Autoritățile vor să modifice statutul Găgăuziei – în numele Constituției

Foto: gagauzinfo.md

Xenia Florea

Săptămîna trecută, spicherul Andrian Candu a înregistrat la secretariatul parlamentului o inițiativă de creare a unui grup special de lucru. Acesta se va ocupa de „examinarea statutului autonomiei găgăuze în contextul prevederilor Constituției”.

Tentativa anterioară a centrului de a face modificări în legislația republicană, ce reglementează statutul juridic al UTA Găgăuz Yeri a generat un conflict acut dintre Chișinău și Comrat, desfășurarea demonstrativă, pe 2 februarie 2014 a referendumului privind vectorul politicii externe a RM și a statutului Găgăuziei, intentarea de cătr Procuratura Generală a dosarelor penale pe numele tuturor deputaților Adunării Populare, în baza articolului „Samovolnicie”, amenințările politicienilor de la Chișinău „de a corecta” competențele autonomiei, și drept consecință, întărirea forțelor pro-rusești în autonomie.

Au corectat, au corectat, dar nu au mai modificat

În februarie 2014, pe lîngă guvernul RM a fost creat un grup de lucru, sarcina căruia este elaborarea și introducerea modificărilor la legislația republicană, ce reglementează statutul juridic al UTA Gagauz Yeri.

Creînd grupul de lucru, sub pretextul necesității corectării legislației în vigoare, ce reglementează statutul juridic al Găgăuziei, guvernul a început să taie consecvent competențele autonomiei, reducînd-o la nivelul unui simplu raion. Guvernul nici nu a încercat să-și camufleze intențiile.

Precum scria atunci publicația „Kommersant”, primele documente ale grupului de lucru i-au șocat pe deputații găgăuzi. Ministerul Agriculturii, spre exemplu, a recomandat grupului de lucru să schimbe statutul Găgăuziei din „formațiune teritorială autonomă” în „formațiune administrativ-teritorială”. Adică să-i reducă statutul la un raion de rînd. Ministerul transporturilor în recomandările sale a scris că „toate competențele Găgăuziei, ce depășesc necesitatea culturală, trebuie excluse”.

SIS a propus lipsirea autonomiei de dreptul la autodeterminare în cazul pierderii suveranității RM, prevăzut de legea privind statutul special al autonomiei. Procuratura generală – anularea statutului de limbă oficială pentru limba rusă. MAI – obligarea autoritățile din Găgăuzia să poarte corespondența cu centrul doar în limba de stat (potrivit actualei versiuni a legii privind statutul special, corespondența este efectuată în două limbi).

Aceste propuneri au indignat Comratul. În cadrul ședinței extraordinare a Adunării Populare, la care au fost invitați primari și președinți ai trei raioane ale autonomiei, precum și patru deputați ai parlamentului, ce reprezentau Găgăuzia, au răsunat apeluri de a iniția un referendum privind ieșirea Găgăuziei din componența Republicii Moldova. Și deși ministerul justiției a fost nevoit atunci să sisteze activitatea acestui grup de lucru de pe lîngă guvern, relațiile dintre Chișinău și Comrat s-au coborît mai jos de gradația zero.

Mergînd la o confruntare deschisă cu Chișinăul și desfășurînd pe 2 februarie anul trecut un referendum privind statutul și vectorul politicii externe, unitatea territorială autonomă Gagauz-Yeri i-a demonstrat univoc centrului că nu va mai permite limitarea și reducerea autonomiei la zero.

Centrul a reacționat la referendum printr-un val de represiuni. Premierul Iurie Leancă a calificat plebiscitul găgăuz drept o „nerespectare a legii”, care „stimulează fenomenul separatismului”. Și a declarat că autoritățile trebuie să introducă, în cel mai scurt timp, modificări la legislația ce reglementează competențele Găgăuziei, „începînd cu posibilitatea corectării statutului autonomiei”.

Și doar acum, după alegerea noului bașcan, relațiile dintre autoritățile centrale și conducerea Găgăuziei s-au ameliorat puțin. Pe 29 mai (pentru prima dată pe parcursul mandatului de președinte) Nicolae Timofti a efectuat o vizită în autonomie, fapt calificat de către experții de la Chișinău drept un bun prilej pentru reluarea dialogului dintre centru și Comrat.

Comisia – creăm, modificarea statutului – în minte

Potrivit proiectului lui Andrian Candu, grupul de lucru pentru ajustarea legislației în conformitate cu statutul special al autonomiei găgăuze trebuia creată pe principiul parității, din reprezentanții tuturor fracțiunilor parlamentului și deputaților Adunării Populare.

Scopul principal al grupului – asigurarea unui dialog permanent și constructiv dintre Chișinău și Comrat, elaborarea Planului de acțiuni pentru asigurarea funcționalității statutului special al UTA Gagauz-Yeri, elaborarea recomandărilor „pentru îmbunătățirea colaborării dintre autoritățile centrale și cele locale, reieșind din practicile europene”, precum și armonizarea legislației naționale și a legislației autonomiei (desigur, trebuie ajustată legislația Găgăuziei).

Toate acestea sînt sarcini pe termen scurt. Iar „pe viitor, la etapa a doua sau a treia, a declarat Andrian Candu la un post TV, în cadrul acestui grup de lucru va începe examinarea posibilității modificării statutului Găgăuziei, deoarece însuși statutul special deja nu mai corespunde anumitor prevederi din Constituție”.

Și deși președintele parlamentului a accentuat în mod special că „noi trebuie să construim dialogul treptat, pas cu pas, să restabilim încrederea, care a fost subminată, într-o măsură oarecare”, deja astăzi putem presupune că randamentul activității grupului de lucru special al Parlamentului și APG, în cel mai bun caz va fi egal cu zero, iar în cel mai rău – va duce la o nouă acutizare a relațiilor dintre Chișinău și Comrat.

În primul rînd, cu an în urmă, Parlamentul deja a încercat să creeze un grup special similar. La mijlocul lunii martie 2014 (după referendumul din Găgăuzia) spicherul Igor Corman a semnat dispoziția privind crearea grupului de lucru „pentru examinarea problemelor, ce țin de executarea unor prevederi ale Constituției, referitor la statutul unității teritorial administrative Gagauz-Yeri”.
Președintele grupului a fost numit Dumitru Diacov. Grupul a primit sarcina de a examina modul de aplicare a prevederilor constituționale, ce țin de statutul special al autonomiei, să studieze compatibilitatea Legii privind statutul special al Găgăuziei cu prevederile Constituției RM și legislația conexă. Să analizeze relațiile curente dintre organele administrației centrale și autoritățile Găgăuziei și să înainteze propuneri pentru o colaborare mai eficientă între ele.

Însă mandatul parlamentului a expirat, iar grupul „privind Găgăuzia” de asemenea, și-a sistat activitatea, fără a elabora și propune ceva.

Al doilea motiv pentru scepticism – viziunile diametral opuse și, în esență, fără compromis ale politicienilor de la Chișinău și Comrat privind competențele regiunii.

Cu doi ani în urmă, cînd guvernul a încercat să limiteze la maximum competențele Găgăuziei și să reducă statutul autonomiei la statutul unui raion de rînd, deputații din APG au decis că în Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei „nu trebuie schimbată nicio virgulă, nici un punct, ci în întregime, fără vreo greșeală, să fie introdusă în Constituție”.

Deputații găgăuzi au dispus atunci comisiei juridice a Adunării Populare să pregătească și să expedieze parlamentului o inițiativă legislativă corespunzătoare, fapt ce a nemulțumit Chișinăul.

Tot atunci, parlamentul în persoana democraților, deputaților PLDM și PL nu a susținut inițiativa legislativă a Adunării Populare privind coordonarea cu APG a oricăror modificări la legea privind statutul juridic special al autonomiei

Iar anul acesta, între Adunarea Populară, parlament și Ministerul Justiției a apărut un litigiu principal privind numirea procurorului Găgăuziei.

În versiunea inițială a Legii „cu privire la statutul juridic al Găgăuziei (Gagauz Yeri)”, autonomia găgăuză avea dreptul să numească de sine stătător judecătorii, comisarii de poliție și procurorul UTA.

Însă după adoptarea proiectului de lege în 1994, treptat, puterea centrală a început să scoată din acest document anumite prevederi, reducînd esența acestuia. În 2003, Găgăuzia a fost lipsită de dreptul de a numi judecătorii, comisarii de poliție și procurorul.

Acum, în contextul examinării și adoptării noii legi cu privire la procuratură, Adunarea Populară a expediat Parlamentului o inițiativă legislativă privind operarea modificărilor la legea cu privire la procuratură și ajustarea ei în conformitate cu statutul privind statutul juridic special al Găgăuziei.

Potrivit inițiativei legislative a APG, candidatul la funcția de procuror al Găgăuziei trebuie înaintate de către Adunarea Populară. Totodată, acesta este numit în funcție prin ordinul procurorului general și cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii.

În același timp, potrivit publicației „Adevărul”, APG a solicitat Ministerului Justiției să-i ofere Adunării Populare dreptul de veto la numirea procurorului Găgăuziei. Însă Ministerul Justiției a decis că acest lucru este exagerat.

Deputații găgăuzi, de asemenea, propun extinderea competențelor procurorului autonomiei și numirea procurorilor raionali în Ceadît-Lunga, Comrat și Vulcănești. Însă liberal-democrații sunt categoric împotriva propunerii privind procurorii raionali. Iar liberalii, în general, nu acceptă ca candidaturile la postul de procuror al autonomiei să fie propuse de către Adunarea Populară a Găgăuziei. Reiese că, deocamdată, sunt mai multe divergențe decît eventuale compromisuri.