100 de milioane de euro „de la Iohannis” s-au dovedit a fi „de la Băsescu”

Foto: agerpres.ro

Xenia Florea

„Recent, România a alocat Republicii Moldova pentru implementarea diferitor proiecte încă 100 de milioane de euro”, au comunicat la sfîrșitul săptămînii trecute publicațiile românești. Drept motiv a servit promulgarea de către președintele Klaus Iohannis a Legii cu privire la ratificarea celui de-al treilea protocol adițional la Acordul interguvernamental moldo-român privind implementarea programului de acordare a asistenței tehnice și financiare în baza ajutorului financiar nerambursabil în mărime de 100 de milioane de euro.

Însă în urma studierii documentului s-a stabilit că este vorba nu de 100 de milioane de euro suplimentari, ci despre aceleași „100 de milioane de la Băsescu”, care în volum deplin nu vor mai ajunge în Republica Moldova. Deși toate termenele deja au expirat. 

100 de milioane „de la Băsescu”

În ianuarie 2010, aflîndu-se într-o vizită oficială la Chișinău, președintele de atunci al României, Traian Băsescu, a anunțat cu patos că autoritățile române vor acorda Moldovei un ajutor nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro. Iar în aprilie, în cadrul vizitei oficiale la București a președintelui interimar de atunci al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, acordul respectiv a fost semnat.

Banii trebuiau să ajungă în Moldova timp de patru ani, începînd cu anul 2010, în patru tranșe a cîte 25 de milioane fiecare. Și să fie utilizați pentru realizarea proiectelor în domeniul infrastructurii, reparației drumurilor și modernizării școlilor în localitățile rurale.

Cînd în vara anului 2010 în Moldova s-au produs inundații puternice, Guvernul României a decis să extindă condițiile acordului, adăugînd și asistența umanitară. Și a alocat părții moldovene, în contul primei părți a grantului, materiale de construcție pentru construcția locuințelor destinate sinistraților.

A doua oară, documentul a fost corectat la inițiativa Chișinăului. În aprilie 2011, autoritățile Republicii Moldova au solicitat de la colegii români să adauge în acordul interguvernamental proiectele în domeniul energeticii. În final, a fost semnat al doilea protocol adițional.

În pofida corespondenței active și elaborării protocoalelor adiționale, Bucureștiul nu se grăbea să aloce banii, deși precum fusese anunțat inițial, prima tranșă de 25 de milioane de euro trebuia să ajungă în Republica Moldova pe parcursul anului 2010.

Cînd în octombrie 2011 Parlamentul Republicii Moldova a ratificat al doilea protocol adițional la acordul interguvernamental, deputații s-au interesat ce sumă din grantul de 100 de milioane de euro era transferată la moment în Moldova. Ministrul adjunct al Construcțiilor și Dezvoltării Regionale Veaceslav Guțuțui a strîns din umeri: statul vecin a oferit Moldovei doar materiale de construcție în valoare de cel mult 5 milioane de euro (75,9 milioane de lei) pentru sinistrații din localitățile raionului Hîncești.

Au mai trecut doi ani. Pînă în acel moment, Republica Moldova trebuia să primească și să valorifice cel puțin 50-60 de milioane de euro. Însă potrivit raportului din luna martie al Cancelariei de Stat, din suma totală de 100 de milioane de euro, la finele primului trimestru al anului 2013, au fost valorificați doar 7 milioane de euro – din acești bani au fost procurate materiale de construcție pentru localitățile care au suferit în urma inundațiilor.

Autoritățile de la București au acuzat conducerea de la Chișinău. Pregătindu-se în iulie 2013 de o nouă vizită oficială în Republica Moldova, Traian Băsescu a acuzat partea moldovenească de birocrație.

„Cine şi-a imaginat că vom trimite o maşină cu 100 de milioane de euro în numerar spre Chişinău nu ştie cum funcţionează programele de ajutor nerambursabil în interiorul UE. Noi am cerut guvernului moldovean proiecte pe care să le finanțăm, în valoare de 100 de milioane de euro. Singurul proiect concret pe care l-au solicitat pînă acum la București este gazoductul despre care tocmai am vorbit. Este un proiect mare, dar și extrem de important pentru securitatea energetică a Moldovei, care se apropie de valoarea totală a ajutorului stabilit”, a declarat Băsescu.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor din Moldova – structura ce coordonează distribuirea acestui ajutor financiar – a declarat imediat că Cancelaria de Stat a expediat părții române un șir de proiecte a căror finanțare a fost planificată din contul celor 100 de milioane promise, însă nu a primit răspuns.

Cînd Traian Băsescu a venit la Chișinău, în cadrul întrevederii sale cu premierul Iurie Leancă, cele două părți au convenit că România și Moldova, în timpul apropiat, totuși vor elabora „proiecte viabile”, pentru valorificarea ajutorului nerambursabil de 100 de milioane de euro. În noiembrie 2013, părțile au anunțat că România, din grantul total de 100 de milioane de euro este dispusă să aloce Moldovei 5,29 milioane de euro, pentru cofinanțarea construcției gazoductului Iași-Ungheni.

Însă atunci, autoritățile de la București, deja nu se prea rupeau să aloce Moldovei banii promiși. În decembrie 2013, politicienii români au început să discute despre oportunitatea alocării Republicii Moldova a 100 de milioane. Precum a declarat atunci directorul de programe al Centrului Român pentru Politici Europene din Ciprian Ciucu, Bucureștiul nu mai arde de dorința de a aloca Chișinăului mijloacele promise.

„Au fost nişte argumente false care au fost folosite pentru nealocarea grantului. Unul a fost acela că România trebuie să prevadă costurile pe care le-ar putea suporta în cazul venirii comuniștilor la putere în Moldova. Un alt argument a fost lipsa unităţii de implementare şi în final, argumentul barajului temporar, potrivit căruia, în ciuda întîrzierii, dacă vor fi demarate cîteva proiecte mari, grantul va fi deblocat”, a explicat Ciucu.

Între timp, potrivit prevederilor acordului interguvernamental, acțiunea ajutorului financiar a fost limitată în spațiu și timp. În 2014 expira termenul în care Moldova putea valorifica mijloacele planificate. În acordul bilateral, în special, era menționat că „fondurile, neutilizate în perioada stipulată în punctul 1 al prezentului articol nu pot fi alocate ulterior”.

100 de milioane „de la Iohannis”

Documentul promulgat la mijlocul săptămînii trecute de către Klaus Iohannis și care a bulversat presa din cele două țări („România a alocat Moldovei încă 100 de milioane de euro!”) se numește Legea privind ratificarea celui de-al treilea protocol dintre guvernele României și Moldovei, semnat pe 10 decembrie 2013, la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Bucureşti pe 27 aprilie 2010”.

Adică nici vorbă despre 100 de milioane suplimentare: pur și simplu, partea română a căzut de acord să „despacheteze” ajutorul financiar nerambursabil, promis cu cinci ani în urmă. Sau așa-zișii „100 de milioane de euro de la Băsescu”.

Povestea acestui proiect de lege e lungă. Încă în martie 2012, la Iași, ministerele dezvoltării regionale și turismului, al mediului și pădurilor din România și cel al dezvoltării regionale și construcțiilor și al mediului din Moldova au convenit că din cei 100 de milioane de euro promiși anterior Moldovei, vor fi alocați 15 milioane de euro pentru implementarea proiectelor de protecție a mediului și luptei cu schimbările climatice.

Iar pe 10 decembrie, la Chișinău, la ședința comisiei mixte a ministerelor mediului din cele două țări a fost semnat cel de-al treilea protocol adițional la Acordul interguvernamental privind alocarea a 100 de milioane de euro.

„Noi sîntem determinați să vă acordăm întreg ajutorul necesar, ca prin eforturi comune să lăsăm generațiilor viitoare un mediu curat”, a declarat atunci ministrul secretar de stat din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor Anne-Rose-Marie Jugănaru. Însă pentru acordarea asistenței necesare prin ratificarea celui de-al treilea protocol, Bucureștiul a avut nevoie de aproximativ un an și jumătate.

Klaus Iohannis a promulgat acest document marțea trecută. Iar joi, 2 iulie, Parlamentul Republicii Moldova l-a ratificat.

Ministrul în exercițiu al Mediului, Sergiu Palihovici, a declarat în fața deputaților că asistența financiară din partea României, în valoare de 15 milioane de euro, va fi direcționată spre implementarea proiectelor de protecție împotriva inundațiilor, restabilirea rezervațiilor, păstrarea biodiversității, aprovizionării populației cu apă potabilă etc. Cînd acești bani vor începe să vină în Moldova, deocamdată, nu se știe – lista proiectelor concrete pentru finanțare va fi discutată în cadrul ședinței mixte moldo-române, în zilele de 16 și 17 iulie.

Ce-i drept, la ratificarea celui de-al treilea protocol a fost prezentată deja o variantă preliminară a listei de proiecte, care l-a deranjat foarte mult pe deputatul Gheorghe Brega.

„Studiind atent documentul, eu am depistat unele momente foarte importante. „Campania de sensibilizare și informare – 1 milion de euro. Mie nu-mi este clar cum poți să cheltui pentru publicitate un milion întreg de euro! Totodată, eu am depistat un proiect de aprovizionare cu pește a unui lac în valoare de 8,5 milioane de euro. În total, din 15 milioane de euro 9,5 milioane vor merge pentru pește și publicitate”, s-a arătat mirat deputatul.

În replică, Sergiu Palihovici a spus că această listă a fost elaborată anul trecut de ministrul Mediului de atunci, Gheorghe Șalaru. Și că el personal nu are de gînd să facă uz de el. „Va fi o altă listă de proiecte. Complet alta. În loc de informare și popularizare, noi vom merge pe calea implementării unor proiecte investiționale de mediu foarte importante pentru țară”, le-a promis deputaților ministrul în exercițiu al Mediului.