sâmbătă, 25 aprilie 2015, 10:05 view Vizualizări: 1004 ori   printImprimaţi
comment Comentarii: 0

Calmîc: Noi nu avem premise pentru restabilirea exportului în Rusia

Foto: oficial.md

Anghelina Taran

Institutul Național de Cercetări Economice (INCE) a elaborat prognoza dezvoltării economiei naționale în 2015 pe două scenarii - optimist și pesimist. În primul caz, se prevede o creștere a PIB cu 0,6% față de 2014 (pînă în prezent, toți cei care au elaborat prognoze vorbeau despre scădere). În al doilea caz, dacă eventualele riscuri nu vor fi gestionate adecvat, atunci este posibilă o cădere a economiei cu 2%.

Două scenarii

Indicatorii de bază

 

  Unitatea de măsură 2014 Scenariul
optimist 2015  
Scenariul
pesimist 2015
PIB față de anul trecut
 
% 104,6 100,6 98
Indicele prețurilor de consum
 
% 105,1 105,7 108,5
Cursul mediu de schimb
 
lei/$SUA 14,04 17,0 18,5
Exportul mărfurilor % 96,3 102,0 93,0
Importul mărfurilor % 96,8 100,2 95,0
Producție industrială în prețuri comparabile față de anul trecut. % 107,2 102,6 95,0
Producția agricolă
în prețuri comparabile față de anul trecut.
% 108,2 100,0 90,0
Investițiile în activele materiale pe termen lung % 101,8 101,5 100,0
Salariul mediu lunar nominal Lei 4172  4456 4277
Salariul mediu lunar nominal față de anul trecut % 113,6 106,8 102,5
Salariul mediu lunar real față de anul trecut % 105,1 101,0 94,5
Numărul persoanelor ocupate în economia națională
 
Mii persoane 1113,1 1087 1080
Șomajul
 
% 3,6 4,0 4,6
Transferul mijloacelor bănești de peste hotare Mil. $ SUA 1613 1500 1450


În general, prognoza INCE este mai optimistă la indicatorii de bază decît cea prezentată săptămîna trecută de către centrul analitic independent „Expert-Grup”. Însă dacă „totul va merge prost”, atunci în privința PIB, ambele grupuri de experți au cam aceeași opinie – căderea economiei cu 2% sau cu 1,8%.

Ce împiedică creșterea

Economiștii au numit factorii de risc pentru dezvoltarea economică a țării noastre. În primul rînd – reducerea volumului transferurilor de peste hotare și a exportului pe principalele piețe din Est, reducerea fluxului de valută în RM și deprecierea leului față de dolarul SUA și euro. De aceea, cel mai probabil scenariu ar putea fi o mică majorare sau o recesiune nesemnificativă. Amintim că în ultimii cinci ani, PIB creștea în medie cu 5,4%.

Deprecierea leului va crea o presiune inflaționistă asupra pieței interne, iar inflația contribuie la reducerea capacității de cumpărare a consumatorilor. Acest fapt frînează producția și exportul. Pentru a reducere presiunea inflației, din 2014, Banca Națională a început intervenții active pe piața valutară și a înăsprit politica monetar-creditară. Însă aceste măsuri fără alte stimulente pentru afaceri vor reține investițiile și vor avea un impact negativ asupra producției.

La factorii negativi se referă și situația din sistemul bancar. Mijloacele alocate de BNM pentru susținerea celor trei bănci problematice ar putea fi convertite în datorie internă a guvernului cu toate consecințele negative pentru sistemul bugetar.

Desfășurarea reformelor este împiedicată de corupție, care înflorește în majoritatea sferelor de activitate, mai ales în judecătorii. Cu un asemenea bagaj este imposibilă ameliorarea climatului investițional și a mediului de afaceri, necesare pentru creșterea economică și sporirea nivelului de viață în țară.

Însă riscurile menționate pot fi depășite, dacă guvernul va îndeplini strict cerințele Acordului de asociere cu UE, consideră specialiștii institutului. Apropo, Uniunea Europeană a dat un răspuns pozitiv la solicitarea părții moldovenești privind extinderea misiunii experților europeni la nivel înalt, care vor acorda sprijin în implementarea reformelor și implementarea Acordului de asociere.

Scenariul pozitiv nu este exclus

Ministrul adjunct al economiei Octavian Calmîc a spus că Ministerul Economiei ar putea face diferite tipuri de prognoze, însă se limitează doar la unul, ce stă la baza politicii statului și este utilizat în bugetul pentru anul curent. Totuși, el nu a exclus scenariul pozitiv al INCE, în cazul în care problemele vor fi soluționate și situația din țările vecine se va ameliora.

Ministerul Economiei a prognozat pentru 2015 o cădere a PIB cu %; o inflație medie anuală de 6,4%, cu creșterea ei pînă la 7,6% pînă la sfîrșitul anului; un curs de schimb leu dolar de 20,5. La import și export se planifică o reducere – respectiv, cu 10% și 15%. Primele luni ale anului curent confirmă această tendință, chiar mai accentuat decît de aștepta. Ieșirea mărfurilor moldovenești pe piețele europene, datorită potențialului DCFTA are loc mai încet decît am fi vrut. Pentru a beneficia de aceste preferințe, întreprinderile din sectorul privat, deseori, trebuie să investească în calitatea producției, ambalaj, etichete, marketing, ceea ce costă mult.

Nu există premise pentru reluarea exportului în FR

- Noi dorim să restabilim relațiile cu partenerii tradiționali din CSI, în special, cu Rusia. Dar premisele sunt următoarele – programul politic nu prevede contacte bilaterale, cel puțin, în prima jumătate a anului. Acestea vor avea loc, probabil, în a doua jumătate a anului, adică efectul acestora ar putea fi evident doar la finele anului sau la începutul anului viitor. De aceea, noi nu avem premise pentru restabilirea fluxurilor de export pe piețele tradiționale. În politica fiscală pentru anul 2015 nu se vede nici un instrument de stimulare pentru atragerea investițiilor. De aceea, se observă o stagnare de cîțiva ani, fapt determinat de situația politică din țară și de evenimentele din regiune.

Fluctuațiile cursului de schimb valutar și devalorizarea leului stabilesc o tendință de economie majoră din partea consumatorilor și populației, de asemenea, are loc dolarizarea economiei. Dacă indicatorii producției agricole depind de Dumnezeu, atunci cei din industrie – de programele investiționale și de contribuția statului.

Trezește îngrijorare tendința privind salariile din Moldova: fondul de salarizare crește mai repede decît economia. Productivitatea în multe ramuri rămîne în urmă majorării salariilor. Acest fapt face mărfurile autohtone mai puțin competitive față de cele străine, atît pe piața internă, cît și pe cea internă, a comunicat Octavian Calmîc în cadrul prezentării prognozei anuale, elaborată de INCE.

De prognozele economice au nevoie nu doar structurilor publice, dar și întreprinzătorii pentru a-și planifica afacerile. Însă ce să facă ei, dacă circumstanțele sunt mai puternice și nu depind de ei (situația cu băncile, deprecierea leului, eșecurile puterii în politica externă etc.) ?


 

comments powered by Disqus