Populația Moldovei se completează cu originari din Afganistan, Siria și Congo

Foto: mail.ru

Victor Surugiu
 
Portalul NOI.md continuă să-și familiarizeze cititorii cu noutățile și documentele publicate în ultimele ediții ale „Monitorului Oficial”.
 
La recomandarea instituțiilor europene, Moldova a aderat la sistemul internațional de asistență pentru refugiați și solicitanții de azil. Acest factor, precum și liberalizarea regimului de vize cu UE, au sporit interesul față de cetățenia moldovenească din partea reprezentanților diferitor țări.

 
Germania – cea mai populară destinație
 
Președintele Nicolae Timofti a semnat un decret privind acordarea cetățeniei țării noastre la 13 solicitanți ce locuiesc în prezent pe teritoriul Republicii Moldova. Cea mai vîrstnică solicitantă a împlinit 88 de ani, iar cel mai tînăr solicitant are 22 de ani.
 
Majoritatea noilor cetățeni ai Republicii Moldova s-au născut pe teritoriul fostei URSS – în Armenia, Ucraina, Rusia, Kazahstan, Kîrgîzstan și Uzbekistan. Totodată, printre cei care au obținut cetățenia Moldovei se află originari din Afganistan, Siria și Congo.
 
Între timp, experții vorbesc despre faptul că Moldova se află în pragul unei crize demografice, iar statistica oficială confirmă aceste concluzii. Numărul doritorilor de a renunța la pașaportul moldovenesc este mai mare decît numărul de solicitări pentru obținerea acestuia.
 
În ultimul decret al președintelui privind aprobarea renunțării la cetățenia Moldovei figurează 122 de persoane. Foștii deținători ai pașapoartelor moldovenești astăzi locuiesc în Austria, Norvegia, Lituania, Bulgaria, Cehia și un șir de alte state europene. Cea mai populară destinație rămîne a fi Germania. Dintre țările CSI, foștii concetățeni preferă Rusia, Belarusul și Ucraina.
 
Totodată, prin decretul său, șeful statului a aprobat șase cereri de redobîndire a cetățeniei Republicii Moldova. Majoritatea dintre ei s-au născut în țara noastră, însă ulterior, din diferite motive, au pierdut cetățenia moldovenească.

 
De la egalitatea de gen pînă la controlul asupra alcoolului
 
Guvernul a aprobat noua componență a 12 comisii și consilii. Ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Ruxanda Glavan, conduce Consiliul Național pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, Comisia guvernamentală pentru egalitate de gen și Comisia națională pentru populație și dezvoltare.
 
Ea conduce și Comisia interministerială pentru asistență umanitară – una dintre cele mai mari structuri de stat. Din componența ei fac parte 24 de persoane, printre care și reprezentanți ai instituțiilor publice de profil și organizații neguvernamentale.
 
Consiliul național pentru problemele participanților la conflictele armate este condus de către ministrul Apărării, Viorel Cibotaru, iar Comisia Națională Antidrog – de către ministrul de interne, Oleg Balan.
 
Președinte al Consiliului Național Coordonator în domeniul controlului asupra tutunului este ministrul Sănătății, Mircea Buga. Totodată, el conduce Consiliul pentru implementarea Programului național de control asupra alcoolului în perioada 2012-2020, precum și Consiliul coordonator al Programului Național pentru reducerea afecțiunilor, determinate de deficitul de fier și acid folic, pînă în 2017.
 
A fost creată și o nouă componență a Consiliului Național pentru protecția drepturilor copilului, condus de premierul Chiril Gaburici. Șeful Cabinetului de Miniștri este și președintele Comisiei Național Excepționale de sănătate publică și coordonatorul guvernamental în cadrul Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

 
Raportul privind controlul inopinat
 
Comisia Națională pentru Piața Financiară a raportat în hotărîrea sa despre rezultatele controlului inopinat la SA „ASITO”. Experții au verificat respectarea de către compania internațională de asigurări a legislației în domeniul drepturilor consumatorilor în dosarele de despăgubiri.
 
În hotărîre sînt menționate un șir de încălcări comise. Compania nu a respectat cerințele Regulamentului privind publicarea informației despre serviciile prestate de către participanții neprofesioniști ai pieței financiare nebancare. În special, „ASITO” nu a pus la dispoziția clienților datele privind elementele calculării despăgubirilor și compensațiilor, privind modul de achitare a lor și privind temeiurile de eliberare de răspundere a asigurătorilor.
 
În rezultat, compania de asigurare a fost amendată cu 39 de mii de lei. „ASITO” a fost obligată, de asemenea, să înlăture încălcările comise, să examineze operativ cererile și să achite comisioanele, despăgubirile și sumele, în conformitate cu decizia aprobată.
 
 
Pe scurt
 
Guvernul Republicii Moldova intenționează să participe la Fondul regional al Parteneriatului Estic pentru eficiență energetică și mediu. Executivul a remis Parlamentului spre examinare proiectul Legii privind ratificarea acordului respectiv. Timp de o lună de la intrarea în vigoare a documentului, Moldova va trebui să achite 100 de mii de euro în calitate de cotizație de membru, iar anual, calitatea de membru al acestui fond va costa țara noastră 225 de mii de euro.
 
Prin participarea la acest fond, Republica Moldova va obține acces la finanțarea programelor destinate țărilor Parteneriatului Estic. Se prevede că pînă în 2018, Moldova va putea beneficia de cel puțin 10 milioane de euro sub formă de granturi pentru implementarea proiectelor de sporire a eficienței energetice a întreprinderilor municipale, de reducere a emisiilor de bioxid de carbon în atmosferă, de creștere a nivelului competitivității întreprinderilor.
 
În relațiile dintre Moldova și Polonia vor fi aplicate acordurile internaționale bilaterale încheiate între URSS și Republica Populară Polonă în 1944-1991. Acest lucru este stipulat în protocolul a cărui semnare a fost aprobată de Guvernul Republicii Moldova în luna curentă.