În Moldova de urgență este reformată Curtea Constituțională

Foto: protv.md

Victor Surugiu

La Curtea Constituțională a Moldovei se așteaptă schimbări de proporții. Reforma promovată de Guvern ar putea schimba principiile de activitate a singurului organ de jurisdicție constituțională din Moldova, precum și procedura de alegere a președintelui CC.

„Statutul actualilor judecător nu se va schimba”

Despre intenția guvernului de a iniția reforma CC a comunicat revent premierul Chiril Gaburici. Potrivit lui, reforma va fi lansată pe parcursul următoarelor trei luni. Cabinetul de miniștri planifică un și de modificări în sectorul justiției. Gaburici este convins că intențiile guvernului nu vor rămîne declarative, deoarece asupra impulsionării reformelor insistă partenerii externi ai Moldovei.

„Nu e clar de ce pentru mulți aceste intenții au devenit o surpriză, se miră reprezentanții Direcției generale legislație din cadrul Ministerului Justiției. Sfera justiției constituționale figurează în Strategia de reformare a justiției. Aceasta prevede schimbări de proporții, începînd cu facultățile de drept din universități și terminînd cu Curtea Constituțională.

Capacitatea de lucru a CC depinde atît de competențele acesteia, cît și de modul de numire a judecătorilor, a organigramei, a procedurilor de examinare a demersurilor și de adoptare a hotărîrilor. Un rol aparte îl au și subiectele ce pot fi motiv de adresare la Curtea Constituțională, capacitățile analitice și asigurarea tehnico-materială a acesteia.

Este important ca în Moldova, la fel ca și în alte țări europene, să apară mecanisme transparente de control al Curții Constituționale. Anume aceste direcții trebuie să vizeze reforma. Implementarea modificărilor ar putea dura, cel puțin, cîțiva ani.

Constituția îi permite parlamentului să reglementeze organizarea și activitatea Curții Constituționale prin lege organică. Însă autorii reformei, precum și deputații, au dreptul să-și folosească competențele doar în scopul extinderii și întăririi mecanismelor existente.

În caz contrar, CC are putea declara despre blocarea funcționalității sale și neconstituționalitatea modificărilor. Această temă a fost obiectul numeroaselor decizii ale Curții Constituționale. În orice caz, reforma nu presupune vreo modificare în mandatele actualilor judecători, statutul cărora nu va fi schimbat în sens negativ”.

Mandat fără restricții

Între timp, autorii reformelor sînt gata să examineze procedurile de examinare a demersurilor și de adoptare a deciziilor. Se presupune, că va crește numărul subiectelor, ce pot fi obiect de sesizare la Curtea Constituțională. În prezent, la CC pot apela președintele, deputații și fracțiunile parlamentare, guvernul, ministrul justiției, procurorul general, ombudsmenii, Curtea Supremă de Justiție.

Experții presupun că autoritățile vor continua să exploateze tema oferirii cetățenilor dreptului de a se adresa la Curtea Constituțională. În acest caz. CC s-ar putea pronunța nu doar pe marginea constituționalității actelor juridice, dar și privind încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale. În Moldova, această inițiativă apare cînd este nevoia de a distrage atenția populației și a experților de la examinarea altor direcții ale reformei.

Totodată, din nou, se vehiculează presupunerea privind extinderea mandatului judecătorilor constituționali pînă la 9 ani, fără dreptul de a obține al doilea mandat. Această practică este utilizată la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Se consideră că astfel este asigurat un nivel sporit de independență și imparțialitate a judecătorilor, în primul rînd, în raport cu politicienii. Dar va funcționa oare această regulă în Moldova?

Idea este susținută și promovată activ de către actualii membri ai CC, or, o parte dintre ei va obține dreptul de a purta mantia pe parcursul multor ani. Restricțiile privind cel de-al doilea mandat nu se vor răsfrînge asupra actualei componențe a Curții Constituționale.

„Logica constă într-un sistem judiciar mai coerent”

Celelalte direcții ale reformei se referă la optimizarea componenței numerice a CC, perfecționarea organigramei, sporirea calificării personalului auxiliar. În ultimul timp, nu doar în culoare, dar și în public tot mai frecvent este discutată posibilitatea anulării alegerii președintelui CC de către judecătorii curții.

În prezent, președintele este ales de către membrii Curții Constituționale prin vor secret. Varianta de bază propusă spre examinare – aprobarea candidaturii președintelui CC de către Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Și dacă oponenții acestei idei susțin că ea nu este democratică, atunci adepții, dimpotrivă, vorbesc despre ridicarea statutului președintelui CC și despre corespunderea totală cu practica mondială.

„În acest mecanism sînt implicate diferite ramuri ale puterii, menționează unul dintre experții noștri. Sistemele diferă, dar practice peste tot, într-un fel sau altul, nivelul superior al puterii judecătorești este format cu participarea altor două ramuri ale puterii.

Spre exemplu, în SUA, judecătorii și președintele Curții Supreme, care îndeplinește și funcțiile celei Constituționale, sînt propuși de președinte și aprobați de către Senat. În Franța, președintele soluționează problemele ce țin de funcția de președinte a CC. În Germania, invers, Parlamentul. O asemenea abordare asigură o procedură democratică și transparentă.

Președinții și vicepreședinții Curții Supreme se propun de către Consiliul Superior al Magistraturii și sînt aprobați de către Parlament. În privința președintelui Curții Constituționale este prevăzută o altă procedură, care în viitor ar putea deveni una pentru conducerea ambelor instanțe. Logica constă în tendința de a avea un sistem judecătoresc mai coerent”.

Experții portalului NOI.md presupun că aceasta problemă este, mai degrabă, nu atît politică, cît tehnică – subordonarea instituțiilor puterii judecătorești în baza principiilor unice și conform practicii mondiale.

Totuși, unii vorbesc despre nemulțumirea unor actori politici față de activitatea și declarațiile actualului președinte al Curții Constituțional Alexandru Tănase. Aceștia ar fi interesați ca asemenea figuri să nu mai ajungă în viitor la fotoliul de președinte al CC.

Reforma depinde de dorința judecătorilor

Mulți experți sînt sceptici față de intenția guvernului de a reforma Curtea Constituțională. Succesul acestea depinde nu doar de situația politică generală din țară. Pe de o parte, realizarea planurilor propuse presupune modificarea Constituției, pentru care va fi nevoie de majoritatea constituțională în Parlament. Dacă voturile necesare nu vor fi găsite, atunci reforma CC riscă să se întindă pe o perioadă îndelungată.

Totodată, toate modificările legislative, care dintr-un motiv sau altul, nu vor fi pe placul actualei componențe a CC, cu siguranță, vor fi declarate neconstituționale de către această instanță. În ultima perioadă, membrii CC au obținut competențe extrem de largi, ce permit blocarea oricăror legi, hotărîri de guvern sau decrete prezidențiale – chiar înainte ca acestea să fie publicate oficial.

Cu alte cuvinte, în multe privințe, reforma Curții Constituționale depinde de dorința judecătorilor. Experții se tem că mecanismele de control ale CC vor rămîne, ca întotdeauna, „după cadru”, iar judecătorii se vor asigura cu mandate încă mai lungi și cu competențe încă mai extinse.