere cu conducerea Ministerului Justiţiei. „Se hrăneşte oare Ministerul Justiţiei din licenţierea activităţii de avocat la fel ca şi din licenţierea activităţii de notariat?”, se întreabă un avocat pe o reţea de socializare.
 
Unii avocaţi consideră că scandalul convine unor persoane din avocatură, care doresc să ajungă la conducerea organizaţiei profesionale. Anul acesta, în următoarele trei luni, vor avea loc alegerile organelor de conducere ale Uniunii Avocaţilor, iar discreditarea concurenţilor ar putea juca un rol decisiv în procesul de votare.
 
În acest context, mulţi aşteaptă rezultatele auditului independent al Uniunii Avocaţilor, care va fi lansat în timpul apropiat şi va verifica corectitudinea cheltuielilor financiare. Rezultatele acestuia, cel mai probabil, vor fi anunţate în cadrul „perioadei electorale” şi vor putea influenţa asupra alegerilor.


„Troaca” licenţierii
 
Problema evaluării lucrărilor candidaţilor la funcţia de avocat de către Comisia de licenţiere a fost pusă de către avocatul Oleg Mancevschi încă în 2009, cînd a pledat împotriva aflării la conducerea Comisiei a reprezentanţilor Ministerului Justiţiei. În opinia lui, în această situaţie, sistemul de acces la activitatea de avocat se transformă în „troacă”, la aceasta contribuind faptul că majoritatea avocaţilor constituie o masă inertă, ce este manipulată uşor de anumiţi afacerişti din avocatură.
 
Potrivit lui Oleg Mancevschi, din Comisie fac parte aşa-zişi avocaţi şi profesori, care nu sînt în stare să elaboreze nişte documente juridice simple. „Reiese că, creînd această „troacă”, unii pot examina candidaţii fără a cunoaşte nişte lucruri elementare”, se revoltă avocatul, menţionînd că odată el însuși a făcut observări asupra modului în care stagiarii săi susţineau un examen în scris şi a „mişcărilor” din jurul acestuia. 
 
Avocatul Mancevschi aminteşte că la examinarea modificărilor la Legea privind avocatura a fost propus un amendament că permite contestarea deciziei Comisiei la Consiliul Uniunii Avocaţilor. De asemenea, a fost examinată problema tragerii la sorţi în anumite situaţii, însă aceste modificări nu au fost aprobate.
 
Avocaţii spun că accesul la profesie trebuie efectuat printr-o procedură absolut transparentă, previzibilă şi clară pentru toţi. În prezent, calificativele obţinute în cadrul examenelor nu pot fi contestate, fapt ce reduce la zero întreaga procedură de contestare. Sînt multe pretenţii faţă de întrebările şi variantele de răspunsuri pentru examen. Unele pot fi interpretate neunivoc, fapt ce generează un şir de dispute.
 
Totodată, Comisia de licenţiere activează în condiţiile unui evident conflict de interese. Majoritatea membrilor ei sînt avocaţi şi au dreptul să aibă stagiari, de la care ulterior primesc examene. În acest sens, ar fi fost logic ca aceştia să fie lipsiţi de acest drept pe durata aflării în comisie.
 
„Avocaturii i-a fost acordat un serviciu bun”
 
Nina Lozan, preşedintele Comisiei de licenţiere a activităţii de avocat a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova:
 
- Noi, cu siguranţă, vom iniţia o procedură judiciară. Evident, persoane ca Buliga încearcă nu doar să influenţeze membrii Comisiei de licenţiere, dar şi decizia Curţii Supreme de Justiţie în cazul lor. Omul vrea să obţină licenţă şi este gata să utilizeze orice metode.
 
Vitale Nagacevschi, avocat, preşedintele asociaţiei „Juriştii pentru drepturile omului”:
 
- E clar că acest tînăr neliniştit a lansat acuzaţii pe care nu le poate proba. Se pare că el a mers la acest pas pentru a convinge Curtea Supremă de Justiţie să nu facă jocul Uniunii Avocaţilor, deoarece el presupune că anume acest lucru s-a întămplat în cazul contestării lui. Cel puţin, este salutabil că e un luptător.
 
În opinia mea, nu are sens să iniţiem proceduri judiciare în privinţa lui, e suficient să difuzăm o declaraţie privind condamnarea unor atacuri similare, cu recomandări privind o pregătire mai intensă de examene pentru accesul la practica de avocat. Fiecare dintre noi îşi ştie preţul, iar noi nu trebuie să ne justificăm în faţa cuiva.
 
Vladislav Gribincea, avocat, preşedintele Centrului de Resurse Juridice, fost membru al Comisiei de licenţiere:
 
- În final, asemenea discuţii îi aduc un serviciu avocaturii. Ţin minte foarte multe cazuri de acest fel și sînt convins că majoritatea lor sînt legate de eşecul la examenele de calificare. Calificativele „admis” sau „respins”, prevăzute de Statutul profesiei de avocat, lasă prea multe la discreţia examinatorilor şi nu oferă o explicaţie logică a rezultatului.
 
Acest fapt generează suspiciuni de corupţie. Eu pledez pentru o explicaţie mai detaliată şi întemeiată a notelor. Procedura anterioară era mai reuşită. Sistemul de organizare a examenelor şi evaluarea candidaţilor trebuie modificate pentru a asigura o transparenţă şi o previzibilitate maximă. Doar așa putem spori încrederea faţă de avocatură.