În Moldova este discutat dreptul copilului nenăscut la viaţă

Foto: baby-calendar.ru

Victor Surugiu

Juriştii şi medicii moldoveni sunt confuzi: în Moldova se discută drepturile copilului nenăscut, care, potrivit justiţiei europene, nu se deosebeşte cu mult de drepturile tradiţionale ale unei persoane.

Dacă legislatorii moldoveni vor urma practica UE, atunci legislaţia moldovenească, ce reglementează întreruperea sarcinii şi protecţia sănătăţii reproductive a cetăţenilor, ar putea să sufere modificări serioase în timpul apropiat.

”Dacă nu a existat viaţă, înseamnă că nu a fost nici deces”

În Moldova, copilul nenăscut are anumite drepturi patrimoniale. Spre exemplu, acesta poate fi un potenţial moştenitor. Dar dreptul la viaţă, de facto, nu este fixat pentru el.

Avorturile sau întreruperea artificială a sarcinii în Moldova nu sînt interzise. Deşi termenul sarcinii este limitat – cel mult 12 săptămîni. Excepţii sunt posibile în cazul unor prescripţii medicale. Totodată, există indicatori sociali ai avortului, de exemplu, fătul conceput în urma violului.

De aceea mulţi spun că, totuşi, viaţa unui copil nenăscut în Moldova este protejată. Însă, conform normelor multor ţări europene, despre dreptul embrionului la viaţă putem vorbi cu un grad mare de condiţionalitate.

Cel care efectuează un avort ilegal răspunde nu pentru crimă, ci conform unui articol special, pedeapsele pentru care este cu mult mai blîndă – de regulă, amenzi şi interdicţia de a practica medicina până la 3 ani.

“În mare parte, în Moldova aceste norme sînt înreptate spre protecţia sănătăţii femeii, dar nu a vieţii embrionilor. În esenţă, în ţara noastră se prevede că persoana intră în drepturile sale din momentul naşterii. Prin urmare, dacă pînă la naştere persoana nu există, atunci drept concesinţă a acestei abordări este şi refuzul recunoaşterii morţii: dacă nu a fost viaţă, înseamnă nu a fost nici deces”, comentează pentru NOI.md surse din cadrul Uniunii Avocaţilor din RM.

Embrion = om ?

În multe ţări din Uniunea Europeană există o altă abordare, reflectată în practica judiciară şi în legislaţie. Spre exemplu, acum în UE se discută pe larg decizia Curţii Supreme din Portugalia, care este calificată drept precedent şi drept una istorică pentru întreaga comunitate europeană.

Instanţa a decis că copilul nenăscut nu este o masă biologică, nu este un obiect şi nici parte componenta a corpului matern, ci un om viu în faza corespunzătoare a vieţii lui, care se dezvoltă mereu, aşa ca şi oamenii deja născuţi. Potrivit judecătorilor, embrionul are demnitate şi beneficiază de multe alte drepturi caracteristice omului.

Portugalia este cunoscută drept una dintre ţările europene, unde avortul este considerat drept infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea. Totodată, întreruperea artificială a sarcinii este permisă în cazul unor riscuri pentru mamă, după viol sau cînd embrionul are anumite dereglări.

Deoarece Moldova a anunţat drept una dintre priorităţi integrarea în UE, mulţi jurişti vorbesc despre revizuirea legislaţiei naţionale, în care ar putea apărea un set de norme, ce asigură protecţia drepturilor copilului pînă la naşterea lui.

Precum menţionează juriştii, integrarea normelor europene ar putea avea loc şi prin practica judiciară, care deseori manifestă o flexibilitate mai mare în problemele resprectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale. O altă cale este expedierea la Curtea Constituţională a unui demers, legat de drepturiule copilului nenăscut.

”Este o situaţie absurdă!”

Precedentele practicii judiciare europene sunt discutate activ pe reţelele de soecializare şi pe paginile electronice, unde juriştii îşi expun diferite opinii privind statutul copilului nenăscut.

„Este o problemă foarte controversată, consdieră directorul de programe juridice din cadrul Fondului Soros Moldova Victor Munteanu. Consecinţele juridice faţă de copil apar în situaţia cînd el se naşte viu şi viabil. Doar în acest caz lui i se va elibera adeverinţa de naştere sau de deces.

Problema privind urmărirea penală de asemenea este controversată. Această logică conduce la compararea avortului cu omorul premeditat, iar avortul din considerente de sănătate sau sarcină, are pune în pericol viaţa mamei cu poate fi egalat? Cu omorul cu circumstanţe atenuante?! Sau trebuie să cîntărim viaţa cui e mai importantă? E o situaţie absurdă!

Din punct de vedere al legislaţiei penale noi vom face în continuare diferenţa dintre un copil viu dar nenăscu, şi unul viu şi născut. Mie mi s-a creat impresia că această decizie a instanţei a fost adoptată, inclusiv, sub presiunea bisericii catolice portugheze, a cărei influenţă în ţară este foarte mare”.

Prioritate pentru viaţa născută

„Convenţia pentru drepturile copilului, la care a aderat Moldova, nu conţine prevederi ce obligă statele direct să garanteze viaţa copilului nenăscut, menţionează surse din cadrul Uniunii avocaţilor RM. Deşi, desigur, există anumite exceoţii în normele internaţionale, în care embrionului i se garantează indirect asigurarea dreptului la viaţă.

Legile moldoveneşti în acest domeniu sunt elaborate după principiuil priorităţii vieţii deja născute. Viaţa copilului este recunoscută şi protejată în calitate de valoare independentă doar din momentul naşterii acestuia. Iar dreptul copilului nenăscut la viaţă este asigurat de către legislaţia penală în egală măsură cu viaţa şi sănătatea femeii însărcinate. Acest nivel de protecţie juridică, mai degrabă sau mai tîrziu, va fi revizuit.

Această temă a fost discutată şi înainte în Moldova, în special, în cercurile academice şi juridice – problema privind statutul juridic al embrionului şi dreptul lui la viaţă. Nu există un consens, putem vorbi că embrionul nenăscut trăieşte, comparînd viaţa lui cu viaţa unui om sănătos.

Deseori se fac paralele cu situaţia cînd persoana, aflată în comă, este menţinută în viaţă artificial: ventilarea plămînilor, alimentarea, circulaţia sanguină. Însă nu putem vorbi că odată cu pierderea cunoştinţei, omul îşi pierde şi dreptul la viaţă. Bolnavul aflat în stare neajutorată nu poate fi lipsit de viaţă.

În Moldova, deocamdată, predomină punctul de vedere, potrivit căruia embrionul nu poate deveni om, iar dreptul la viaţă a copilului nenăscut depinde de dorinţa femeii, cel puţin, în primele 12 săptămîni de sarcină. Eu cred că în Moldova nu este cazulsă adoptăm decizii şi restricţii legislative dure. Trebuie efectuate studii, trebuie formată o anumită opinie publică în această problemă.

”Ar fi bine să fie eliminată inegalitatea evidentă”

Totodată, la protecţia mai eficientă a drepturilor copilului la viaţă pînă la naştere ar putea contribui o serie de modificări, care vor stabili clar începutul vieţii omeneşti şi vor introduce termenul juridic „copilul nenăscut”. În acest mod, viaţa nenăscută va fi recunoscută prin lege drept un obiect independent al protecţiei juridice.

Totodată, ar putea fi revizuiţi factorii sociali pentru avorturi, deoarece aceştia sunt foarte convenţionali şi sub incidenţa acestora cade o mare parte a familiilor din Moldova. În multe ţări europene aşa ca Germania, Spania, Elveţia, avortul din motive sociale nu este permis.

După exemplul altor ţări ar trebui examinată şi crearea institutului înfiereii prenatale, cînd mama îşi dă acordul pentru înfierea copilului pînă la naştere. Sau posibilitatea de a scăpa anonim de nou-născut, fără a-i pune în pericol viaţa acestuia. Astfel, în Polonia sunt deschise mai multe centre de primire anonimă a nou-născuţilor.

Ar fi binebvenită şi înlăturarea inegalităţii şi inconsecvenţei legislative. Spre exemplu, puteţi lăsa averea drept moştenire copilului născut, dar nu puteţi face acelaşi lucru în raport cu unul nenăscut. Totodată, potrivit legii, copilul conceput este un potenţial moştenitor”.