Noua strategie de securitate: cea mai controversată va fi problema neutralităţii militare

Foto: tv7.md

Victor Surugiu

Conducerea Republicii Moldova nu este mulţumită de faptul cum este asigurată în prezent securitatea naţională a țării. În Moldova a apărut problema privind capacitatea organelor competente de a reacţiona la pericolele existente şi nivelul lor de pregătire pentru a evita riscurile ce rezidă din situaţia instabilă din regiune.

Totodată, experţii concluzionează că autorităţile fac jocul unor actori politici şi creează baza pentru aderarea Moldovei la Alianţa Nord-Atlantică. În opinia lor, în pericol s-ar putea afla norma constituţională potrivit căreia „Republica Moldova este un stat neutru”, care demult nu-i dă pace Partidului Liberal şi altor forţe politice.

Realităţile geopolitice şi evenimentele din Ucraina

În cadrul şedinţei Consiliului Suprem de Securitate (CSS), desfăşurate săptămîna aceasta, preşedintele Nicolae Timofti a dispus elaborarea noii strategii de securitate naţională, ţinînd cont de realităţile geopolitice şi evenimentele din Ucraina. Subiectul înnoirii documentelor regulatorii nu figurează pentru prima dată pe ordinea de zi a Consiliului Suprem de Securitate: ultima dată, în noiembrie 2014, CSS şi-a concentrat atenţia asupra problemelor securităţii informaţionale.

În opinia membrilor Consiliului, actuala strategie de securitate naţională, adoptată în 2011, este depăşită. „S-au schimbat condiţiile sociale, economice, politice şi militare. Au apărut noi riscuri şi ameninţări. Este nevoie de limitarea afectului anumitor acţiuni ce influenţează asupra securităţii”, a menţionat secretarul CSS, consilierul preşedintelui în domeniul apărării şi securităţii naţionale, Alexei Barbăneagră.

La elaborarea noii strategii, deja în zilele apropiate va purcede un grup interministerial, creat de Guvern. Din acesta vor face parte reprezentanţii miniştrilor de externe, de interne, ai apărării, ai Serviciului de Informaţii şi Securitate şi experţii internaţionali. Aceştia vor trebui, de asemenea, să elaboreze un pachet de modificări a peste 10 legi ce ţin de securitatea ţării.

Cu ajutorul experţilor, NOI.md a constatat în ce constau neajunsurile actualelor norme şi ce trebuie să aşteptăm de la noile documente normative. În opinia lor, modificările sînt necesare, însă abordarea haotică de către autorităţi a elaborării şi implementării modificărilor ar putea avea un impact negativ asupra eficienţei acestora.

Lacune şi carențe

Specialiştii notează un şir de neajunsuri în politica de securitate şi de apărare a Moldovei, care nu asigură o activitate optimă a acestui sistem. Totodată, în opinia lor, ar putea fi ameninţată norma constituţională potrivit căreia Republica Moldova este un stat neutru, care demult nu dă pace unui şir de actori politici.

„Astăzi, reglementarea juridică în acest domeniu conţine multe lacune şi neajunsuri, notează unui dintre experţii noştri. Mai ales, în ceea ce priveşte misiunea şi sarcinile organelor competente, precum şi dublarea activităţii acestora. Iar în partea ce ţine de competenţele de conducere, management, monitorizare şi evaluare a acestui sistem, reglementarea, în general, lipseşte.

Între timp, asigurarea securităţii naţionale este un proces complex, de durată şi costisitor. Din aceste considerente, aprobarea Conceptului de securitate naţională şi a Strategiei de securitate naţională trebuie să aibă loc concomitent şi să fie reflectată în programul de guvernare. În Moldova însă, între adoptarea acestor documente s-au scurs cîţiva ani, iar în această perioadă, situaţia în regiune s-a schimbat.

Totodată, Conceptul de securitate naţională, aprobat în 2008, are, într-o măsură semnificativă, un caracter academic, declarativ şi neclar. Multe riscuri şi ameninţări ale securităţii naţionale sînt denaturate şi nu corespund realităţii. Toate acestea limitează posibilitatea de a desfăşura reforme în domeniul securităţii naţionale.

Însă, pentru a adopta o nouă strategie, trebuie modificat şi conceptul, care poartă un caracter primordial, însă CSS nu a acordat atenţia cuvenită la ordinea de elaborare a acestor documente. Autorităţile ţării au întîrziat cu înnoirea documentelor conceptuale şi strategice, elaborarea lor trebuia începută mai înainte, fapt ce creează impresia că acestea sînt subordonate unei conjuncturi politice şi fac jocul anumitor forţe politice”.

Legiferarea „haotică”

Totodată, experţii sînt nedumeriţi de caracterul haotic al deciziilor, adoptate la nivelul primelor persoane în stat, fapt ce denotă o dată în plus concluzia privind politizarea acestora:

În activitatea legislativă trebuie să existe o anumită ordine. Mai întîi este elaborat conceptul şi doar ulterior – strategia de securitate naţională. După aceasta se purcede la elaborarea strategiilor de securitate pe domenii.

În acest sens, este destul de straniu că proiectele de documente în domeniul securităţii informaţionale deja sînt gata şi vor fi prezentate în aprilie, în timp ce modificările în reglementarea securităţii naţionale încă nu au fost elaborate. În final, acest lucru va conduce la noi contradicţii şi la necesitatea de a perfecţiona documentele strategice şi conceptuale».

 „Trei probleme” ale neutralităţii

Potrivit interlocutorului nostru, acţiunile lipsite de logică ale autorităţilor ar putea fi legate nu doar de situaţia politică externă, dar şi de presiunea din partea partenerilor străini, care şi-au manifestat în repetate rînduri interesul faţă de o cooperare mai strînsă între Moldova şi NATO.

O poziţie similară o deţine şi noul ministru al Apărării, Viorel Cibotaru, care a participat pentru prima dată la şedinţa Consiliului Suprem al Securităţii. Pe timpuri, el a contribuit la elaborarea Strategiei şi Concepţiei de securitate naţională, dar şi este conducătorul unui şir de studii în acest domeniu. În unul dintre ele se menţionează că statutul de neutralitate al Republicii Moldova se confruntă cu trei probleme majore: plauzibilitatea, recunoaşterea şi respectarea.

Studiul pune la îndoială recunoaşterea Moldovei drept stat neutru, ţinînd cont de realităţile ei politice interne: „Pornind de la faptul că respectarea şi recunoaşterea neutralităţii permanente se bazează, în primul rînd, pe plauzibilitatea acestui statut, adică pe eficienţa eforturilor interne ale statului în vederea asigurării protecţiei sigure, este absolut contrar logicii că Republica Moldova poate fi recunoscută drep stat neutru, exclusiv datorită acţiunilor ei în politica externă”.

Statutul neutru este ameninţat

În ceea ce priveşte neutralitatea, acţiunile autorilor noii strategii, cel mai probabil, vor decurge din poziţia Curţii Constituţionale, care în mai va oferi o interpretare a art. 11 al Constituţiei, la solicitarea Partidului Liberal. Autorii sesizării susţin că în condiţiile dislocării pe teritoriul ţării a trupelor ruse, prevederea privind neutralitatea este nulă. Examinarea sesizării trebuia să aibă loc în decembrie, însă a fost anulată, la solicitarea preşedintelui Timofti.

În opinia experţilor, autorii noilor prevederi în domeniul securităţii naţionale vor tergiversa prezentarea variantelor finale ale documentelor pînă la pronunţarea verdictului Curţii Constituţionale. De poziţia acesteia depinde cît de clar vor fi puse accentele în ceea ce priveşte nivelul de cooperare cu NATO şi a posibilităţilor de amplasare pe teritoriul ţării a unui contingent militar străin.

Observatorii se aşteaptă că statutul de neutralitate permanentă al Republicii Moldova, indicat în art.11 al Constituţiei, va deveni unul dintre cele mai discutate subiecte la elaborarea noilor documente regulatorii în domeniul securităţii. Pe de o parte, există Constituţia şi sondajele populaţiei, majoritatea căreia pledează pentru neutralitate şi independenţă. Pe de altă parte, se observă clar activizarea forţelor pro-NATO în Moldova, alimentate de forţele externe şi interne.