Cu ce scop a vizitat preşedintele Moldovei Turkmenistanul?

Foto: uktinform.ua

Vladislav Bordeianu

În zilele de 7 şi 6 aprilie, preşedintele Moldovei Nicolae Timofti a efectuat o vizită oficială în Turkmenistan. În afară de faptul că destinaţia aleasă a fost una exotică pentru preşedintele moldovean, vizita este cu atît mai remarcabilă şi prin faptul că preşedintele moldovean, în general, nu pleacă prea des peste hotare. În special, vizitele sale se limitau la ţările membre ale Uniunii Europene. Însă de data aceasta, călătoria a avut nu atît un scop politic, cît unul economic.

Versiunea oficială a vizitei

În cadrul vizitei sale, Nicolae Timofti a avut o întrevedere cu preşedintele Turkmenistanului, Gurbangulî Berdîmuhamedov. „Liderii ambelor state au examinat perspectivele dezvoltării cooperării economice”, se arată în comunicatul de presă al Preşedinţiei din Moldova. Reprezentanţii Guvernelor Moldovei şi Turkmenistanului au semnat un acord bilateral privind colaborarea în domeniul energeticii, comerţului, agriculturii, transportului, învăţămîntului şi culturii.

Delegaţia oficială în Turkmenistan a fost destul de reprezentativă. Din aceasta au făcut parte consilieri prezidenţiali, vicepreşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe Marcel Răducan, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare Ion Sula, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor Vasile Botnari, ministrul Culturii Monica Babuc, ministrul adjunct al Afacerilor Externe şi Integrării Europene Tudor Ulianovschi, precum şi directorul general al Combinatului de Vinuri „Cricova” Valentin Bodiul.

Această vizită trezeşte multe semne de întrebare, ţinînd cont de faptul că cele două state independente – Moldova şi Turkmenistanul – au puţine lucruri în comun, cu excepţia trecutului istoric sovietic. Turkmenistanul nu intră nici în top 35 parteneri comerciali ai Moldovei. Spre exemplu, din această listă fac parte aşa ţări exotice pentru Moldova ca Pakistanul, Libanul, Noua Zeelandă, iar Turkmenistanul nu intră. Exportul în Turkmenistan în 2013 a constituit doar $975 mii, iar importul – $3,2 milioane.

O nouă încercare de diversificare a resurselor energetice?

Dar totuşi, cu ce a putut Turkmenistanul atrage Moldova? În primul rînd, se pare prin faptul că este a patra ţară din lume după rezervele de gaze naturale, precum şi deţine al doilea loc după mărimea zăcămintelor de gaze din lume. Dispunînd de o rezervă impunătoare de gaze naturale (15-20 trilioane de metri cubi) şi petrol (1,5-2 miliarde tone), Turkmenistanul este unul dintre principalii exportatori de carburanţi. Însă problemele transportului şi a prospectării îngreunează dezvoltarea acestui sector al economiei, ce formează aproximativ 70% din produsul național brut.

În prezent, Turkmenistanul negociază cu Azerbaidjanul şi Turcia crearea unei direcţii europene de export al gazelor sale. Despre aceasta a şi comunicat presei preşedintele Turkmenistanului Gurbangulî Berdîmuhamedov, în cadrul briefingului, susţinut în comun cu preşedintele Moldovei Nicolae Timofti.

Potrivit lui, ţara continuă să-şi diversifice rutele de transport al gazului. În prezent, exportul gazului turkmen se face în direcţia Rusiei, Iranului şi Chinei, iar în China anual sînt livrate 30 miliarde de metri cubi de gaze naturale şi a fost obţinută înţelegerea de a livra suplimentar 10 miliarde metri cubi şi alte 25 de miliarde de metri cubi de gaz.

Gazul din Turkmenia poate ajunge în Azerbaidjan sau Turcia în rezultatul construcţiei unui gazoduct pe fundul Mării Caspice. Acest gazoduct ar putea deveni o parte a proiectului coridorului Sudic de gaze, demarat de Azerbaidjan şi Turcia, cu participarea ţărilor de tranzit şi a membrilor consorţiului «Shah Deniz».

E foarte probabil că printre temele discutate între preşedinţii Moldovei şi Turkmenistanului a fost anume acea cu privire diversificarea livrărilor de gaze naturale în Moldova, care acum depinde 100% de Rusia. Deşi nu e exclus că, la fel ca şi multe alte proiecte, inclusiv, Nabucco (care prevedea construcţia unui gazoduct magistral pentru transportul gazului în Europa, ocolind teritoriul Rusiei), în care autorităţile moldovene şi-au pus atîtea speranţe, realizarea acestui proiect se va confrunta cu multe piedici.

Una din aceste piedici deja există. Construcţia gazoductului prin Marea Caspică este împiedicată de lipsa acordurilor privind statutul juridic al Mării Caspice. Turkmenistanul şi Azerbaidjanul consideră că pentru construcţia gazoductului pe fundul Mării Caspice este suficient acordul părţilor, pe teritoriul cărora va trece acesta. Poziţia lor este susţinută de către Uniunea Europeană. Totodată, Moscova şi Teheran invocă nereglementarea statutului Mării Caspice, din cauza căreia problema gazoductului trebuie decisă de toate cinci ţări din bazinul Mării Caspice.

Urma moldovenească în Turkmenistan

E posibilă şi o altă versiune a vizitei preşedintelui în Turkmenistan. Aceasta ar putea avea drept scop promovarea intereselor de afaceri ale Moldovei. Ţinînd cont de specificul oriental al ţării, putem presupune, că aceste afaceri au nevoie de susţinerea preşedintelui.

Amintim că businessul moldovenesc a fost reprezentat deja în Turkmenistan — acolo a activat compania unuia dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din Moldova Anatol Stati — „Tristan Oil”. Anume în Turkmenistan, în 1995, Stati şi-a început activitatea în domeniul petrolier şi cel al gazelor.

Cooperarea a început în baza semnării a două contracte cu Ministerul Petrolului şi Gazului. Primul contract prevedea reabilitarea şi restabilirea vechilor sonde în două cele mai mari zăcăminte din Turkmenistan. Al doilea contract era legat de reparaţia şi modernizarea utilajului de forare. Potrivit datelor „Tristan Oil”, timp de cinci ani de activitate, investiţiile în Turkmenistan au constituit $100 milioane.

Apoi, Anatol Stati a început să lucreze în Kazahstan. Activitatea companiilor sale în această ţară s-a prelungit pînă în 2010 şi s-a încheiat cu faptul că afacerile de prospectare şi dobîndire a gazului şi investiţiile în «Kazpolmunai» şi «Tolkineftegaz» au fost naţionalizate de către autorităţile kazahe, din cauza unor încălcări care ar fi fost depistate.

în 2014, Stati a cîştigat cazul la Arbitrajul Internaţional de la Stockholm, care a obligat Kazahstanul să-i achite $506 milioane familiei celui mai mare om de afaceri din Moldova Anatol Stati, pentru încălcarea Acordului privind Carta energetică, în legătură cu acapararea investiţiilor sale în această ţară. Însuşi Stati l-a acuzat de problemele sale din Kazahstan pe fostul preşedinte al Moldovei Vladimir Voronin.

Potrivit presei, Stati a finanţat campania electorală a lui Vladimir Filat în 2009, iar fiul businessmanului Gabriel a fost chiar reţinut la Odesa, după violenţele din 7 aprilie, «pentru acţiuni săvîrşite în scopul acaparării puterii şi menţinerea cu forţa a puterii de stat, cu încălcarea Constituţiei Moldovei». Iar cu două zile înainte de alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, Gabriel Stati a chemat alegătorii să voteze pentru «partidele de orientare democratică».

în pofida dificultăţilor în relaţii, este evident că colaborarea cu Turkmenistanul poate aduce folos nu doar mediului de afaceri din Moldova. Chiar şi economia unei ţări prospere depinde de legăturile de afaceri, iar în situaţia de criză, aceste relaţii trebuie dezvoltate la maxim. Mai ales, dacă este vorba despre sursele energetice şi a potenţialelor pieţe de desfacere pentru producţia moldovenească.