Status quo-ul periculos al consiliului municipal

Foto: noi.md

Anghelina Taran

Consiliul electoral de circumscripţie Chişinău încă nu este gata să transmită la Judecătoria sectorului Centru procesul verbal privind rezultatele scrutinului pentru alegerea primarului general al capitalei în turul doi şi declaraţia privind recunoaşterea mandatului învingătorului. Cînd acest lucru va fi făcut, judecătoria, în termen de 10 zile, urmează să adopte decizia privind confirmarea sau neconfirmarea legalităţii alegerilor. Totodată, miercuri, 1 iulie, socialiştii au contestat în această instanţă rezultatele turului doi al alegerilor primarului general al municipiului Chişinău şi au cerut desfăşurarea alegerilor repetate. Vineri, 3 iulie, Curtea de Apel trebuie să se expună pe marginea hotărîrii instanței de gradul întî privind recalcularea voturilor acordate pentru consilierii municipali, emisă luni, 29 iunie. Ședința CA este amînată deja de trei zile concomitent.

Ce va fi mai departe?

Consiliul Municipal Chişinău (CMC) se consideră creat legal după recunoaşterea mandatelor a cel puţin două treimi din numărul total al consilierilor (în total – 51).

Consilierii trebuie să se întrunească în prima lor şedinţă pe parcursul a 20 de zile după aprobarea mandatelor. O decizie în acest sens este adoptată de către Comisia Electorală Centrală. La această şedinţă, preşedintele Consiliului electoral de circumscripţie sau reprezentantul CEC va citi hotărîrea instanţei privind recunoaşterea legalităţii alegerilor locale, mandatelor consilierilor şi a primarului general şi le va înmîna legitimaţiile şi insignele.

Potrivit legii, toate şedinţele consiliului municipal (şi oricărui alt consiliu local) sunt deschise şi orice persoană poate asista la ele. Prima şedinţă este condusă de consilierul cel mai în vîrstă, asistat de cel mai tînăr din cei prezenţi, împreună cu secretarul CMC. Ultimul este cunoscut – Valeriu Didencu, numit în funcţie în bază de concurs în 2008. Ce-i drept, în 2011, Dorin Chirtoacă ameninţa să-l demită după ce a devenit cunoscut că fiica lui Didencu, timp de două luni, a obţinut un teren la Stăuceni. Însă totul s-a aplanat.

Pentru prima şedinţă, secretarul pregăteşte dosarele personale ale consilierilor, care trebuie completate cu declaraţii pe propria răspundere, ce confirmă că ei nu ocupă alte funcţii, incompatibile cu executarea atribuţiilor de consilieri.

După recunoaşterea legalităţii CMC, consilierii formează fracţiunilr. Pentru crearea unei fracţiuni este nevoie de cel puţin trei deputaţi. Potrivit datelor preliminare de distribuţie a fotoliilor în consiliul municipal, atunci fracţiunile pot fi create de Partidul Socialiştilor (19 mandate). Partidul Liberal (17 mandate), Platforma Populară Europeană Iurie Leancă (6 mandte), „Partidul nostru” (3 mandate) şi Partidul Comuniştilor (3 mandate).

Partidul Liberal Democrat şi Partidul Democrat au, respectiv, două şi un mandat, în baza cărora pot crea o fraciţune comune sau să adere la altă fracţiune.

Aceste hotărîri sunt confirmate de procese verbale. De asemenea, fracţiunile au dreptul să formeze alianţe şi blocuri. Odată cu crearea acestor formaţiuni sunt aleşi şi preşedinţii acestora. Fiecare fracţiune primeşte în incinta primăriei un cabinet pentru şedinţe, tehnică şi rechizite de birou, precum şi un angajat al primăriei pentru asistenţă tehnică şi metodică.

Cît plătesc pentru asta?

Consilierii trebuie să creeze cinci comisii: juridică pentru ordine publică şi activitatea administraţiei publice locale; comisia buget, economie, finanţe, patrimoniu public local, agricultură şi problemele suburbiilor; comisia pentru gospodărie locativ-comunală, energetică, servicii tehnice, transport, comunicaţii şi ecologie; comisia pentru construcţii, arhitectură şi relaţii funciare; comisia pentru protecţie socială, ocrotire a sănătăţii, educaţie, cultură, mass-media şi relaţii interetnice.

Pentru aceasta trebuie să-şi înainteze reprezentanţii, ţinnd cont de experienţa lor profesională. În aceste comisii în unele probleme vor fi pregătite sau studiate materialele pentru examinarea lor de către Consiliul Municipal. În general, Consiliul Municipal are dreptul să adopte decizii în toate problemele de importanţă locală, cu excepția celor ce ţin de competenţa altor organe ale puterii. Hotărîrile acestor comisii poartă caracter de recomandare.

Munca consilierilor municipali se plăteşte numai în timpul participării la şedinţele CMC (timpul real al discuţiilor): pentru 8 ore de discuţii se oferă 2 mii de lei. Deoarece agenda zilei, deseori, se extinde pe cîteva şedinţe, cu mici întreruperi, aceste 2 mii de lei sunt achitate nu pentru o lună, ci pentru 2. Activitatea în comisiile permanente şi grupurile ad hoc (pentru examinarea unei chesciuni) nu este remunerată. Primirea în audienţă a populaţiei (la discreţia consilierului) se consideră o acţiune socială.

De exemplu, fracţiunea PCRM a desfăşurat o asemenea primire în incinta preturii sectorului Botanca, în zilele de luni, cîte două ore. Pentru a soluţiona problemele cu care se confruntă locuitorii, consilierii trebuiau să apeleze la anumite servicii, fapt ce necesita timp, care nu era remunerat. În opinia consilierilor din legislatura precedentă, o asemenea remunerare nu e chiar atît de mare (decizia privind mărimea acesteia a fost adoptată de CMC cu doi ani în urmă).

Puterea – în mîinile unei persoane

Mai departe, primarul general va convoca consiliul municipal în şedinţe o dată pe lună, iar la necesitate – mai des, în şedinţe extraordinare. Pentru desfăşurarea unei şedinţe, consilierii aleg un preşedinte. Însă nu a fost întotdeauna aşa.
În 2006, a fost instituită funcția permanentă de președinte al CMC. Primul în această funcție, fin octombrie 2007 pînă în iunie 2008, a fost președintele PL Mihai Ghimpu, care a fost scos din post cu scandal. El a fost înlocuit de Eduard Mușuc (pe atunci el era secretar general al Partidului Social Democrat), care în februarie 2009 a fost demis, iar în iunie 2010, în funcția de președinte a fost ales liderul fracțiunii liberal-democrate Ghenadie Dumanschi.

În iulie 2011, parlamentul a anulat funcția de președinte a CMC și aparatul lui, la propunerea liberalilor, deoarece consiliul trebuia să fie condus de un reprezentant al comuniștilor, care după alegerile locale din 2011 au obținut majoritatea în consiliul municipal. Deputații din coaliția majoritară care au votat „pentru” au decis că această funcție va conduce la imixtiunea în obligațiile primarului general.

Comuniștii considerau că această funcție trebuie restabilită pentru a evita concentrarea puterilor legislativă și executivă în mîinile primarului general. Ceea ce s-a și întîmplat în cele din urmă – Dorin Chirtoacă dispune de bugetul capitalei de miliarde de lei, de credite de milioane de euro, terenuri etc.

În toamna anului 2013, socialiștii din parlament au înaintat un proiect de lege, care prevedea restabilirea în funcție a președintelui CMC, deoarece în toate consiliile locale există președinte. Atunci comisia de profil l-a susținut, însă mai departe lucrurile nu au mers. Acum, se pare, că odată cu realegerea lui Chirtoacă pentru un asemenea mandat la primăria capitalei totul va rămîne la fel ca înainte – puterea este concentrată în mîinile unei persoane.

- Consiliul municipal nu este condus de nimeni, spune fostul consilier municipal al PCRM Valerii Pavlov. Activitatea lui este reglementată de trei legi, care au fost modificate în așa fel, încît contravin una alteia și nu ajută cu nimic. Iar președintele consiliului este necesar pentru îmbunătățirea activității lui, însă nimeni nu are nevoie de acest lucru. În primul rînd, această situație îi convine lui Chirtoacă. Practic, toate fracțiunile, cu excepția liberalilor, în fosta componență a consiliului municipal au fost „pentru” revenirea la funcția de președinte, însă pentru aceasta trebuie modificată legislația. De exemplu, Legea cu privire la statutul municipiului Chișinău a fost adoptată în 1995 și în proporție de 90% deja nu corespunde realităților. Pentru a fortifica organele administrației locale, autoritățile centrale trebuie să împartă puterea, iar acest lucru nimeni nu are de gînd să-l facă. În țara noastră, din păcate, degradează funcțiile administrative la nivel local – în localitățile rurale și urbane.

Viclenia tactică a lui Chirtoacă

Potrivit legii cu privire la administrația publică, municipiul capitalei este condus de primarul general și cei patru adjuncți ai lui. În prezent, din patru sunt doar două. Nistor Grozavu ocupă această funcție din 21 decembrie 2007 și răspunde de dezvoltarea urbanistică a Chișinăului, de calitatea construcțiilor urbane, de problemele transportului public și căi de comunicații.

Vladimir Coteț activează în funcția de viceprimar din 11 octombrie 2007. În competența lui intră funcționarea complexului termoenergetic, sistemelor tehnice și a rețelelor inginerești ale municipiului și exploatarea zonelor verzi.

Potrivit Regulamentului privind crearea și funcționarea Consiliului Municipal Chișinău, timp de două luni după recunoașterea mandatului primarului general Chișinău, consiliul municipal alege patru viceprimari din rîndul consilierilor. Candidaturile lor sunt propuse de primarul general după consultările cu fracțiunile. Însă în Legea cu privire la administrarea publică locală se spune că drept adjunct al primarului poate fi aleasă orice persoană, inclusiv dintre consilieri.

Însă după alegerea lui Chirtoacă pentru al doilea mandat în iunie 2011, el nu se știe de ce nu a propus CMC spre aprobare nicio candidatură la aceste funcții, ca de altfel și conducerile serviciilor municipale, și întreprinderilor municipale, și noilor pretori ai cinci sectoare. În schimb, iarna trecută l-a demis ilegal pe pretorul sectorului Rîșcani Mihail Cîrlig, care recent a fost restabilit în funcție de către instanță.

„Realegerea vicepretorilor trebuie să aibă loc după fiecare alegeri, explică Valerii Pavlov. Însă Chirtoacă întotdeauna s-a temut că nu va fi susținut în consiliul municipal. De asemenea, prerogativa consiliului este numirea conducătorilor direcțiilor generale ale primăriei. Însă primar general profită de divergențele diferitor legi și se protejează prin numirea interimarilor. În lege acest lucru nu este reglementat – înseamnă că nu este interzis. De aceea, astăzi, aproape toți conducătorii întreprinderilor municipale sunt interimari, adică ei nu poartă răspundere deplină. În aceasta constă viclenia tactică a lui Chirtoacă. Și el, datorită acestor jumătăți de măsură, conduce Chișinăul”.

Un asemenea stil de conducere nu l-a avut niciunul din predecesorii săi, de atunci, cînd în 1990, în Moldova a fost restabilit institutul primarului. Amintim că primăria Chișinău a fost condusă de Nicolae Costin (1990-9 august 1994), Serafim Urechean (9 august 1994 – 18 aprilie 2005) și Veaceslav Iordan (25 ianuarie 2007 - 18 iunie 2007).

Cine îl controlează pe primarul general și consiliul municipal?

Primarul emite diferite dispoziții. Cele cu caracter normativ, precum și hotărîrile consiliului municipal, după semnare sunt expediate la biroul teritorial al Cancelariei de stat. S-ar părea că există ochiul supraveghetor al juriștilor. Însă cum, în acest caz, este posibilă un număr atît de mare de ilegalități în capitala noastră?

Valerii Pavlov a dus drept exemplu distribuirea locuințelor municipale, aprobarea căreia ține de competența consiliului municipal. Cînd Chirtoacă a fost ales primar prima dată, pe timpul lui deja era finalizată construcția celei de-a doua case de locuit (str. Deleanu, 9). El a tergiversat cîțiva ani, nu a împărțit aceste apartamente, iar pe urmă, într-o seară de sîmbătă, singur a decis cui, ce să aloce și a înmînat cheile.

- Eu i-am scris despre aceasta procurorului general și am primit răspuns că deja a expirat termenul răspunderii administrative. Însă pe mine mă interesa mai mult răspunderea penală în acest caz, or primarul nu avea dreptul să împrăștie patrimoniul public, sub răspunderea lui personală. Acest fapt trebuia să fie pedepsit penal, consideră fostul consilier municipal.

Apropo, cu puțin timp înainte de alegeri, Dorin Chirtoacă a repartizat cîteva apartamente angajatelor primăriei, deși în rînd pentru locuințe sociale în Chișinău se află circa 10 mii de familii.

- Cancelaria de stat examinează copiile deciziilor și dacă acestea vor fi ilegale, juriștii biroului teritorial vor propune anularea lor, continuă Valerii Pavlov. Dacă acest nu se execută, ei transmit materialele în instanță. Eu cunosc cîteva cazuri, dar ele sunt minore, privind afaceri funciare. Deoarece în țară înflorește corupția: este prins un funcționar mărunt sau un inspector rutier cu mită. Iar la nivel înalt corupția se manifestă prin acordarea serviciilor de milioane de lei. În materialele verificărilor Curții de Conturi la primărie au fost depistate multe cazuri cînd cheltuielile de zeci și sute de milioane de lei nu sunt confirmate. Pe aceste fapte trebuiau luate măsuri, personal de către primarul general și de Procuratura Generală. Însă ele nu au fost luate.

Adoptarea deciziilor

Pentru ca ședința să aibă cvorum, la ea trebuie să fie prezenți 26 de consilieri. Și tot atîtea voturi sunt necesare pentru adoptarea chestiunilor din ordinea de zi (doar pentru hotărîrea privind rechemarea primarului sunt necesare două treimi). Deoarece nici un partid nu are 26 de mandate necesare, atunci ei vor trebui să se unească.

-Iarăși avem 50 la 50. Deși, adunînd mandatele celor „de stînga” și celor ”de dreapta), reiese că cei de dreapta au 26 de voturi.

Dar trebuie să menționăm că la ședințe niciodată nu sunt prezenți 100% din consilieri. Unu-doi nu au venit și nu se formează majoritatea și atunci apar probleme. Deci, noul consiliu va avea aceleași probleme la votare, ca și cel precedent”, susține Valerii Pavlov.

Însă în vechiul consiliul, destul de multe decizii erau adoptate cu voturile fracțiunilor liberale și a comuniștilor. Interlocutorul explică acest lucru în felul următor:

- Nu putem spune că am votat împreună. Acest „împreună” divizează societatea. Astăzi, țara noastră este împărțită în cei care privesc spre Occident și în cei care se uită spre Est. Ei privesc în direcții diferite și se mai și „mușcă” unii pe alții. Deciziile adoptate de către consiliul municipal – pe departe nu sunt parlamentare, ele sunt apolitice. Aici se adoptă decizii concrete. Spre exemplu, în privința terenurilor: bunica și-a lăsat drept moștenire casa copiilor săi. Pentru a-l împărți, ei trebuie să privatizeze lotul de pămînt, pe care stă. Ei se adresează la Consiliul Municipal. În această problemă liberalii votează împreună cu comuniștii? Și unii, și alții soluționează problema urmașilor acelei femei.

Iar Chirtoacă a învățat oamenii să examineze toate problemele prin prisma politicului. Noi ne-am împotmolit în problemele comunale, din cauza că și salubrizarea orașului a devenit politică. Sunt probleme, față de care, și noi, și liberalii, am avut o abordare rațională, fapt ce dintr-o parte părea o decizie comună. Timp de patru mandate, pe parcursul cărora am lucrat în consiliul municipal, din partea fracțiunii noaste nu a venit niciodată dorința de a vota din motive politice, cu excepția problemei „pietrei” de lîngă gară și denumirea străzii în numele lui Lari. Însă ponderea deciziilor politice e mizeră față de numărul total”, a conchis fostul consilier municipal.