„Eurovision” în Moldova: profit comercial sau imaginea țării?

Foto: bcm.ru

Valeriu Crudu

În curînd, în Moldova vor începe pregătirile către preselecțiile naționale ale concursului „Eurovision”. Practic, toți artiștii moldoveni de top au refuzat să participe la acest concurs, considerînd competiția muzicală neonestă.

În fiecare an, acest eveniment este însoțit de intrigi și scandaluri, legate de acuzațiile de fraudă, corupție, lipsa de obiectivitate a juriului și promovarea unor candidaturi concrete.

În opinia mai multor reprezentanții ai industriei muzicale, pe parcursul ultimilor ani, „Eurovision”-ul în Moldova se transformă tot mai mult într-un concurs din care se încearcă obținerea unor beneficii comerciale, în detrimentul imaginii țării și a intereselor publice.

Însă putem afirma cu certitudine că în Moldova există interpreți capabili să ne reprezinte țara cu demnitate la concursurile internaționale, iar preselecțiile candidaților pot avea lor fără scandaluri.

Statistica „Eurovision”-ului

Participarea la concursul „Eurovision”, ce adună în fața ecranelor milioane de telespectatori, le oferă artiștilor o promovare puternică și majorarea onorariilor, indiferent de rezultatul obținut. De aceea, interesul interpreților moldoveni și a producătorilor lor față de concursul european este justificat. Un alt eveniment de o așa amploare în Moldova nu există.

La anul viitor, concursul internațional „Eurovision” va avea loc în Suedia. Miercuri, 8 iulie, a devenit cunoscut faptul că competițiile muzicale se vor desfășura la Stockholm, pe Arena Globen – despre aceasta a anunțat, în numele organizatorilor concursului, canalul suedez de televiziune SVT.

Reprezentanții Suediei obțin succes la „Eurovision” a șasea oară. Pe primul loc se află Irlanda, care a cîștigat concursul de 7 ori. Pe locul trei după numărul victoriilor se află Franța, Luxemburg și Marea Britanie – cu 5 victorii.

Unele state post-sovietice, de asemenea au triumfat: Estonia (2001), Letonia (2002), Ucraina (2004), Rusia (2008), Azerbaidjanul (2011). Moldova, a participat pentru prima dată la „Eurovision” în 2005, cînd trupa „Zdob și Zdub” a ocupat locul șase – succes pe care nu l-au mai repetat alți interpreți, nici măcar Zdubii: în 2011 ei au participat la concurs, ocupînd locul 12.

În primii zece a reușit să intre Natalia Barbu în 2007, locul 11 l-au obținut Pașa Parfenii (2012) și Aliona Mun (2013). În 2009, Nelly Ciobanu a ocupat locul 14, Natalia Gordienco și Arsenium în 2006 – locul 20, Olia Tira și „SunStroke Project” în 2010 – locul 22.

Însă în anul 2015 Moldova a fost prezentată în lumină proastă – din cauza evoluției nereușite a cîntărețului ucrainean Eduard Romanyuta, care a fost selectat în calitatea de reprezentant al Moldovei în circumstanțe destul de dubioase, în pofida piesei nereușite și prezența unor interpreți buni în semifinalele naționale. Totodată, multe întrebări au apărut față de jurizare și rezultatele televotingului.

Managementul în televiziune nu face față

Pe parcursul a 11 ani, compania publică „Teleradio-Moldova” este organizatorul preselecției naționale a „Eurovision”. Anual, aici se formează comitetul organizatori, care răspunde de componența juriului și soluționarea altor probleme-cheie. În pofida faptului că „Teleradio-Moldova” este o companie publică, aceasta nu preferă să implice societate în procedurile de concurs.

În ultimii ani a fost demonstrat că managementul televiziunii nu face față funcțiilor sale – organizarea competițiilor muzicale oneste, crearea unui juriu competent și incoruptibil, asigurarea votului corect și transparent.

Spre exemplu, la ultimul concurs, spre deosebire de alți ani, în finală, membrii juriului nu au fost schimbați. Președintele juriului nu a fost anunțat nici în finală, nici în semifinale. Comitetul organizatoric preferă să nu informeze publicul despre modul de formare a juriului. Din acesta ajung să facă parte persoane ce sunt departe de înțelegerea specificului „Eurovision”-ului și care nu s-au remarcat în industria muzicală.
E remarcabil faptul că de la semifinală și pînă la finală juriu își poate schimba brusc favoriții. Astfel, în cadrul ultimei semifinale naționale proiectul lui Pașa Parfenii „DoReDoS” s-a plasat pe locul doi, iar în finală a obținut zero puncte. Eduard Romanyuta s-a învrednicit în semifinală de cel mai mare punctaj, iar în finală a obținut cîte 12 puncte de la patru membri ai juriului.

În două semifinale în componența juriului erau nouă jurați:

DJ și organizatorul de evenimente Serge Kino (Sergiu Barcari),
Producătorul Vlad Costandoi,
Profesorul Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice Zinaida Coșleț-Brînzilă (Zinuța Julea),
Compozitorul Andrei Sava,
Producătorul Iurie Badicu,
Profesorul Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Victoria Tcacenco,
Compozitorul, redactorul șef al redacției muzicale „Radio Moldova” Adrian Belidiman,
Poetul și autorul de texte, Victor Buruiană,
Conducătorul orchestrei filarmonice de stat al orașului Aldod (Israel) Dumitru Miller.

În finală, la cei nouă jurați s-au adăugat încă doi:

Compozitorul, ex-deputatul Ghennadie Ciobanu,
Fostul vocalist al ansamblului „Noroc” Ștefan Petrache.

Misterele televotingului moldovenesc

Totodată, procesul de organizare este organizat astfel, că este foarte greu să demonstrezi manipulările din punct de vedere juridic. Cu atît mai mult cu cît Moldova a renunțat la falsificarea deschisă a rezultatelor, așa cum era practicat anterior.

Spre exemplu, în 2006, deja după numărarea voturilor și stabilirea învingătorului, organizatorii, împreună cu membrii juriului au fraudat rezultatul: doi concurenți ar fi acumulat același număr de puncte, iar din această cauză a fost anunțată o semifinală suplimentară. Cîștigătorul acesteia a devenit interpretul Arseniu, care în general nu a participat la concurs.

În următorii ani, o fost răspîndită pe larg cumpărarea televotingului, la care contribuie sistemul netransparent de vot și de numărare a voturilor. Persoane din anturajul unor artiști trimit non-stop SMS, în rezultatul cărora ratingul concurentului crește. Sunt cunoscute cazuri de cumpărare organizată a voturilor în folosul unui sau altui concurent, cînd spectatorilor li se propune o sumă fixă pentru un număr de SMS.

În cadrul ultimului concurs național, Eduard Romanyuta, care este puțin cunoscut în Moldova, a acumulat în semifinală 2955 de voturi – de 7,5 ori mai mult decît interpretul moldovean, plasat pe locul doi. În final el a obținut 13,5 mii de voturi, fapt ce a depășit numărul de SMS al tuturor operatorilor, însă voturile au fost contabilizate de către o firmă, invitată de „Teleradio-Moldova”.

Un caz similar a fost în Bulgaria, cînd unul dintre outsideri – formația „Cafe”, a cumpărat o mulțime de cartele pentru trimiterea SMS în timpul votului final. După numărarea voturilor, acest fapt a ieșit la iveală și a devenit cunoscut publicului larg. În Moldova, organizatorii „Eurovision” preferă să nu relateze despre asemenea cazuri, chiar și post-factum.

Regulamentul „sub un interpret concret”

Printre primii despre faptele de corupție în cadrul concursului național a declarat în public Natalia Barbu, care în anul 2013 intenționa să participe la preselecție. În 2010, cînd interpreta a ocupat locul 10 la „Eurovision”-ul de la Helsinki, vocalul ei a fost recunoscut drept cel mai bună voce feminină din istoria concursului – în pofida unor momente foarte dificile din compoziție, ea nu a greșit nici la o repetiție din concurs.

În perioada 2012-2103 au apărut discuții în jurul noului regulament al preselecției naționale, prezentat de „Teleradio-Moldova”. Acesta nu garanta artiștilor participarea la concurs cu piesa lor. Cîștigător devenea cel, care va interpreta cel mai bine una dintre cele 60 de piese propuse de membrii juriului.

Modificarea regulilor de joc au devenit atunci o surpriză pentru artiștii, care au renunțat la participare. Natalia Barbu a expediat o cerere la compania „Teleradio-Moldova”, cu solicitarea de a-i permite să participe cu o compoziție concretă, însă a primit un răspuns negativ.

Referindu-se la surse competente, Natalia Barbu a declarat că noul regulament a fost elaborat special pentru un interpret anume: „Un domn influent vrea cu orice preț să-și promoveze „protejata” la concursul „Eurovision”. Pentru a elimina interpreții, în fața cărora acest candidat nu va avea nicio șansă, au fost inventate reguli absurde și inacceptabile pentru artiștii adevărați”.

Mulți dintre reprezentanții industriei muzicale au impresia că „Teleradio-Moldova” schimbă regulamentul concursului în interesele anumitor persoane, creînd condiții pentru promovarea anumitor interpreți.

Așa a fost și în acest an, cînd la preselecția națională au avut acces artiști străini, iar învingător a devenit cîntărețul ucrainean Eduard Romanyuta. Apropo, în Europa doar unele țări admit în concurs interpreți străini: spre exemplu, Elveția, care a trimis-o la „Eurovision” pe artista din Canada Celine Dion.

„Este o corupție evidentă”

„Nu pot să spun că membri juriului sînt corupți cu toții, însă multe note acordată la ultimul concurs erau lipsite de logică, spune unul dintre experții noștri, care are experiență de participare la jurizare în cadrul concursului „Eurovision”. Cu puțin timp înainte de lansarea concursului a apărut informația, potrivit căreia, cît de bine nu ar evolua concurenții și cît de geniale piese nu ar interpreta, în finală va ieși o anumită persoană.

Sincer, anul acesta toate piesele nu au fost la nivel, au fost doar puțin mai bune și puțin mai proaste. Iar, în opinia mea, Eduard Romanyuta arăta mai rău decît alți interpreți. În principiu au fost cîteva prezentări demne de atenție. La fel de eșuate, dar nu rușinos de eșuate, ca evoluția lui Romanyuta. Victoria lui, în jurul căreia sunt prea multe coincidențe, poarte fi explicată doar prin fraudă. În opinia mea, aceasta este o corupție evidentă”.

Practic, toți artiștii, care au participat la preselecții, nu și-au putut reține emoțiile. Serj Cuzencov: „Eu cred că voturile au fost cumpărate. Moldova nu are ce căuta în Europa, atîta timp cît e posibil așa ceva”. Pașa Parfenii: „Îmi pare foarte rău că totul a fost cumpărat, e atît de evident”. Doinița Gherman: „Concursul trebuie să fie echitabil, iar juriul competent. Avem și noi mulți interpreți buni”.

Anul acesta, după finală, artiștii noștri, în semn de protest față de rezultat, au manifestat o solidaritate mai rar întîlnită și nu au ieșit la dezbateri publice. Iar concurenții Lidia Isac, „Glam Girls” și „SunStroke Project”, al căror producător este Serghei Orlov, încă pînă la finală le-au recomandat spectatorilor să nu piardă banii pe SMS în susținerea lor, deoarece rezultatul este cunoscut din start.

„Cel mai important în acest caz este faptul că în 2015, Moldova pentru a doua oară nu a ieșit în finala concursului internațional. Timp de zece ani, acest lucru s-a întîmplat de trei ori. Va fi foarte greu să revenim în topul „Eurovision”. Toți artiștii care au reprezentat pînă în acest an țara noastră, au avut o contribuție foarte mare în crearea imaginii Moldovei la „Eurovision”. Iar această imagine este distrusă de către organizatorii concursului național și de juriul incompetent și iresponsabil”, spune Serghei Orlov.

Potrivit lui, una dintre cele mai bune soluții pentru Moldova ar fi crearea unui juriu internațional pentru jurizarea concurenților, așa cum se practică în multe țări. Totodată, spune producătorul, organizatorii trebuie să întreprindă măsuri, care ar asigura un televoting corect, să excludă votul multiplu de la un telefon.

„Crearea imaginii țării, dar nu un motiv de a cîștiga”

În afară de Natalia Barbu, despre nedorința de a participa pe viitor la preselecțiile „Eurovision” în calitate de concurenți, au declarat anterior și Boris Covali, „SunStroke Project” și alți artiști, punctajul cărora a fost redus artificial în rezultatul televotingului incorect, a comportamentului corupt și părtinitor din partea membrilor juriului.

„În Moldova sunt artiști, capabili să prezinte un produs muzical calitativ și să concureze la egal pe scena europeană, menționează interlocutorul nostru. În ultimii ani, acest concurs demonstrează o varietate de stiluri de invidiat – de la muzica tradițională pop și etno pînă la compoziții în stilul heavy metal, rap, blues.
Moldova s-ar privi organic printre cei, care trimite piese tradiționale pentru țara sa – așa ca muzica etnică din Balcani. Totodată, selectarea participanților moldoveni la „Eurovision” trebuie scoasă din schemele particulare de business și să devină o chestiune absolut transparentă, publică, capabilă să promoveze valorile noastre naționale peste hotarele Moldovei. Este o activitate pentru imaginea țării, dar nu un motiv de a îmbogăți cîteva persoane.

Aplicarea schemelor frauduloase și de corupție nu este altceva decît înșelarea a mii de oameni, care își dau votul contra plată. Este o falsificare a voturilor. Oamenii ar putea, cel puțin, să acționeze organizatorii în judecată, pentru a-și recupera banii. Cu toate acestea, auditul televotingului nu a fost efectuat, iar întrebarea despre lipsa acestui audit trebuie adresată organizatorilor, precum și comisiei parlamentare pentru mass media, în competența căreia intră monitorizarea acestor procese”.