Transnistriei i se propune ieşirea din „blocadă”

Foto: yupi.md

Xenia Florea

Chişinăul îi promite nerecunoscutei RMN, care acum se află într-o criză economică extrem de dură şi practic se află în pragul falimentului, ajutor în cazul aderării la zona de liber schimb cu Uniunea Europeană. Despre aceasta a comunicat premierul interimar Natalia Gherman, în cadrul întrevederii cu reprezentantul preşedintelui în exerciţiu al OSCE pentru problema transnistreană Radojko Bogoevic.

Potrivit interviului vicepremierului pentru reintegrare Victor Osipov acordat publicaţiei „Kommersant”, Chişinăul a elaborat şi a expediat Comisiei Europene un pachet de măsuri privind susţinerea exportului mărfurilor transnistrene pe pieţele europene şi acum aşteaptă comentarii din partea funcţionarilor europeni.

Tiraspolul nu cunoaşte conţinutul documentului. „Vor afla după ce în Moldova va veni reprezentantul pentru comerţ al Comisiei Europene”, a declarat vicepremierul pentru reintegrare.

Moscova are o atitudine sceptică faţă de iniţiativele „anti-blocadă” ale Chişinăului. Precum a menţionat reprezentantul FR în procesul de negocieri în format "5+2" Serghei Gubarev, “Chişinăul nici nu elaborează vreun mecanism pentru compensarea diferenţa intereselor economice ale celor două maluri ale Nistrului”.

Chişinău consideră că singura soluţie a ieşirii Transnistria din „blocada economică” este integrarea europeană.

Ora X

Din 1 ianuarie 2016, pentru Transnistria vor expira preferinţele comerciale autonome, oferite de Uniunea Europeană în martie 2008. Acest fapt va înrăutăţi şi mai mult situaţia economică din nerecunoscuta republică, ţinînd cont de geografia exporturilor ei.

Tiraspolul a calculat demult că anularea preferiţelor ar putea conduce la reducerea cu 39% a producţiei, cu 65% a exporturilor, cu 57% a comerţului exterior, cu 36% a acumulărilor la buget şi cu 23% a PIB.

Conducerea republicii nerecunoscute a examinat din start două variante de evoluţie a situaţiei după ora X: pentru mărfurile întreprinderilor transnistrene piaţa europeană se închide parţial sau în totalitate.

Un scenariu relativ optimist arată în felul următor: dacă preferinţele comerciale vor fi anulate, UE, urmînd declaraţiile funcţionarilor europen, ar putea aplica regimul naţiunii celei mai favorizate. În acest caz, va apărea necesitatea achitării taxelor vamale (12% pentru textile şi îmbrăcăminte, 17% pentru încălţăminte, 12% pentru metale şi articole din ele etc.) la intrarea mărfurilor transnistrene în spaţiul vamal european. Fapt ce va conduce la scumpirea producţiei exportate cu 10-15%.

Scenariuil pesimist: Tiraspolul se teme că după introducerea de către Moldova a tuturor cerinţelor acordului privind zona de liber schimb cu UE, aceasta va încerca să „sugrume agenţii economici transnistreni prin cerinţa de a respecta toate standardele şi regulamentele Moldovei (armonizate la cele europene), în pofida refuzului Transnistriei de a adera la acest acord”. Iar în cazul nerespectării acestor cerinţe, Transnistria ar putea rămîne fără posibilitatea de a-şi comercializa producţia chiar şi în regimul naţiunii celei mai favorizate. Adică piaţa europeană pentru ea se va închide complet.

Totodată, Tirasporlul consideră că Chişinăul ar putea în acelaşi mod să-şi închidă şi propria piaţă pentru Transnistria, precum şi piaţa Ucrainei, pe care producţia transnistreană nu are acces fără perfectarea lor în vama Republicii Moldova. Tiraspolul susţine că un asemenea scenariu ar putea fi utilizat de Chişinău şi Uniunea Europeană pentru a face presiuni asupra regiunii, în scopul integrării Transnistriei în spaţiul legal şi economic al RM.

Temerile conducerii nerecunoscutei RMN nu sunt fără temei: la finele anului 2014, în structura exportului transnistrean, ţările Uniunii Europene ocupau circa 44%. Alte 36% revin Moldovei din dreapta Nistrului. Şi doar 14% - Federaţiei Ruse, deşi încă acum doi ani, acest indicator constituia 32-33% şi era comparabil cu piaţa europeană.

în ianuarie 2014, ponderea Rusiei în exportul RMN s-a redus şi mai mult – până la 5,1% (în ianuarie 2014 acest indicator constituia 13,4%). Cota Moldovei din dreapta Nistrului a crescut pînă la 56,7%, iar UE i-a recenit circa 32%. Una dintre cauzele principale ale acestei reformatări geografice a exporturilor din Transnistria, în pofida tuturor discuţiilor privind necesitatea reorientării la maximum spre piaţa rusă pînă în anul 2016, a fost căderea semnificativă rublei ruseşti. Deprecierea valutei naţionale a FR practic a condus la căderea economiei nerecunoscutei republici, iar multe întreprinderi transnistrene au fost nevoite să plece de pe piaţa rusă.

Situaţia din regiune a fost înrăutăţită şi de „înăsprirea bruscă a blocadei economice a repuiblicii” din partea Ucrainei şi Republicii Moldova. Astfel, Ucraina a interzis, din luna mai, importul mărfurilor accizate (alcoolul etilic, băuturi alcoolice, bere, articole din tutun, produse petroliere, gaz lichefiat, automobile) prin segmentul transnistrean al frontierei cu RM. Importul acestor mărfuri pe teritoriul Transnistriei este permis doar prin partea dreaptă a Nistrului.

Iar Chişinăul, precum afirmă conducerea de la Tiraspol, a iniţiat urmărirea penală faţă de unii agenţi economici transnistreni, ce importî producţia pe teritoriul RMN, fiind acuzaţi de contrabandă şi de desfăşurarea ilegală a activităţii antreprenoriale.

Totodată, un şir de întreprinderi transnistrene, au început să întîmpine, brusc, dificultăţi la obţinerea licenţelor. În luna mai, Camera de Licenţiere a RM, înaintînd cerinţe suplimentare, a refuzat prelungirea licenţei pentru importul materiei prime şi fabricarea producţiei alcoolice, iniţial, fabricii „Kvint” de la Tiraspol, iar ulterior şi SA „Buchet Moldavii”. Asta deşi o hotărîre a guvernului RM nr.815 din 2 august 2005 stabileşte o modalitate simplificată de obţinere a licenţelor ş a documentelor de înregistrare pentru desfăşurarea activităţii economice externe a agenţilor economici din Transnistria.

În cele din urmă, încă pînă la „Ora X”, (sistarea preferinţelor comerciale autonome ale UE), în primul trimestru al anului 2014, exportul transnistrean s-a redus cu 30%, importul – cu 20%, producţia industrială – cu 16,3%, iar încasările vamale de la începutul anului s-au micşorat de trei ori faţă de perioada similară a anului 2014. Deficitul mijloacelor bugetare au determinat autorităţile RMN să adopte o hotărîre privind achitarea pensiilor şi salariilor bugetarilor în proporţie de 70%.

Măsuri anti-criză

Tiraspopul afirmă că Transnistria nu poate accepta cerinţele zonei de comerţ liber aprofundat şi atotcuprinzător Moldova –Ue în forma lor actuală. Deoarece „aceasta ar însemna trecerea totală la baza juridică, vamală şi fiscală a Moldovei”.

Varianta ideală pentru RMN ar fi crearea zonei de liber schimb cu Moldova din dreapta Nistrului și instaurarea unui regim special de comerț cu UE, care ar susține parțial elementele zonei de liber schimb. Spre exemplu, „standardele tehnice al UE, o parte din care coincide cu standardele Uniunii Vamale și implementarea cărora va permite sporirea nivelului producției transnistrene”.

Însă cel mai tare regiunea rebelă speră la piața rusă. Ce-i drept, experții locali spun că RMN astăzi se află în fața unei dileme dificile: pentru a restabili competitivitatea mărfurilor în FR, Transnistria trebuie să deprecieze rubla locală. Însă dacă acest lucru va fi făcut, se va reduce nivelul de trai al populației, care și așa se menține cu mare greu.

Totodată, unor ramuri ale economiei transnistrene le vine foarte greu să se reorienteze spre Est. De exemplu, industria de confecții. Aproape toate întreprinderile din stînga Nistrului lucrează cu UE in lohn, expediind 80% din producție în țările Uniunii Europene.

În opinia vicepreședintelui Camerei de Comerț și Industrie a Transnistriei Iurii Ganin, situația ar putea fi schimbată de un credit tehnic pentru dezvoltarea întreprinderilor de confecții și de încălțăminte din Transnistria. Sau atragerea în această sferă a investiților rusești. O altă variantă este conectarea întreprinderilor la executarea lucrărilor în cadrul comenzilor de stat din Federația Rusă.

La mijlocul lunii iunie, în cadrul întrevederilor în Duma de Stat, vicepreședintele comisiei Sovietului Suprem al RMN pentru politică economică, buget și tinanțe Piotr Pasat a declarat că „întreprinderile industriei ușoare din republică sunt capabile să coase formă, echipament pentru contingentul militar al FR, aflat în blocadă, iar sectorul agroindustrial – să-l asigure cu produse alimentare”.

Totodată, protocolul bilateral semnat anterior prevede că Federația Rusă va asigura cu comenzi întreprinderile militare ale Transnistriei.

Conducerea republicii nerecunoscute consideră drept o șansă înrăutățirea relațiilor comercial-economice dintre FR și UE și introducerea de către Rusia a embargoului față de țările occidentale. Acest fapt, potrivit Tiraspolului, „îi oferă Transnistriei o șansă de a reanima complexul agroindustrial și de a depăși blocada economică”:

În luna martie curent, la Moscova, a fost semnat un protocol, ce fixează acordurile privind exportul producției transnistrene în FR. Acesta, practic, a introdus producția transnistreană în programul de înlocuire a importurilor Rusiei. Pentru a simplifica procedura de promovare a mărfurilor din RMN pe piața rusă, părțile au convenit asupra deschiderii în Transnistria a unui centru rusesc de certificare a producției.

Astăzi, în republica nerecunoscută se discută activ așa-numitul program anti-criză, menit să reducă la minimum „eventualii factori negativi externi”.

Măsurile propuse de guvern prevăd amnistia financiară și fiscală, majorarea ponderii tranzacțiilor prin virament, înlocuirea activă a importului mărfurilor alimentare și materialelor de construcție, oferirea garanțiilor suplimentare pentru investitori (inclusiv financiare) etc. De asemenea, reforma sistemului fiscal cu trecerea la modelul clasic: se propune înlocuirea impozitului pe venitul organizațiilor cu impozitul pe venit a patrimoniului persoanelor juridice și taxa pe valoarea adăugată.

Revenirea în republica nerecunoscută la modelul clasic (impozitul pe venitul organizațiilor a fost introdus în anul 2000) și introducerea TVA, este recomandată de experții străini. Inclusiv de cei ruși, precum și de centrul independent de consulting „Berlin Economics”, ce se ocupă cu studierea țărilor în curs de dezvoltare și a țărilor cu economie în tranziție. Specialiștii germani consideră că TVA va deveni o nouă sursă de venit: stimulînd creșterea întreprinderilor mici și mijlocii, acesta poate compensa pierderile veniturilor bugetare în cazul anulării taxelor de import.

În RMN opiniile în acest sens s-au împărțit: reprezentanții sectorului industrial consideră că impozitul pe veniturile organizațiilor și-a făcut misiunea – datorită acestuia, pe timpul lor, un șir de întreprinderi, transnistrene au fost păstrate, reutilate și au ajuns la nivelul celor mai mari contribuabili.

Însă în prezent, acesta s-a epuizat: sectorul real al republicii nerecunoscute practic este pus strîns la perete, el nu are suficiente mijloace pentru modernizarea și sporirea nivelului de competitivitate a producției, iar pentru unele întreprinderi actuala povară fiscală înseamnă extragerea a peste 100% din profit.

Adversarii reformei fiscale, de asemenea, operînd cu cifre, demonstrează că introducerea TVA va avea un impact distrugător asupra economiei Transnistriei.

Va fi oare implementată în nerecunoscuta republică reforma fiscală și alte măsuri anti-criză, sovietul suprem de la Tiraspol încă nu a decis. Aleșii poporului au respins proiectele de lege anti-criză, și-au înaintat propriul plan anti-criză și au plecat în vacanță. După revenirea din vacanță, deputații vor continua examinarea pachetului anti-criză.