Economia Moldovei este prinsă în menghină

Foto: agerpres.ro

Practic, toți partenerii externi au anunțat despre înghețarea finanțării bugetului și proiectelor în Moldova. Toate acestea au loc pe fundalul crizei regionale, reducerii veniturilor la buget, scăderii exporturilor și importurilor, precum și a volumului transferurilor de peste hotare. Totodată, se creează senzația că Banca Națională face jocul partenerilor externi, presînd economia sub pretextul „menținerii stabilității prețurilor”. Totuși, despre stabilitatea prețurilor în Moldova nici vorbă nu poate fi, ținînd cont de solicitarea furnizorilor de resurse energetice de a majora tarifele cu 60-70%.

Partenerii internaționali reduc spațiul de manevră

Săptămîna aceasta, șeful delegației Uniunii Europene în Moldova Pirkka Tapiola a comunicat că „UE îngheață finanțarea Moldovei”. Drept argumente în favoarea acestei decizii el a numit lipsa unui guvern funcțional și a memorandumului de cooperare cu Fondul Monetar Internațional (FMI), misiunea căruia nu a mai venit în țară pentru demararea negocierilor.

Potrivit ministrului finanțelor Anatol Arapu, în acest an UE a planificat pentru Moldova o finanțare în valoare de 40,7 milioane de euro (850 de milioane de lei). De remarcat că este vorba doar de bani pentru susținerea bugetară a unor ramuri, inclusiv pentru reforma sistemului judecătoresc.

Nu vor ajunge în țară și $45 de milioane de la Banca Mondială (BM). Despre aceasta a anunțat cu două săptămîni în urmă șeful reprezentanței Băncii Mondiale în Moldova Alex Kremer. BM, de asemenea, și-a argumentat înghețarea finanțării prin lipsa memorandumului cu FMI. Aceste instituții intenționează să reînnoiască finanțarea după soluționarea problemei celor trei bănci (partenerii de dezvoltare insistă asupra lichidării Băncii de Economii, Băncii Sociale, Unibank), de unde au fost scoase miliarde.

„În bugetul de stat era prevăzut că aceste mijloace vor fi utilizate pentru finanțarea reformei învățămîntului ($10,5 milioane) și asistenței sociale ($7 milioane), modernizarea sistemului de sănătate ($4,3 milioane), susținerea agriculturii competitive ($2,7 milioane)”, a menționat expertul, doctorul în economie, Elena Gorelova.

Ea a amintit că programul promis de donatori sub formă de credite și granturi, care este prevăzută de legea cu privire la bugetul de stat, este mult mai mare. Potrivit ei, ”mărimea totală a finanțării externe a bugetului în 2015 trebuie să constituie circa 5 miliarde de lei ($270 milioane) sau 18% din cheltuielile bugetare”. Dacă după exemplul BM și alți donatori vor începe să înghețe acordarea creditelor și granturilor, atunci executarea bugetului va întîmpina greutăți”, a spus economistul.

Deocamdată, nu au făcut declarații oficiale Ambasada SUA în Moldova, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană pentru Investiții. Nu este exclus că acestea vor merge pe aceeași cale. Totuși, deja cîțiva angajați din diferite proiect, finanțate de SUA, Elveția, Suedia, au relatat pentru reporterul NOI.md că finanțarea proiectelor, la care participă, sau s-a redus, sau în general a fost sistată.

Banca Națională toarnă gaz pe foc

Totuși, despre practica păguboasă de a include în buget veniturile din surse externe experții vorbesc deja de cîțiva ani și cheamă autoritățile să excludă din buget orice mijloace, care vin de peste hotare.

Dacă acest lucru ar fi fost făcut, acum Moldova nu s-ar fi confruntat cu problema deservirii bugetului, din cauza cărora Ministerul Finanțelor intenționează să reducă cheltuielile, să taie alocarea mijloacelor. Din cauza refuzului finanțării de către partenerii externi, ar putea începe întîrzierile la achitarea pensiilor și salariilor bugetarilor.

„În „mișcarea noastră înainte” noi devenim ostaticii dependenței de altcineva și ne bazăm doar pe ajutorul donatorilor. Iar dacă acesta u ar exista, atunci noi în general nu am fi fost în stare de modernizare?”, se întreabă Gorelova. Potrivit expertului, principala problemă este că, astăzi, autoritățile RM sunt determinate să înlocuiască asistența donatorilor prin propriile resurse de finanțare, iar asemenea resurse, potrivit ei, pot fi oferite doar de o economie ce crește rapid.

În pofida faptului că oficial, PIB în primul trimestru al acestui an a crescut cu 4,8% (în expresie nominală acesta a constituit 24,412 miliarde de lei), economia nu demonstrează rezultate. Industria, în ianuarie-aprilie a crescut cu 6,5%, agricultura în ianuarie-martie – cu 4,4%. Veniturile disponibile ale populației, în primul trimestru al acestui an pe cap de locuitor au constituit 1853,6 lei, ceea ce este cu 12,3% mai mult față de perioada similară a anului trecut. În expresie reală, acestea s-au majorat cu 5,8%. Cheltuielile populației au crescut cu 10,4 și au constituit în medie 1913,3 lei pentru o persoană.

În ianuarie-aprilie a fost înregistrată o scădere a exportului – cu 16,7%, a importului – cu 21,4%. De asemenea, în ianuarie-mai, practic, cu 40% s-au redus transferurile de peste hotare pentru persoanele fizice.

În această situație economică precară, Banca Națională în loc să stimuleze creșterea economică, promovează o politică monetară restrictivă, care, de regulă, este aplicată în perioada unei creșteri economice furtunoase și este îndreptată spre micșorarea activității economice, în scopul luptei cu inflația. BNM își explică politica monetară restrictivă prin lupta cu inflația, deși aceasta de patru luni nu iese din coridorul stabilit de Banca Națională (conform recomandărilor FMI) de 3,5%-6,5%, la finele lunii aprilie, inflația constituia 8,1%.

Prin majorarea ratei de bază de la 14,5% pînă la 15,5%, precum și prin majorarea rezervelor obligatorii ale băncilor de la 22% pînă la 26% (din 8 august pînă pe 7 septembrie), Banca Națională stimulează creșterea dobînzilor la creditele în lei. Prin asemenea decizii, aceasta împinge economia în impas. Și asta în condițiile cînd instituțiile internaționale și Ministerul Economiei prognozează o cădere a economiei cu cel puțin 1%.

„La o rată de bază de 15,5% și rezervele obligatorii de 26%, rata dobînzii la creditele în lei trebuie să fie nu mai joasă de 20-25% anual. Luînd în calcul aceste dobînzi, resursele creditare devin, practic, inaccesibile pentru sectorul real al economiei”, afirmă experții.

În opinia specialiștilor, creditele cu dobînzile de 20-25% pot fi contractate doar de agenții economici din domeniul comerțului, însă povara rambursării dobînzii va cădea pe umerii cetățenilor. Ținănd cont de capacitatea joasă de cumpărare a consumatorilor din cauza crizei, reprezentanții comerțului se vor gîndi de o sută de ori înainte de a lua un credit.

Jocurile politice de-a economia

Politica monetară restrictivă a Băncii Naționale, promovată din decembrie trecut, deja are un impact negativ asupra nivelului de creditare a economiei. Amintim că anume creditarea economiei este sarcina de bază a băncilor în țările, care doresc să se dezvolte. Potrivit BNM, soldul creditelor acordate în luna mai s-a redus cu 5% față de luna mai a anului trecut. Volumul creditelor noi s-a redus practic de două ori. (decembrie 2014) pînă la 1,1 miliarde de lei. S-au majorat și dobînzile la creditele eliberate în valută națională de la 9,8% pînă la 13,9%.

Majorînd dobînzile la principalele instrumente ale politicii monetare din decembrie anul trecut, Banca Națională își acoperă greșelile din cauza cărora a fost posibilă scoaterea miliardului din trei bănci: Banca de Economii, Banca Socială, Unibank și deprecierea bruscă a valutei naționale. Banca Națională nu a ținut cont de faptul că într-o economie atît de mică, orientată spre import și bazată pe consumul banilor, cîștigați peste hotare, este inadmisibilă deprecierea bruscă a valutei naționale. În condițiile slăbirii economiei și lipsa banilor în vistieria statului, economia moldovenească are nevoie de bani ieftin pentru stimularea economiei.

Banca Națională face totul invers. Din cauza aceasta suferă afacerile, cetățenii, întreaga economie a țării. În primul rînd, au de suferit așa sectoare importante ale economiei, precum agricultura și industria. Prin cabinetele guvernamentale deja se vorbește că agrarienii, în afara lipsei banilor ieftini, nu vor primi subvențiile în volum deplin. De asemenea, se prognozează o reducere a consumului, nivelul jos de acumulare a impozitelor, nu este exclusă nici o nouă emisie de bani, așa cum a avut loc după evenimentele din noiembrie în bănci.

În aceste condiții, se creează senzația că Banca Națională acționează nu în interesele statului, a cetățenilor lor, dar în interesele și pe placul donatorilor internaționali, care abia peste șase ani au început să observe că în Moldova reformele se fac de ochii lumii. Aceștia nu au observat, cînd la guvernare se afla coaliția pro-europeană, nici lipsa memorandumului cu Fondul Monetar Internațional. Țara nu are memorandum de colaborare cu FMI din aprilie 2013 – adică de peste doi ani.

Este evident că acum, donatorii străini vor dă grăbească negocierile de creare a noii coaliții, de aceea fac presiuni asupra formării unei alianțe convenabile pentru ei. Însă ce legătură are aceasta cu economia moldovenească, care, împreună cu toți cetățenii țării, a devenit ostatica jocurilor politice.