Bani de la FMI nu vor fi – deficitul real al bugetului ar putea ajunge la 70 la sută

Foto: malta2u.com

Irina Astahova

Vineri, 3 aprilie, Misiunea Fondului Monetar Internațional își încheie activitatea în Republica Moldova. În acest context, a răsunat încrezător declarația premierului Chiril Gaburici, care a lansat ideea semnării cît mai urgente a unui nou acord cu FMI.

În condițiile de criză, Moldova are nevoie nu doar de banii Fondului pentru suplinirea rezervelor valutare, care se topesc, dar și de mijloacele altor donatori financiari pentru susținerea bugetului.

Însă, deocamdată, se menține probabilitatea că semnarea noului Memorandum al Republicii Moldova cu FMI se va amîna pe un termen nedeterminat. Principalii donatori financiari și investitori, de asemenea, își temperează activitatea în Moldova, încremenind în așteptarea finalului acestei coliziuni bugetar-bancare și a semnalului din partea FMI că ei pot lansa mecanismul de ajutoare și investiții.

Principalul obstacol în calea semnării memorandului și în general a reluării negocierilor îl constituie astăzi proiectul bugetului pentru 2015. Potrivit informațiilor deținute de NOI.md, experții FMI au examinat deja a treia variantă, însă aceasta tot nu corespunde cerințelor lor. Autoritățile moldovene au introdus în textul proiectului o parte considerabilă a modificărilor discutate cu experții Fondului, însă acestea nu se referă la principalul lucru – eventuale cheltuieli pentru susținerea băncilor problematice, în cazul în care acestea nu vor rambursa banii oferiți sub garanția Guvernului.

Aceste cheltuieli în buget oficial nu există. Însă dacă ele vor fi incluse pe bune, atunci, deficitul bugetului, teoretic, ar putea ajunge pînă la 50% sau chiar 70%, consideră experții. Pentru că puțini știu ce sume exact au fost transmise băncilor falimentare – autoritățile păstrează secretul. Iar acest fapt nu se înscrie în nici un fel în recomandările FMI, care propune reducerea deficitului bugetar în 2015 pînă la 3%, deși prognozează 7%.

Vineri, principalii indicatori ai bugetului și politica bugetar-fiscală, cel mai probabil, vor fi examinate la ședința Guvernului. Iar aceasta înseamnă că guvernul condus de Chiril Gaburici, dacă va aproba bugetul, își va lua toată răspunderea asupra sa.

Totodată, mai există și o problemă de ordin juridic: FMI are dubii în privința capacității și acoperirii politice a actualului guvern minoritar. În aceste condiții, Fondul nu vede o strategie clară a următoarelor acțiuni ale autorităților, în primul rînd în domeniul bancar și financiar.

Bugetul „un pic nu iese”

Ministrul Finanțelor, Anatol Arapu, deja a treia oară trimite proiectul bugetului pentru anul 2015 spre examinare experților FMI. Însă „bugetul un pic nu iese”, așa cum s-a exprimat unul dintre experți. În pofida faptului că autoritățile deja au introdus unele modificări la solicitarea Fondului, acestea nu au indicat cel mai important lucru– unde sînt banii care au fost utilizați și încă vor fi folosiți pentru soluționarea problemelor la băncile lui Șor? Aceștia cum nu au fost, așa și nu-s.

Inițial au fost cheltuiți, potrivit diferitor estimări, aproximativ 9,12 sau 13 miliarde de lei, luați de la Banca Națională, sub garanția Guvernului. Iar acestea sînt 9-13 miliarde de lei în numerar, care parcă au fost luați de nicăieri – deoarece la Banca Națională bani nu-s – și transmiși băncilor pentru soluționarea problemelor cu lichiditatea. Săptămîna trecută, precum a declarat liderul socialiștilor, Igor Dodon, Guvernul a alocat băncilor alți peste 6 miliarde de lei.

Totodată, trebuie să menționăm că noi auzim aceste cifre, însă majoritatea nu înțelege pînă la sfîrșit sensul lor. E una cînd se vorbește despre sute, mii de lei – e clar pentru majoritatea absolută. Dar ce înseamnă aproape 20 de miliarde? Cum să ne închipuim acest număr? E mult sau puțin, putem să simțim aceste cifre?

Teoretic, putem spune că aceasta constituie două treimi din bugetul de stat al Moldovei, planificat în acest an în valoare de 30 miliarde 338,6 milioane de lei. Adică, cu acești bani pot fi întreținuți jumătate de an toți bugetarii, funcționarii, sectorul social – școlile, spitalele, precum și Parlamentul, Guvernul, împreună cu toate clădirile, cancelariile și cantinele.

Tot cu acești bani pot fi achitate timp de 2 ani pensiile tuturor pensionarilor țării la nivelul anului 2014 și încă ar rămîne puțin.

De asemenea, spre exemplu, cu acești bani ne putem achita complet datoriile față de FMI – la situația din februarie 2015, volumul total al creditelor și împrumuturilor nerambursate față de FMI constituia circa 504 milioane de dolari.

Așa că, desigur, aceasta este o sumă foarte mare, chiar și fiind raportată la toată țara. Și dacă ea va fi reflectată în buget, aceasta înseamnă că vom obține un deficit de 70 la sută.

De unde s-au luat acești bani care nu trec prin buget, dar sînt alocați sub garanția Guvernului? Cu ce acoperim deficitul, dacă, să zicem, va trebui să compensăm banii alocați acelor bănci? Experții FMI vor să vadă toate cifrele pe hîrtie. Însă ele nu-s.

(Apropo, guvernul nu are dreptul să ofere garanții de stat pentru finanțarea întreprinderilor, inclusiv a băncilor. Această decizie a fost inițiată și adoptată încă în anul 1998 de către premierul de atunci, Ion Sturza, ministrul Economiei, Alexandru Muravschi, și Anatol Arapu, care pe atunci tot era ministru al Finanțelor).

Ministerul Finanțelor a încercat să-i convingă pe experții FMI să lase lucrurile așa cum sînt. Iar ulterior, vom face „rectificări”, adică vom modifica bugetul – dacă va fi nevoie. Dacă va apărea această gaură. Însă Guvernul speră că pînă în luna noiembrie banii vor fi întorși, deși puțini cred în asta.

Însă chiar dacă acest lucru se va întîmpla, dacă banii vor fi returnați, e puțin probabil că situația însăși va fi pe placul partenerilor financiari. Deoarece problema nu a apărut pe loc drept – reprezentanții Fondului deja de cîțiva ani solicită autorităților moldovene să perfecționeze legislația bancară.

În principiu, subiectul băncilor este piatra de încercare în relațiile autorităților moldovene cu FMI. Experții Fondului spun cu text deschis: dacă nu sînteți gata să soluționați această problemă, nici nu vă adresați la noi și nu vă prefaceți că intenționați să o rezolvați.

Drept răspuns, reprezentanții noștri spun: noi nu avem nevoie de banii Fondului – în sens de bani pentru rezervele valutare. Dar noi avem nevoie de „cheița de aur”, care deschide finanțarea bugetului din partea altor organizații financiare. Și apoi, uitați-vă ce criză avem, ce evenimente au loc în Ucraina. Noi avem urgent nevoie de ajutor.

În același timp, miliardul de dolari care a fost cheltuit pentru salvarea băncilor parcă nici nu se discută. Evident, donatorii, urmărind această situație, înțeleg că acest scenariu se poate repeta, deoarece sistemul bancar nu a fost adus în ordine.

Globalismul nu rezistă concurenței cu șmecheria locală

În general, se creează impresia că aroganții donatori occidentali, în sfîrșit, au înțeles că șmecherii locali îi duc de nas deja de mulți ani. În acest sens, cele mai bune rezultate au fost obținute în anul 2014. În 2015 donatorii s-au încordat și societatea civilă a început să discute despre cerințele dure pentru noul acord cu Fondul.

Însă memorandumul nu poate fi semnat atîta timp, cît țara nu va solicita oficial ajutor de la FMI. Oficial, înseamnă să scrie o scrisoare – invitație. FMI a așteptat această scrisoare încă de la mijlocul anului trecut.

Iar în septembrie, autoritățile moldovene au declarat că au nevoie urgent de sprijinul FMI, că sînt gata să se adreseze Fondului. Iar neoficial, reprezentanților Fondului li s-a explicat că nu pot strînge cureaua pînă la alegeri: să majoreze tarifele, să înghețe salariile, pensiile etc.

Mai mult, în septembrie, ei au solicitat Fondului să nu facă declarații dure privind situația financiară în legătură cu campania electorală – în fața pericolului victoriei forțelor proruse. Și au promis să invite oficial FMI pentru demararea negocierilor imediat după numirea noului guvern.

Angajații Fondului au crezut și chiar au avut și emoții – aceștia tot sînt oameni – dacă guvernul va fi aprobat în decembrie, atunci negocierile vor trebui să aibă loc în timpul sărbătorilor? Însă în decembrie guvernul nu a fost aprobat. A trecut luna ianuarie.

Și iată la finele lui februarie a fost lansată declarația noului premier. Dorim, a spus el, să reluăm urgent negocierile. Însă după aceasta nu a urmat nimic – scrisoarea nu a fost trimisă la FMI.

În principiu, această istorie cu declarații deșarte privind semnarea noului memorandum ține deja doi ani – din primăvara anului 2013. Anume atunci, în aprilie 2013, s-a încheiat programul anterior de trei ani al FMI în Moldova, ce prevedea un sprijin financiar de 369,6 milioane de drepturi speciale de tragere (DST) sau aproximativ 570 de dolari.

Însă Moldova nu a primit ultima transă din această asistență (circa 80 de milioane de dolari), deoarece nu și-a îndeplinit o parte din angajamentele sale.  Autoritățile moldovene atunci au spus neoficial că nu au nevoie de acești bani.

Proceduri standard conform unui scenariu standard

De atunci, relațiile Moldovei cu Fondul sînt suspendate. Misiunile FMI continuă să vină o dată la jumătate de an în Moldova și să verifice indicatorii – așa cer instrucțiunile standard ale FMI față de țările-membre ale acestei organizații. Moldova continuă să prezinte proiectul bugetului pentru coordonare – este o cerință față de toți datornicii Fondului, la fel o procedură standard.

Săptămîna aceasta, de pe 30 martie pînă pe 3 aprilie, în Moldova se află Misiunea FMI, care, precum afirmă experții, nu este decisivă pentru Moldova. Ea poate fi numită una de ritual: la Chișinău își încheie mandatul șeful Misiunii FMI, Max Alier. Noul șef al Misiunii FMI în Moldova va fi Ivanna Vladkova-Hollar, care a fost prezentată deja autorităților.

Misiunea de monitorizare va veni în Moldova în aprilie-mai. Dar și atunci se pare că nu va fi discutat memorandumul. Și chiar dacă astăzi autoritățile moldovene vor transmite urgent scrisoarea direct în mîini lui Max Alier, acest lucru nu înseamnă că vor începe imediat negocierile privind programul de colaborare. „FMI nu amestecă ouăle cu caisele, a spus unul dintre experți. Fiecare misiune se ocupă cu sarcina ei concretă”.