Sindromul Stockholm al alegătorilor moldoveni

Foto: newmoldova.md

Vladislav Bordeianu

Rezultatele primului tur al alegerilor locale din Moldova au demonstrat într-o măsură oarecare „caracterul european” al alegătorilor moldoveni – sindromul Stockholm, cînd între agresor și victimă apare o relație și chiar o simpatie. Conștientizînd faptul că nu-i așteaptă nimic bun, alegătorii moldoveni aleg, în continuare, oameni, care sau deja nu au corespuns așteptărilor, sau sunt implicați în afaceri dubioase, sau bănuiți în săvîrșirea escrocheriilor. Totodată, ei își justifică alegerea prin orientarea geopolitică „corectă” a candidaților. Cel de-al doilea tur al alegrilor va avea loc duminica aceasta. NOI.md a analizat rezultatele primului tur și preferințele celui de-al doilea.

Între Est și Vest

Cea mai crîncenă luptă în turul doi, tradițional, va avea loc la Chișinău. Și din nou, în turul doi au ieșit candidații cu poziții geopolitice opuse. La alegerile locale din 2011 oponentul lui Dorin Chirtoacă, Igor Dodon, care atunci era candidatul Partidului Comuniștilor, a acumulat cele mai multe voturi – 48,06 7% (în cel de-al doilea a cedat cu o diferență de doar 4,4 mii de voturi).

Anul acestea, în primul tur, oponentul lui Dorin Chirtoacă reprezentantul Partidului Socialiștilor se află pe locul doi. Zinaida Greceanîi a acumulata 35,68% din voturile alegătorilor, iar Dorin Chirtoacă cu două puncte procentuale mai mult – 37,52%.

Rolul decisiv în ultima bătălie pentru Chișinău va consta în abilitatea lui Chirtoacă și Greceanîi de a atrage electoratul candidaților învinși din primul tur. Iar aceasta înseamnă circa 26% din voturile alegătorilor. Mai mulți candidați deja și-au chemat susținătorii să voteze în turul doi pentru un candidat sau altul.

„Pentru” Chirtoacă au făcut agitație blocul „Platforma populară european”, candidatul căreia Oazu Nantoi a acumulat 10,18%, liberal-democrații și democrații, ai căror candidați Serafim Urechean și Monica Babuc au acumulat 2,97% și 2,19%, respectiv. „Pentru” Zinaida Greceanîi a chemat „Partidul Nostru” al lui Renato Usatîi, al cărui candidat Ilian Cașu a acumulat în turul întîi 4,86% din voturi, precum și alte mișcări pro-rusești și patriotice.

Partidul Comuniștilor, al cărui candidat, omul de afaceri Vasili Chirtoca a acumulat 4,04% din voturi s-a abținut de la susținerea în turul doi a vreunui candidat. Liderul PCRM Vladimir Voronin a declarat că, nici Greceanîi, nici Chirtoacă nu sunt capabil să conducă eficient orașul și și-a exprimat regretul că locuitorii Chișinăului „au ales din nou între Est și Vest, dar nu un gospodar, capabil să construiască o capitală europeană”.

Desigur, agitația pentru un candidat sau altul nu garantează voturile alegătorilor lui, dar îi oferă un oarecare avantaj candidatului, care a ajuns în turul doi. Spre exemplu, deja se spune că Oazu Nantoi, care a acumulat 10,18%, în cazul victoriei lui Chirtoacă va deveni viceprimar, fapt, ce constituie un stimulent pentru alegătorii lui.

Cu toate acestea, conform ultimului și singurului sondaj de opinie, desfășurat după primul tur de către Asociația Sociologilor și Demografilor din Moldova, Zinaida Greceanîi ar putea învinge în turul doi cu o diferență minimă.

Conform sondajului, pentru Greceanîi sunt gata să voteze 29,9% dintre respondenți, pentru Chirtoacă – 28,7%, 22,3% nu știu pentru cine vor vota, 19,1% au declarat că nu vor participa la vot.

Experții consideră că alegerile la Chișinău vor fi din nou geopolitice. Totuși, un anumit rol ar putea să-l joace și factorul de protest. Timp de opt ani de aflare la putere liberalii au obținut doar o degradare progresivă a capitalei, fapt ce nu poate trece deja neobservat.

Nemulțumirea cetățenilor nu se reflectă în rezultate

O altă confruntate interesantă în turul doi va avea loc la Comrat, unde se vor duela actualul primar Nicolae Dudoglo (a acumulat în primul tur puțin peste 38% din voturi), care a condus orașul pe parcursul a trei mandate, și candidatul Partidului Nostru al lui Renato Usatîi – omul de afaceri Serghei Anastasov (34%). Susținerea pentru cel de-al doilea candidat și-a declarat-o socialistul Alexandr Suhodolski, care s-a plasat pe locul trei cu 17%.

Pentru alegerile anterioare era caracteristic faptul că Dudoglo obținea victorie din primul tur. Acum însă, cel mai probabil, legătura lui cu Partidul Democrat i-a jucat festa. Locuitorii Găgăuziei în mare parte au viziuni pro-rusești și sunt categorici față de integrarea europeană sau românească. În plus, electoratul Găgăuziei mai ține minte lozincile comuniștilor, care nu demult erau împotriva oligarhilor.

În total, pe 28 iunie, alegătorii Moldovei vor trebui să-și aleagă primarii în 459 de localități, ceea ce nu au reușit să facă în primul tur, pe 14 iunie. În primul tur au fost aleși 439 de primari, 358 dintre care sunt bărbați, iar 81- femei. Despre un raport mai detaliat de forțe după alegerile locale vom putea vorbi după turul doi, însă și primul tur a evidențiat anumite tendințe, unele dintre care sunt alarmante.

Puțină statistică. Preventiv, în 181 de localități au învins candidații de la PLDM, în 147 – d ela PDM, în 31- PCRM, în 22 – PSRM, în 13 – PL, în 7 – de la Blocul Electoral „Platforma populară europeană a Moldovei – Iurie Leancă”, în două „Partidul Nostru” și în una – mișcarea „Ravnopravie”. În turul doi, raportul de forțe ar putea să nu sufere modificări majore, deoarece în turul doi au ieșit preponderent candidații PLD și PDM, care deja ocupă primele poziții, în pofida creșterii nemulțumirii cetățenilor față de actualele autorități.

La alegerile în consiliile orășenești și sătești în total pe țară PLDM a obținut 22,2% de locuri, Partidul Democrat – 21,9%, Partidul Socialiștilor – 12,2%, Partidul Comuniștilor – 11%, „Partidul Nostru” – 8,2%, Partidul Liberal – 8,1%, Blocul Leancă – 5,9%. În 7,9% au învins candidații independenți. La alegerile consilierilor în consiliile raionale sunt aceeași lideri: PLDM – 18,3% din voturi, Partidul Democrat – 17,6%, PSRM – 16,6%, Partidul Liberal – 12,6%, „Partidul Nostru” – 11,1%, PCRM – 10,2%, blocul Leancă – 7,6%. Alte 3,19% din voturi le-au acumulat candidații independenți.

În pofida faptului că ultimele sondaje au demonstrat o creștere a nemulțumirii cetățenilor, acest fapt nu s-a reflectat practic asupra rezultatelor partidelor de guvernămînt. În total, ele au obținut mai multe voturi decît la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Singurul lor eșec a fost înregistrat în orașele mari, inclusiv în Chișinău, în consiliul municipal al căruia liberal-democrații și democrații au obținut două mandate și, respectiv, un mandat, iar candidații lor nu au trecut în turul doi.

Totuși, în consiliul municipal Chișinău acum o coaliție pro-europeană va fi creată mai simplu. Partidele proeuropene au obținut majoritatea – 26 din 51 de mandate, cele pro-rusește – 22 de mandate. Rolul decisiv în procesul decizional l-ar putea juca consilierii Partidului Comuniștilor. Cu voturi minime, în actualul raport de forțe, ei ar putea avea un avantaj.

În general, alegerile locale au arătat că nu s-au produs schimbări semnificative în raportul forțelor geopolitice pe un segment sau altul. Din cauza că pe ambele eșichiere – de stînga și de dreapta – au apărut noi actori, iar voturile alegătorilor au fost pur și simplu redistribuite. Astfel, partidul fostului liberal-democrat și premier Iurie Leancă a preluat pe eșichierul de dreapta voturile de la PLDM. Iar partidul Renato Usatîi – pe eșichierul de stînga, de la PCRM.

Alegătorii votează cu picioarele

Printre tendințele negative ale actualei campanii electorale este reducerea ratei de participare a alegătorilor. Dacă data trecută la Chișinău, la primul tur s-au prezentat 57,02%, atunci în acest an, prezența este practic cu 10 puncte procentuale mai mică – 49,02% din alegători (de menționat că la alegerile din 2015 în listele electorale au fost incluși cu 11 mii de persoane mai mult).

O rată participare față de alegerile precedente a fost înregistrată în toată țara. Dacă anul acesta la urne au venit 47,54% din alegători, atunci cu patru ani în urmă – 54,59%. De remarcat că prezența la urne s-a redus și la alegerile parlamentare din noiembrie 2014.

De asemenea, atragem atenția și asupra creșterii cheltuielilor partidelor politice. Participarea la alegeri a devenit un lux. În 2011, la alegerile locale, concurenții locali au cheltuit 37 de milioane de lei. Anul acesta doar în primul tur cei mai mari concurenți au cheltuit în total 66,3 milioane de lei. Cel mai mult – peste o treime – au cheltuit democrații, iar cele mai modeste cheltuieli – pînă la 3 milioane de lei – le-au avut liberalii și blocul lui Iurie Leancă. Luînd în considerație realitățile moldovenești, creșterea cheltuielilor la alegeri vorbește despre faptul că partidele puterii vor avea nevoie să „recupereze” mai multe mijloace, iar acest fapt, cu siguranță, nu va fi în folosul cetățenilor.