Consiliul de conducere a Moldovei

Foto: tiras.ru

Xenia Florea

Luni seara, pe 16 martie, la Bruxelles a avut loc prima ședință a Consiliului de Asociere RM-UE. Organ, care, după semnarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, devine, de fapt, o structură de conducere în Republica Moldova.

Conform art. 434 al Acordului de asociere, Consiliul de Asociere se va ocupa de controlul și monitorizarea aplicării și executării prevederilor Acordului de asociere. În componența lui vor intra, pe de o parte, membrii Consiliului Europei și Comisiei Europene, iar pe de alta – reprezentanții guvernului Republicii Moldova. Funcționarii moldoveni și cei europeni vor deține pe rînd președinția în cadrul ședințelor Consiliului.

Conform art.436 al Acordului de asociere, deciziile Consiliului de Asociere sînt OBLIGATORII. La fel ca și deciziile (art.437) altui organ – Comitetul de Asociere, căruia Consiliul de Asociere este în drept să-și transmită competențele de asistență Consiliului în executarea obligațiilor sale.

Astfel, structura administrativă, care și-a început activitatea săptămîna aceasta, își va subordona, practic, Guvernul și Parlamentul Republicii Moldova, dictîndu-le ce și cum trebuie să facă. Și Moldova ar putea să treacă oficial sub administrare mixtă.

Bruxelles-ul cere reforme, însă UE nu promite calitatea de membru

Ședința de constituire a Consiliului de Asociere RM-UE trebuia să aibă loc, conform programului, încă pe 19 ianuarie. Însă tergiversarea negocierilor privind crearea coaliției și lipsa în Moldova a unui guvern eficient au zădărnicit toate planurile. Prima ședința a Consiliului a fost amînată, fapt pentru care Chișinăul a primit o mustrare aspră de la Bruxelles: la mijlocul lunii ianuarie, într-o convorbire telefonică cu președintele PLDM, Vladimir Filat, președintele Consiliului Europei, Donald Tusk, a chemat să urgenteze procesul de creare a noului guvern, deoarece tergiversarea ulterioară a negocierilor, a spus el, riscă să compromită întreaga agendă de colaborare a Moldovei cu Uniunea Europeană.

Dacă privim experiența Ucrainei (prima ședință a Consiliului de Asociere Ucraina-UE a avut loc încă pe 15 decembrie trecut), prima ședință a Consiliului de Asociere Moldova-UE a avut loc conform unui scenariu-tip.

Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, și comisarul pentru extindere și politica de vecinătate, Johannes Han, care dețineau președinția în Consiliul de Asociere, au chemat autoritățile moldovenești să urgenteze reformele și să treacă la acțiuni concrete. În special, în domeniul justiției, luptei împotriva corupției și asigurării stabilității și transparenței în sectorul bancar. Funcționarii europeni, se arată într-un comunicat oficial, „au menționat pașii pe care trebuie să-i facă Moldova în acest sens”.

Delegația moldovenească, reprezentată de premierul Chiril Gaburici și cei care l-au însoțit – ministrul de externe, Natalia Gherman, ministrul Economiei, Stephane Christof Bride, vicepremierul pentru reintegrare, Victor Osipov, și miniștrii Finanțelor și Justiției, Anatolie Arapu și Vladimir Grosu, - s-au limitat la declarații formale, de genul „integrația europeană este o prioritate a programului de activitate a noului guvern”, „noi vom urma insistent continuarea procesului de reforme” sau „guvernul va depune eforturi maxime, pentru a demonstra inevitabilitatea parcursului european al țării”. Însă pentru aceasta sînt necesare mijloace financiare.

În acest sens, precum se arată în comunicatul agenției Moldpres, la Bruxelles a fost atinsă o înțelegere în domeniile ce necesită eforturi comune în realizarea reformelor conform memorandumului-cadru, semnat în 2014 și care prevede o asistență financiară în mărime de 401 milioane de euro în următorii trei ani.

În cadrul vizitei sale la Bruxelles, Chiril Gaburici a confirmat oficial că printre sarcinile Guvernului la această etapă se numără reforma teritorial-administrativă, pe care partenerii de dezvoltare au solicitat-o în „Notele informaționale” de acum două săptămîni. Așa că divizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova este aproape.

În cadrul întrevederilor separate cu funcționarii europeni, premierul Gaburici, de asemenea, a dat de înțeles structurii de conducere a UE că Moldova ar dori să obțină perspective europene clare.

Anterior, Iurie Leancă, fiind premier, a declarat că în cadrul summitului „Parteneriatului Estic”, ce va avea loc pe 21-22 mai la Riga, Republica Moldova speră să obțină „undă verde” pentru următoarea etapă a integrării europene, iar la finele anului planifică să depună cererea de aderare la Uniunea Europeană. Depunerea cererii de aderare la UE în 2015 și calitatea de membru cu drepturi depline ale Uniunii Europene pînă în 2020 este una dintre promisiunile Partidului Liberal Democrat, care l-a înaintat pe Chiril Gaburici.

„Recunoașterea perspectivelor europene clare ale Republicii Moldova va contribui la mobilizarea societății și va servi drept un stimulent major în promovarea reformelor radicale în țară, ce ar putea fi dureroase la primele etape, dar sînt absolut necesare pentru dezvoltarea și modernizarea Moldovei”, a dat de înțeles Chiril Gaburici în cadrul întrevederii cu comisarul european pentru extindere și politica de vecinătate, Johannes Han.

Însă funcționarul european s-a făcut că plouă. Potrivit comunicatului oficial, el doar a „confirmat susținerea Guvernului din partea Uniunii Europene, indicînd asupra importanței continuării reformelor, ce servesc drept garanție în transformarea și modernizarea Moldovei”.

Ce-i drept, poziția lui Johannes Han privind perspectivele europene ale Republicii Moldova este cunoscută. Încă la începutul lunii ianuarie, comisarul european pentru extindere și politica de vecinătate a declarat că autoritățile moldovenești trebuie „să fie realiste în privința lansării negocierilor de aderare la UE”. „În caz contrar, a spus el, noi am putea trezi un sentiment de decepție, fapt ce nu este oportun”.

Toate drumurile duc spre NATO?

În timpul vizitei sale la Bruxelles, Chiril Gaburici a vizitat cartierul general al NATO. Iarăși, ținînd cont de experiența ucraineană, acesta este un scenariu standard pe agenda asociației.

Pe 15 decembrie 2014, după participarea sa la ședința Consiliului de Asociere Ucraina-UE și întrevederile cu funcționarii europeni de rang înalt, premierul ucrainean, Arseni Iațeniuk, de asemenea, a vizitat cartierul general al NATO și a discutat cu secretarul general al acestui bloc militar.

Iațeniuk a vorbit cu Jens Stoltenberg despre restabilirea cursului Ucrainei spre integrarea euro-atlantică și pașii primordiali în vederea apropierii Ucrainei de NATO: adaptarea la standardele NATO a bazei normativ-juridice naționale privind statutul și interacționarea forțelor armate; reforma conform standardelor NATO a complexului militar-industrial și a Forțelor Armate ale Ucrainei; dezvoltarea capacităților în problema securității cibernetice; atragerea asistenței consultative, practice și tehnico-materiale din partea Alianței; aprobarea Programului național anual Ucraina-NATO pentru 2015 și Foaia de parcurs de aprofundare a compatibilității dintre Forțele Armate ale Ucrainei și ale NATO pentru anul 2015-2016.

În prezent, la nivel politic, în Moldova, de asemenea, se discută „adoptarea la standardele NATO a bazei normativ-juridice naționale la standardele NATO în privința statutului”.

Evident, nimeni nu va spune dacă această chestiune a fost examinată în cadrul întrevederii lui Chiril Gaburici cu secretarul general al Alianței Nord-Atlantice. Însă despre protecția cibernetică, aprofundarea relațiilor bilaterale și gestionarea situațiilor excepționale, Gaburici și Stoltenberg, care a împlinit în acea zi 56 de ani, au discutat.

În cadrul conferinței de presă de bilanț, Jens Stoltenberg a anunțat că NATO și Moldova acum elaborează un plan de sporire a potențialului militar al țării, fapt ce „va contribui la modernizarea sectorului de apărare și a securității”. Secretarul general al NATO a numit Moldova drept „un partener valoros al NATO”. El a menționat „impresionantul” Plan de acțiuni al RM-NATO. Și a declarat că „în cadrul cooperării cu NATO, Moldova și-ar putea perfecționa forțele armate și să-și dea contribuția majoră la instaurarea păcii”.

Chiril Gaburici, la rîndul său, s-a pronunțat pentru deschiderea la Chișinău a Biroului NATO: „Acest fapt ar facilita semnificativ dialogul și cooperarea dintre Moldova și Alianța Nord-Atlantică”. Și l-a invitat pe Jens Stoltenberg să viziteze Republica Moldova. Secretarul general al NATO a acceptat invitația.