Comportament corupțional, depistat de consilierii municipali

Foto: noi.md

Anghelina Taran

Implementarea Proiectului de reabilitare a principalelor străzi şi modernizare a iluminatului stradal în centrul Chişinăului (I pachet - str. V. Alecsandri, bd. Ștefan cel Mare şi Sfînt şi bd. Negruzzi) se află sub semnul întrebării, deoarece contractul de finanțare încheiat pe de trei ani cu Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare (BERD) a expirat. Capitala nu a primit nici un euro în baza lui, dar deja a achitat circa 5 milioane de lei pentru neutilizarea fondurilor împrumutate. Iar rezultatele tenderului de selectare a companiei pentru executarea acestor lucrări sînt contestate în instanță.

*Cînd carul este pus înaintea boilor

Totul a mers prost de la bun început. Două contracte de finanțare – cu BERD, în valoare de 11,7 milioane de euro, dintre care 1,4 milioane de euro constituiau componenta de grant, şi cu Banca Europeană de Investiții (BEI) – au fost semnate de către primarul general Dorin Chirtoacă, în numele Primăriei, fără a avea acordul Consiliului Municipal Chişinău (CMC). Cu BERD – pe 2 decembrie 2011, iar cu BEI – pe 21 septembrie 2012.

Totuşi, CMC a aprobat ambele contracte: primul la două luni de la semnare, iar al doilea – peste şapte luni. E curios faptul că după ce contractele au fost semnate, consilierii (prin aceleaşi hotărîri prin care au aprobat contractele), l-au împuternicit pe primarul general să poarte negocierile pe marginea fiecărui contract şi să le semneze.

Preşedintele Comisiei speciale municipale care a verificat modul de organizare şi desfăşurare a tenderului de selectare a companiei pentru executarea lucrărilor de reconstrucție a str. V. Alecsandri, bd. Ștefan cel Mare şi Sfînt şi bd. Negruzzi, Veaceslav Bulat (liberal-reformator) a comunicat că după aprobarea contractelor de către CMC, Primăria trebuia să publice aceste decizii (însă pe site-ul Primăriei nu sînt hotărîrile privind aprobarea contractului de creditare cu BERD, în schimb este publicată hotărîrea privind contractul cu BEI) şi să le expedieze ambelor bănci dovada aprobării contractelor de către CMC. Iar acestea, la rîndul lor, să expedieze avizul privind faptul că contractele de creditare au intrat în vigoare. Dacă pînă pe 2 martie 2012 BERD nu a primit un asemenea document, atunci contractul de împrumut era considerat nul.

*Creditul nu l-am văzut, dar am plătit pentru el

Totodată, cele 36 de luni prevăzute de contractul cu BERD pentru alocarea banilor au expirat de trei ori. În special, din momentul semnării lui de către primarul general (trei ani s-au încheiat pe 2 decembrie 2014), după aprobarea lui de către Consiliul Municipal (pe 25 ianuarie 2015) şi după data limită la care trebuiau oferite documentele justificative (2 martie 2015).

„De aceea, precum am verificat la Direcția financiară, Primăria nu a primit de la BERD niciun euro. Am primit doar tranșa de 3 milioane de euro de la BEI, contractul cu care este valabil pînă în septembrie 2015. Grantul din resursele fondului special pentru dezvoltarea energeticii „verzi“ – 1,4 milioane de euro – a fost o parte a contractului cu BERD, iar deoarece banca nu ne-a acordat nimic, atunci nu am primit nici grantul“, a menționat Bulat.

Reprezentanții Curții de Conturi, au depistat în toamna anului trecut că pentru neutilizarea creditelor de la BERD şi BEI, bugetul municipal a achitat circa 5 milioane de lei (sumă comparabilă cum bugetul unei suburbii a capitalei). Asta în timp ce Primăria promovează o politică austeră în privința altor cheltuieli.

Totuşi, în pofida neglijenței funcționarilor, după desemnarea cîştigătorului tenderului (9 mai 2014) pentru executarea lucrărilor de reabilitare a trei străzi în cadrul primului pachet, putea fi cerut creditul de la BERD (cu scuzele de rigoare pentru erorile admise), dacă contractul a fost semnat.

*Condiții neavantajoase

Comisia de anchetă a concluzionat că aceste contracte au fost încheiate în condiții neavantajoase pentru bugetul Chişinăului (chiar dacă Primăria ar fi respectat toate formalitățile şi banii ar fi fost acordați).

Comisia a studiat contractele similare încheiate cu aceleaşi bănci de către autoritățile centrale. Astfel, majoritatea contractelor Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor au fost semnate la dobînzi şi comisioane ce nu depăşeau 1-2,5%.

De exemplu, contractul dintre Republica Moldova şi BEI de finanțare în cadrul proiectului „Moldova – drumuri europene III“ din 26 iunie 2013 sau contractul de împrumut dintre Moldova şi BERD privind proiectul „Reabilitarea drumurilor în Moldova IV“. În comparație cu acestea, comisionul pentru credit în mărime de 5% plus dobînda EURIBOR e mai mare de 2-2,5 ori.

În opinia Primăriei, aceste condiții sînt destul de acceptabile, deoarece în ultimii ani inflația în ţară este la nivelul de 5%, iar dobînzile la credite pe piaţa interbancară din Moldova constituiau 9,25%. Stranie logică. Consilierii municipali consideră că acceptarea creditelor scumpe de către Primărie vorbeşte despre incapacitatea ei de a negocia şi de a conveni cu puterea centrală, pentru a obţine condiții favorabile de încheiere a contractelor de împrumuturi externe.

*Rezultatele controversate ale tenderului

În opinia consilierilor municipali care au desfăşurat ancheta, Comisia de concurs a activat netransparent. Pînă în prezent nu au fost publicate documentaţia tehnică şi studiul de fezabilitate privind reabilitarea celor trei străzi. Acest fapt contravine politicilor şi regulilor BERD privind achiziţiile, precum şi legislaţiei moldoveneşti. Raportul Comisiei de concurs a rămas secret chiar şi după semnarea contractului cu cîştigătorul concursului.

Documentaţia de tender a fost procurată de 23 de companii de construcţii din diferite ţări, inclusiv patru din Moldova, însă la concurs au participat doar şase – toate străine. Aprecierea concurenţilor merită o atenţie deosebită. Cîştigătorul SC „Delta ACM – 93„ deţine două certificate ISO – 9001:2008 şi 1400:2005, însă în sfera de activitate a acesteia nu intră şi executarea lucrărilor legate de electrificare şi instalații electrice. Totodată, o parte a proiectului de reabilitare a celor trei străzi din centrul Chişinăului ţine de modernizarea iluminatului stradal.

Comisia de anchetă privind modul de desfăşurare a tenderului susţine că această companie nu a prezentat dovezi precum că ea corespunde condiţiilor concursului. De aceea, ea nici nu trebuia admisă la concurs. Asta în timp ce practic toţi concurenţii au prezentat copiile certificatelor de conformitate a calităţii, iar în lista serviciilor pentru care au obţinut aceste certificate erau menţionate şi lucrările de construcţie/reabilitare a drumurilor şi lucrări legate de electrificare şi instalaţii electrice.

Mai mult, reprezentanţii oficiali ai companiei SC „Delta ACM – 93” au declarat în cadrul şedinţei Comisiei de anchetă că compania nu are experiență în reabilitarea sistemelor iluminatului stradal şi că ea este în căutarea unui subantreprenor. Însă în cererea de participare la tender a acestui participant se menționa faptul că firma nu va angaja subantreprenori.

*Standarde duble

În afară de cel mai mic preţ, unul dintre criteriile ce determină rezultatele concursului este experienţa companiei în domeniul necesar. Pentru aceasta, fiecare participant trebuia să prezinte cel puţin trei proiecte realizate în ultimii cinci ani, similare după volum şi complexitate cu cel din Chişinău.

Companiei cîştigătoare SC „Delta ACM – 93”, nu se ştie de ce, i-a fost
atribuit proiectul de reabilitare a străzilor din Bucureşti – pachetul V, care nu se înscria în termenul de cinci ani. Totodată, documentele justificative privind executarea acestui proiect lipseau din dosar, fapt ce nu putea să nu trezească nedumerirea Comisiei de anchetă – cum a putut fi evaluat acest participant?

În general, în cadrul evaluării concurenţilor se întîmplau lucruri bizare. Unuia i-au fost majorate neîntemeiat notele, iar altora nu le-au fost luate în consideraţie fapte evidente. Astfel, analiza ofertelor respinse a arătat că compania din Bulgaria „Ingstroyengineering“ Ltd şi „SK-13 Patstroy JSC“ au prezentat (fiecare) peste cinci proiecte similare celui din Chișinău şi după parametrii fizici, şi după complexitate. Însa Direcţia transport public şi căi de comunicaţie a Primăriei (răspunde de implementarea proiectului) a respins ofertele acestora, invocînd „lipsa de experienţă“ (!).

Cel de-al doilea criteriu – preţul – este mai greu de ignorat. Iar aceste companii au propus preţuri mai joase decît SC „Delta ACM – 93”. „Nu este clar absolut de ce companiile care au prezentat preţuri mai mici decît cîştigătorul tenderului, au fost excluse din concurs?“, se întreabă membrii Comisiei de anchetă.

„Ingstroyengineering“ Ltd a mers să-şi caute dreptatea în instanţă. Însă reprezentanţii Primăriei nu s-au prezentat nici la o şedinţă de judecată la Judecătoria sectorului Centru. Dacă ei consideră că totul a fost legal, de ce nu au demonstrat acest lucru în instanţă?

Deşi a fost deschis un dosar penal privind verificarea rezultatelor tenderului, pe 16 iunie 2014, Primăria Chişinăului a încheiat contractul cu compania SC „Delta ACM – 93” privind executarea lucrărilor de reabilitare a trei străzi (pachetul I). Iar pe 24 martie a expirat termenul de depunere a cererilor de participare la tenderul de selectare a cîştigătorului pentru executarea lucrărilor în cadrul pachetului II (str. 31 august 1989, Alexandru cel Bun şi Tighina). „Țiînd cont de cele expuse mai sus, este foarte probabil că va cîştiga din nou Delta.

*Care vor fi consecinţele?

Are oare dreptul compania Delta să execute lucrările în cadrul Pachetului I? „Potrivit legislaţiei noastre, dacă există un conflict între părţi şi dacă a fost iniţiată o procedură judiciară, atunci asemenea lucrări nu ar trebui să aibă loc, spune Veaceslav Bulat. Însă, precum ne explică Primăria, acest tender nu a fost desfăşurat în conformitate cu legislaţia Moldovei. El este o excepţie (potrivit art.4 al Legii privind achiziţiile publice) şi s-a desfăşurat doar în baza politicii şi regulamentelor acestor bănci. De aceea, compania îşi continuă lucrările.

În privinţa desfășurării primului tender există un aviz din partea băncilor, în care acestea nu exprimă nicio pretenţie. Iar compania din Bulgaria cere anularea rezultatelor acestui concurs. Dacă instanţa va accepta cerinţele acesteia, atunci Primăria va trebui să sisteze lucrările, să achite pentru lucrările deja efectuate, iar compania Delta ar putea cere achitarea prejudiciilor. Şi va trebui organizat un nou concurs. Însă, deocamdată, instanţa nu s-a pronunţat pe marginea acestui caz. De trei ori a fost amînată examinarea dosarului, din cauza lipsei reprezentantului Primăriei“.

*De ce lucrările sînt efectuate fără documentaţia tehnică?

În februarie curent, cîştigătorul tenderului şi-a început activitatea, deși pînă în prezent, Consiliul Municipal nu a aprobat documentaţia tehnică (pentru fiecare stradă – proiect tehnic separat) şi studiul de fezabilitate pentru reabilitarea celor trei străzi (în baza stării lor tehnice se întocmeşte un plan de lucru). Totuşi, reprezentanţii Direcţiei transport consideră că pot face acest lucru prin ordinul şefului lor. Însă Regulamentul privind activitatea Direcţiei transport şi căi de comunicație a Primăriei Municipiului Chişinău nu prevede asemenea împuterniciri.

Se pare însă că Primăria nu are de gînd să prezinte CMC-ului documentaţia tehnică spre aprobare, iar Delta continuă să activeze fără expertiză. „Logica angajaţilor Direcţiei transport este total inexplicabilă, susţine preşedintele Comisiei de anchetă. Ei au prezentat Consiliului Municipal documentaţia tehnică pentru parcări – studiul de fezabilitate plus proiectul tehnic. Primăria a solicitat aprobarea acesteia (CMC încă nu a aprobat-o). Cînd Primăria a elaborat documentaţia pentru parcarea de sub Piaţa Marii Adunări Naţionale, ea a prezentat-o spre examinare la Consiliul Municipal, coducîndu-se de art. 78 al Legii privind administraţia publică locală. Adică în unele cazuri ea vine în CMC, iar în acesta – nu”.

*Concluzia – comportament corupţional

Comisia de anchetă a depistat un şir de încălcări ale prevederilor contractelor de creditare cu băncile europene, care, în opinia consilierilor, pun în pericol realizarea cu succes a proiectului. În special, municipalitatea trebuia să elaboreze pînă la sfîrşitul anului 2012 o strategie pe termen lung privind parcările, pentru care va fi alocată o parte din suprafaţa stradală, iar CMC să o aprobe pînă la finele anului 2013. În acelaşi termen trebuia încheiat un contract de outsourcing cu un operator-administrator privat al parcărilor.

Totodată, la momentul încheierii raportului Comisiei (în februarie curent) nu erau încă elaborate programele de înlocuire a copacilor, care trebuie tăiaţi, şi schema sistemului de drenaj, nu au fost aprobate şi implementate măsurile de reducere a poluării şi a zgomotului.

În cadrul ultimei şedinţe a CMC (19 martie) consilierii au aprobat raportul Comisiei de anchetă privind organizarea şi desfăşurarea tenderului pentru selectarea companiei de executare a lucrărilor de reconstrucţie a str. V. Alecsandri, bd. Ștefan cel Mare şi Sfînt şi bd. Negruzzi şi au decis să-l transmită spre examinare Procuraturii Generale, Curţii de Conturi, BERD şi BEI. În concluzia lor, consilierii au menţionat posibilitatea influenței asupra Comisiei de concurs.

*Cum poate fi prelungit contractul cu BERD?

Deoarece proiectul de reabilitare a străzilor din centrul Chişinăului a fost început, am fi vrut, totuşi, să obţinem finanţarea din partea BERD, al cărui contract de trei ani a expirat.

„Pentru a prelungi acţiunea acestui contract, este nevoie de o cerere în acest sens (addendum). Acesta la fel trebuie adoptat mai întîi de CMC, pentru a-l împuternici pe primarul general să semneze documentul. Iniţiativa trebuie să vină din partea structurii de implementare a acestui proiect. Din cîte ştiu, a fost pregătit un asemenea document pentru a prelungi acţiunea contractului. Însă, deocamdată, acesta nu a ajuns la Consiliul Municipal. Mi se pare că şi în cazul acestei adresări către BERD, s-ar putea repeta acelaşi scenariu, cînd primarul semnează documentul, iar Consiliul Municipal este pus la curent post-factum: „Trebuie votat“, spune Veaceslav Bulat.

Totuşi, dacă e să fie prelungit, poate ar trebui modificate condiţiile contractului, deoarece ele erau din start neavantajoase pentru bugetul capitalei? Poate primarul general ar trebui să meargă la Guvern şi să obţină garanţii de stat, pentru a contracta un credit nu cu 5% plus EURIBOR (în total - peste 6%), dar cu 1,5-2%? Or, toate contractele de stat sînt încheiate cu 1-2%? De ce capitala ia împrumuturi cu 5% sau 6%? Primarul a explicat acest lucru prin faptul că nu a putut să ajungă la o înţelegere cu Guvernul privind obţinerea garanţiilor pentru credit. O persoană nu a putut, iar locuitorii capitalei au plătit pentru asta.