Сîți șefi sînt la ministere sau de ce a fost demis Gaburici

Foto: vfokuse.md

Dumitru Barbalat
  
​Cu prilejul celor 100 zile de activitate a Guvernului, deja fostul premier Chiril Gaburici s-a pronunțat cu critici și nedumerire, în calitate de manageri, față de managementul nesatisfăcător în structurile de stat și față de faptul că în ministere peste 30% din funcționari sînt șefi de diferite niveluri. Ce stă în spatele acestor declarații și de ce au fost făcute?
 
​În 2011, printr-o hotărîre de Guvern, structurile de stat au obținut dreptul de a avea în statele sale o pondere de pînă la 40% de șefi. Cu aceasta totul a fost spus și de acest lucru s-a profitat. În situația actuală, toate ministerele au luat în considerație această hotărîre a Guvernului. Trebuiau aranjate toate persoanele apropiate. Și nu doar aranjate, dar în calitate de șefi.
 
Potrivit informațiilor demne de încredere, fostul premier intenționa să facă ordine în statele ministerelor și în alte organe publice. Un proiectul de Hotărîre a Guvernului în acest sens prevede reducerea limitei șefilor de 3 ori – de la 40% pînă la 15%. După aceasta ar fi urmată revizuirea obligatorie a structurii și statelor tuturor organelor publice (organelor centrale, agențiilor, inspectoratelor de stat, serviciilor de stat etc.). Reducerea limitei numărului de șefi ar fi condus la reducerea statelor în ministere cu peste 300 de funcționari de stat.

Cite persoane ar fi fost reduse în Agenții, inspectorate și servicii de stat, deocamdată e greu de spus. Se cunoaște doar numărul lor aproximativ. În 33 de Agenții sînt circa 5000 de angajați. Urmează a fi create încă 5 agenții. În 12 Inspectorate de stat sînt circa 10500 de controlori. În 25 de servicii de stat activează circa 1500 de angajați. În total, pe aceste categorii de structuri sînt 30500 de angajați. În context, în România, legea privind funcționarii publici prevede că numărul șefilor în structurile de stat nu trebuie să depășească 12% din numărul angajaților.
  
La o analiză comparativă a situației cu bugetarii și funcționarii publici la 1000 de populație și în raport cu PIB pe cap de locuitor, vedem că Moldova este cea mai săracă dintre vecinii săi – 2,2 mii de euro pe an pe cap de locuitor. Fiind de 6 ori mai săracă decît România, spre exemplu, țara noastră are mai mulți bugetari și funcționari publici. Are mai mult bugetari și funcționari publici și față de Rusia și Ucraina. Iar la ei din categoria funcționarilor publici fac parte și militarii, și angajații judecătoriilor. Dacă excludem aceste categorii, atunci noi, sărmanii, sîntem înaintea tuturor.
 
Proiectul prevede, de asemenea, efectuarea de urgență a analizei și reviziei situației documentelor privind politicile prevăzute de prevederile cu privire la ministere (și Guvernul la fel). Asemenea documente trebuie să fie peste 100. Dintre acestea în Monitorul Oficial sînt publicate doar 4! Regulamentul Guvernului din 2007 în acest sens prevede că ministerele trebuie de sine stătător să elaboreze, aprobe și să monitorizeze îndeplinirea prevederilor acestor documente. 

Pînă în prezent, au fost adoptate 5000 de strategii și concepții, iar programe și planuri - mai puține. Aceasta înseamnă că principalele funcții ale ministerelor (și ale Guvernului) sînt doar declarative.
  
Strategiile și concepțiile fără programe și planuri sînt declarații deșarte și intenții frumoase pe hîrtie. Agențiile, Inspectoratele de Stat create sînt menite, conform legii, în primul rînd, să implementeze aceste politici, iar în lipsa lor, lucrurile nu se schimbă. Iar pentru finanțarea Agențiilor, doar în bugetul de stat pentru 2015 sînt prevăzute 1,4 miliarde de lei, inclusiv pentru salarii – 400 de lei. Dacă înmulțim aceste cheltuieli la 8 ani (din data aprobării Regulamentului privind aprobarea documentelor de politici), atunci suma cheltuielilor ineficiente ale mijloacelor bugetare este impunătoare – 11 miliarde de lei. Iar aceasta este comparabilă cu furtul de la cele 3 bănci.
 
Proiectul prevede și sistarea temporară a finanțării bugetare a agențiilor, inspectoratelor de state și a structurilor publice, pentru care ministerele respective nu au elaborat și nici nu au aprobat pachetele de documente de politici. Posibilitatea de sistare temporară a finanțării este permisă de lege. Iar aceasta ar fi o lovitură semnificativă asupra tuturor ministerelor și structurilor subordonate lor. Însă anume acest fapt i-ar determina pe toți, în mod urgent să elaboreze și să aprobe pînă șa sfîrșitul acestui an documentele respective de politici.
 
Aici precizăm că în statele ministerelor există diferite direcții principale și direcții simple pentru elaborarea, monitorizarea și aprecierea politicilor. În general, cîte denumiri de politici sînt declarate de respectivul minister, atîtea direcții de politici există. La ministerul muncii, spre exemplu, din 20 de direcții, 11 trebuie să se ocupe doar de politici.
 
Și iarăși despre România. Acolo, ca și la noi, toți sînt foarte ocupați de politici, însă, conform legii, în fiecare minister există doar o subdiviziune pentru politici.

Același lucru este prevăzut și în proiectul respectiv al hotărîrii guvernului nostru. Astăzi, în 16 ministere sînt deja 50 de direcții de politici, în care activează circa 300 de funcționari publici cu un salariu anual de 22 de milioane de lei.  Se propune reducerea acestora. Dacă acest „ritm de lucru” s-ar menține, cum a fost pînă în prezent, atunci la ministere ar mai fi apărut încă 50 de direcții de politici și ar fi fost create alte 50 de agenții.

La crearea acestor structuri mai este o nuanță. Toate au dreptul să acorde așa-zisele servicii contra plată pentru agenții economici. Despre această finanțare extrabugetară nimeni nu știe nimic, în afara acestor structuri și șefii acestora. Doar agenții economici cunosc cît trebuie să plătească acestor structuri. Anume aceasta este piatra de încercare și dorința imensă de a crea aceste Agenții.  
Doar Ministerul Transporturilor, spre exemplu, a elaborat anul acesta proiecte de decizii privind crearea Agenției Maritime (un port jalnic la Giurgiulești – o Agenție), a Agenției Feroviare (o întreprindere feroviară și iarăși o Agenție) și două agenții aviatice (una pentru reglementare, alta – pentru elucidarea accidentelor).

Intențiile au fost justificate, iar măsurile propuse ar fi făcut ordine în managementul de stat și eficiența utilizării mijloacelor bugetare, însă situația rămînă nesoluționată și nu se știe dacă se va găsi un alt premier, care la fel va înțelege situația și se va hotărî să lupte împotriva funcționarilor.
   
Tabelul 1

Denumirea structurii de stat	Personalul, numărul %
	În total	Inclusiv șefi
Cancelaria de Stat  a Guvernului	239	52\21,8%
Ministerul Apărării	81	15\18,5%
Ministerul Afacerilor Interne	158	16\10,1%
Ministerul Culturii	46	17\37%
Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor	45	17\38%
Ministerul Tineretului și Sportului	42	19\45%
Ministerul Sănătății	97	35\36%
Ministerul Justiției	138	35\25%
Ministerul Educației	98	21\24%
Ministerul Muncii	119	42\39%
Ministerul Transportului și Infrastructurii Drumurilor	56	18\32,1%
Ministerul Mediului	65	16\25%
Ministerul Dezvoltării Regionale	76	34\45%
Ministerul Economiei	163	39\23,9%
Ministerul Agriculturii	106	39\37%
Ministerul Afacerilor Externe	178	35\19,7%
Ministerul Finanțelor	540	126\23%
În total:	2147	576\26,8%

 

Tabelul  2

Țara	populația mil.	Bugetari mil. și % față de populație	Funcționari publici, mii, % față de populație și bugetari	Bugetari la 1000 de persoane	Funcționari publici la 1000 de persoane	PIB pe cap de locuitor, mii euro
Мoldova	3,555	0,185 (5,2%)	30,8 (0,87%/16,6%)	65	7,5	2,2
România	22,3	1,4 (6,3%)	192 (0,86%/14,7%)	63	6,5	12
SUA	318,6	54,2(17%)	2100(0,66%/	170	6,6	37,9
Rusia	146,3	6,94 (4,7%)	1100 (0,75%/15,9%)	47,4	7,5	7,7
Ucraina	42,7	2,5 (11,71%)	274,7(0,64%/11%)	58,6	6,4	2,4