Aproape 300 de kilometri de apeduct de la Chişinău este al nimănui

Foto: noi.md

Anghelina Taran

În capitala Moldovei a fost lansat un nou proiect cu sprijinul băncilor europene – Programul de dezvoltare a reţelelor de aprovizionare cu apă şi canalizare în municipiul Chişinău. Valoarea totală a acestuia este estimată la 61,8 milioane de euro. Ce impact va avea acesta asupra tarifelor la apă şi scurgerilor de apă? Cîtă apă potabilă curge în prezent pe străzi?

Primul credit a fost achitat

Acesta este al doilea proiect implementat de „Apă-Canal Chişinău” împreună cu BERD. În principiu, el a fost posibil datorită faptului că la finele anului trecut a fost achitat primul împrumut luat sub garanţia Guvernului. Atunci, valoarea creditului era de 21 milioane de dolari, iar valoarea totală a programului investiţional – de 30 de milioane de dolari. Cealaltă parte a proiectului a fost finanţată de întreprindere în mărime de 4,54 milioane de dolari şi din bugetul de stat – 3,5 milioane de dolari.

Sarcina principală a proiectului investiţional realizat în perioada 1999-2003 era renovarea apeductului magistral cu lungimea de 111 km, precum şi reabilitarea staţiei de epurare a apelor reziduale. Graţie acestui proiect, scurgerile de apă în apeduct, care are diametrul de 300-600 mm, s-au redus cu 34% (ţevile au fost înlocuite, preponderent, în aceste reţele), fapt ce a diminuat semnificativ numărul de șanţuri săpate în oraş. Apropo, cheltuielile pentru reparaţia drumurilor, din cauza aceasta, s-au redus cu 9%. Din lungimea totală a apeductului de 1551 km, ponderea reţelelor renovate constituie doar 7%.

Totodată, a fost procurat utilaj pentru depistarea scurgerilor de apă, contoare pentru măsurarea volumului de apă, mijloace electronice pentru monitorizare etc. Toate acestea au contribuit la livrarea continuă a apei, fără deconectări pe timp de noapte.

Scopul – reducerea pierderilor

Potrivit coordonatoarei proiectului, Natalia Lipca, scopul noului program de investiţii, prevăzut pentru perioada 2015-2018, este reducerea pierderilor ce influenţează tariful pentru consumatorii finali. Pentru aceasta vor fi înlocuite 200 km de reţele de apeduct de diametru mic, în special, din curţile blocurilor cu multe etaje. Anume în aceste reţele se înregistrează cele mai multe scurgeri de apă, fapt ce generează pierderi pentru întreprindere. De aceea, este important să depistăm cele mai problematice sectoare.

„În prezent, noi finalizăm pregătirile documentaţiei de concurs (Caietul de sarcini) pentru renovarea primilor 60 km din Chişinău şi trei suburbii – Vatra, Durleşti şi Tohatin. Pănă la sfîrşitul acestei toamne, planificăm să desfăşurăm un concurs de selectare a companiei pentru executarea acestor lucrări, ce vor demara în 2016. Iar în timpul apropiat, vor avea loc trei concursuri (28 iulie, 30 iulie şi 4 august) de achiziţie şi instalare a echipamentului pentru staţiile de pompare, diferite instrumente pentru deservirea reţelelor, utilaj pentru depistarea scurgerilor de apă în sistem şi tehnică specială (miniexcavatoare etc.). Este important că în procesul de achiziţii este aplicată taxa zero la TVA.

Primul rezultat al investiţilor va fi vizibil în reducerea consumului de energie electrică la staţiile de pompare, deoarece echipamentul vechi consumă foarte mult”, spune Natalia Lipca.

Din a doua tranşă a creditului vor fi efectuate lucrări de reabilitare a staţiei de epurare a apelor reziduale. Din valoarea totală de peste 20 de milioane de euro, 9 milioane va constitui grantul Comisiei Europene (prin intermediul fondului NIF) pentru sporirea eficienţei energetice.

Se aşteaptă economisirea mijloacelor şi în procesul de pregătire a apei potabile. Se ştie că în locul clorinării, la Chişinău se foloseşte tratarea apei cu hipoclorit de sodiu, care nu se produce în Moldova şi era importat pînă acum din România. Din mijloacele creditului european se preconizează construcţia pe lîngă staţie a unei secţii de producţie a acestui reactiv, fapt ce va permite reducerea substanţială a cheltuielilor pentru acest component. În alte ţări hipocloritul de sodiu este produs nemijlocit acolo unde are loc dezinfectarea apei.

Pentru ca apa să fie mai calitativă, vor fi renovate rezervoarele. Iar pentru asigurarea aprovizionării cu apă de alternativă, se preconizează reabilitarea unei părţi a fîntînilor arteziene. Acestea sînt necesare în cazul unor avarii tehnogene pe Nistru, dacă rîul va deveni, temporar, o sursă inutilizabilă de apă potabilă.

Condiţiile creditului

Din valoarea totală a proiectului de 61,8 milioane de lei, BERD şi BEI vor acorda cîte 24 de milioane, fondul UE Neighbourhood Investment Facility (NIF) va aloca 13,8 milioane de euro sub formă de grant.

Perioada de graţie va dura doi ani, iar achitarea a 48 de milioane de euro – zece ani. Dobînda va consta din două părţi – dobînda fixă şi Eurolibor, care se schimbă, prin urmare, dobînda finală va oscila între 5% şi 6%. La fiecare plată, aceasta ar putea fi diferită.

Anterior, în cadrul şedinţelor Consiliului Municipal Chişinău, consilierii îl criticau pe primarul general pentru faptul că el nu poate ajunge la un acord cu Guvernul pentru acordarea creditelor necesare pentru capitală sub garanţia Guvernului. În acest caz, dobînda este cu mult mai mică (pînă la 2%-2,5%). De aceea apare întrebarea – cît de avantajos este acest împrumut?

Natalia Lipca consideră că aceste credit este avantajos, deoarece granrul (13,8 milioane de euro) acoperă suma, ce va fi achitată sub formă de dobînzi.

Pentru achitarea creditului anterior, în tariful pentru consumatori a fost introdus un capitol special de cheltuieli. Cum va fi de data aceasta?

„Deservirea creditului va face parte din cheltuielile generale al întreprinderii. Datorită faptului că noi vom executa lucrările planificate în Programul de dezvoltare a sistemului de aprovizionare cu apă şi canalizare a municipiul Chişinău, se vor reduce diferite cheltuieli şi pierderi. Astfel, noi nu vom simţi povara la rambursarea împrumutului. Deja din anul viitor, aşteptăm o altă situaţie financiară la SA „Apă-Canal Chişinău”. Iar pînă atunci cînd va trebui să efectuăm primele plăţi, noi deja vom îndeplini aproape întreg programul, fapt ce va conduce la reducerea consumului de energie electrică, a pierderilor de apă în reţele şi a cheltuielilor pentru reparaţia lor”, a comunicat conducătorul proiectului.

Săptămîna aceasta, la Chişinău s-a aflat o delegaţie a BERD şi BEI pentru a verifica mersul îndeplinirii condiţiilor contractului şi la ce etapă se află lucrările. Deocamdată, totul decurge conform planului.

Serviciile consultanţilor sînt scumpe

Ca pentru orice proiect investiţional, şi în acest caz a fost nevoie de un studiu de fezabilitate. Elaborarea acestuia de către compania franceză „Seureca” a costat 3 milioane de euro, bani achitaţi din fondul NIF.

De asemenea, la cheltuielile tehnice de implementare a proiectului (la fel din contul donatorului) se referă 2,4 milioane de euro ce vor fi cheltuiți pentru achitarea serviciilor unei companii britanice. Aceasta acordă asistenţă la organizarea şi desfăşurarea concursurilor, efectuează controlul financiar, administrarea contractelor etc. Alți 400 de mii de euro vor fi cheltuiți pentru facilitarea procesului de acordare a serviciilor de aprovizionare cu apă în regiuni (un asemenea proiect este la Ministerul Mediului pentru „Apă-Canal Chişinău”). De acesta se ocupă altă companie de consulting din Germania.

Iar „Apă-Canal Chişinău” trebuie să achite 300 de mii de euro pentru studiul de fezabilitate pentru dezvoltarea reţelei de apeducte în suburbiile Chişinăului, care vor fi incluse în sfera de deservire a companiei.

Ce avem?

Consultanţii de la „Seureca” au calificat drept nesatisfăcătoare starea reţelelor de apeduct şi canalizare din Chişinău, explicînd acest fapt prin lipsa cronică de investiţii în dezvoltarea şi reabilitarea activelor.

De asemenea, experţii francezi au menţionat că datele oficiale privind lungimea apeductului din Chişinău diferă de cele reale, adică „Apă-Canal Chişinău” deserveşte o lungime mai mare a reţelelor de apeduct decît cele aflate la balanţă. Apropo, noi am scris recent despre un asemenea caz, cînd locuitorii unui sector repară din banii lor apeductul, deoarece acesta nu se află la balanţa furnizorului. Experţii au calculat 1844 km, iar mai sus noi am menţionat datele obţinute la întreprindere – 1551 km. Iar pe site-ul ACC se indică 1560 km.

Această reţea este deservită de 20 de staţii de pompare, 50 de rezervoare (alte 10 nu sînt utilizate) şi 80 de staţii de hidrofor, ce asigură cu apă cinci zone de presiune.

În opinia consultanţilor, eficienţa reţelei noastre de apeducte este acceptabilă (circa 60%). Scurgerile şi alţi factori conduc la faptul că în fiecare zi nu se achită cîte 47 metri cubi de apă sau circa 89.000 de metri cubi. Adică timp de un an se scurg 32,5 milioane de metri cubi de apă.

Scurgerile de apă conduc la faptul că, anual, la fiecare kilometru de apeduct trebuie efectuate în medie cîte opt reparaţii (la Bucureşti – 5,2 de reparaţii/km). Aceste fapte demonstrează situaţia nesatisfăcătoare a apeductului din capitală.

Pentru comparaţie: în ţările Europei de Vest, starea reţelelor de apeduct din oraş este considerată extrem de nesatisfăcătoare, dacă scurgerile depăşesc 16 metri cubi/km.

Reţeaua de canalizare din Chişinău este mult mai mică decît cea de apeducte. Lungimea ei este de doar 985 km. Rețeaua deserveşte 70-80% din teritoriul capitalei şi 66% din oraşele şi satele municipiului.

În opinia experţilor, pentru a reduce repede şi semnificativ pierderile fizice, trebuie înlocuite 190 km de ţevi cu diametrul 100-200 mm, fapt ce a şi fost inclus în programul finanţat de BERD şi BEI. Potrivit estimărilor lor, aceasta va permite reducerea numărului de reparaţii aproximativ cu 40%, iar pierderile de apă se vor reduce cu 30%.