Protocolul nr.16: judecătorii din Moldova vor putea apela direct la Curtea Europeană

Foto: realitatea.net

Victor Surugiu

Moldova aderă la Protocolul nr.16 al Convenției Europene pentru Protecția Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale. În baza acestuia, Curtea Supremă de Justiție va obține posibilitatea de a solicita Curții de la Strasbourg avize consultative pe marginea anumitor dosare civile și penale. Practic, orice persoană interesată va avea dreptul să-și expună opinia și să participe la ședințele de la Strasbourg.

Experții presupun că noile reguli vor conduce la suprasolicitarea CEDO și ar putea deveni un instrument de tergiversare a proceselor judiciare în unele dosare delicate din punct de vedere politic sau economic. Noul mecanism nu este prevăzut cu măsuri de protecție împotriva abuzurilor din partea instanțelor naționale la examinarea unor asemenea litigii.

Protocolul nr.16 a fost deschis pentru semnare de către Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei în octombrie 2013, după obținerea unui aviz pozitiv din partea Adunării Parlamentare a CE. Pînă în prezent, documentul a fost semnat de către 16 țări, majoritatea cărora încă nu l-au ratificat.

Conform procedurii de aderare la acordurile internaționale, președintele Nicolae Timofti, printr-un recent decret prezidențial, a aprobat semnarea protocolului nr.16. însă documentul va intra în vigoare în Moldova doar după ratificarea lui de către Parlament. Drept condiție generală de intrare în vigoare a protocolului se prevede că el trebuie ratificat de către 10 țări membre ale Consiliului Europei.

„Protocolul nr.16 la Convenția Europeană se referă doar la o chestiune: în baza acestuia, instanțele superioare și tribunalele țărilor membre ale Consiliului Europei vor putea solicita de la Strasbourg avize consultative, a explicat pentru NOI.md unul dintre magistrații Curții Supreme de Justiție. Ei vor primi dreptul de a se
adresa direct la Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu întrebări ce țin de dosare concrete examinate la nivel național.

Sesizările vor fi legate de interpretarea și aplicarea drepturilor garantate de Convenția Europeană și de protocoalele la aceasta. Avizele consultative ale CEDO nu vor avea caracter obligatoriu, încă aceasta nu înseamnă că instanțele naționale le vor putea trece cu vederea. Ele vor deveni o parte din practica Curții Europene, spre care aceasta se va orienta ulterior, inclusiv la examinarea plîngerilor”.

Experții se tem că noile reguli vor conduce la suprasolicitarea CEDO. Aici și așa plîngerile sînt examinate cu anii, iar intrarea în vigoare a protocolului nr.16 a putea prelungi și mai mult termenele de examinare.

Instanțele superioare se vor putea adresa la Curtea Europeană în limbile lor naționale, iar refuzul de examinare a sesizării, de asemenea, va fi motivat în limba țării respective. Mai mult, se așteaptă că CEDO va acorda asistență la traducerea avizelor sale consultative în limba jurisprudenței unei sau altei țări.

Dacă sesizarea va fi acceptată, atunci aceasta va fi examinată de Marea cameră a CEDO, din care fac parte 17 judecători, resursele căreia sînt foarte limitate. În prezent, aceasta examinează cel mult douăzeci de dosare pe an. Procedura de emitere a avizelor consultative va fi prioritară în raport cu examinarea majorității plîngerilor.

În prezent sînt elaborate modificări la regulamentul CEDO, iar versiunea nou a acestuia, cel mai probabil va prevedea invitarea părților implicate în litigiu să participe la procedura de elaborare a avizului consultativ. Totodată, un rol aparte îl va avea președintele CEDO, care poate să permită oricărei persoane să-și expună opinia în scris și să participe la ședință.

„Ideea în sine este foarte bună, deoarece judecătorii obțin posibilitatea de a evita erori serioase în procesul de examinare a dosarelor, menționează unul dintre experții noștri. Unele prevederi legislative pot fi interpretate diferit, mai sînt și situații care nu sînt studiate suficient sau se întîlnesc în premieră în practica judiciară. În asemenea cazuri, susținerea din partea CEDO ar putea fi foarte actuală.

Pe de altă parte, prin solicitarea avizului consultativ, Moldova, într-o anumită măsură se protejează de posibile condamnări în urma unor plîngeri pe anumite cazuri.

În același timp, aderarea la protocolul nr.16 ar putea crea noi provocări pentru justiție – atît la nivel național, cît și la cel european. Multe depind de faptul cum va fi organizată la Strasbourg examinarea sesizărilor și dacă CEDO va face față fluxului de adresări după ajutor de la instanțele naționale din cele 47 de țări-membre ale Consiliului Europei. Se așteaptă că principalii „furnizori” vor fi țările, de la populația cărora parvin cele mai multe plîngeri.

Însă cel mai important este că protocolul nu prevede garanții pentru abuzurile, ce ar putea apărea. În sistemele judiciare ale unor țări, inclusiv în cel din Moldova, există anumite categorii de dosare civile și penale, legate de interese politice sau economice și examinarea lor, din diferite motive, se tergiversează artificial.

Spre exemplu, dosarul penal privind evenimentele din 7 aprilie 2009, care nu s-a mișcat cîțiva ani la Curtea de Apel. Totodată, pe agenda Curții Supreme de Justiție apar, periodic, dosare ce țin de achitări de milioane, inclusiv din buget și în folosul bugetului, în care o simplă întîrziere poate aduce unei sau altei părți cîștiguri cu cinci sau șase zerouri.

Solicitarea avizului consultativ va permite sistarea examinării cazurilor la nivel național și așteptarea răspunsului de la CEDO. Acest fapt va oferi justiției moldovenești încă un instrument pentru amînarea audierilor pe termen nedeterminat”.