Valeriu Streleț s-a „înscris” în candidatură”

Foto: tribuna.md

Xenia Florea

Alianța pentru Integrare Europeană a respins-o totuși pe Maia Sandu. Candidatul oficial la funcția de premier a devenit vicepreședintele PLDM Valeriu Streleț, în vîrstă de 45 de ani. În seara zilei de luni, președintele țării a semnat decretul privind desemnarea lui în calitate de candidat la funcția de prim-ministru.

Primul pas al lui Valeriu Streleț în statutul de candidat la funcția de premier a fost plasarea pe pagina lui de Facebook a copiilor diplomelor de studii superioare: „Pentru a nu lăsa loc pentru suspiciuni sau supoziții”. Scandalul cu falsificarea documentelor de studii ale lui Chiril Gaburici, care a demisionat pe 12 iunie, încă nu s-a uitat.

Fiind înaripați de înaintarea de către PLDM a candidatei rebele (ce-i drept, capabile, precum a arătat activitatea ei de ministru al educației, să divizeze societatea) Maia Sandu, comunitatea de experți, rețelele de socializare și blogosfera, aflînd despre o nouă candidatură a liberal-democraților, s-au întristat vădit.

„El se înscrie perfect în candidatura de premier, comod pentru toți liderii de partid ce fac parte din AIE”. Sau „Streleț va fi un premier ascultător și cuminte”, au concluzionat membrii comunității de experți.

Viitorul premier (aprobarea lor nu este pusă la îndoială de nimeni) este istoric de profesie. În 1993, el a absolvit Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova și chiar a reușit să lucreze puțin conform specialității. În 1993-1994, Valeriu Streleț a fost profesor de politologie și istorie a culturii în cadrul Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi”.

În 2005 a obținut a doua diplomă de studii superioare – a absolvit Facultatea Economie Generală și Drept a Academiei de Studii Economice din Moldova. În 1996 s-a lansat în afaceri, fiind directorul firmei „Bioagrochim”. Iar în 2003 a devenit director general al companiei „Bioprotect”.

Această firmă este specializată în comercializarea producției fitotehnice, semințelor, materialului săditor și semincer, a mini-inventarului agricol, a mijloacelor de protecție individuală. De asemenea, el „colectează cu succes de la partenerii săi legume, fructe și semifabricate – suc concentrat de mere și struguri, paste și pireuri de fructe”.

Principalele direcții de export sînt Rusia, Ucraina, Germania, Austria. Așa că criza politică și economică din Ucraina a lovit în afacerea candidatului la funcția de premier.

În biografia oficială a lui Valeriu Streleț se arată că el a ocupat funcția de director general al SRL „Bioprotect” din 2003 pînă în august 2009. În vara anului 2009 el a devenit deputat, iar conform art. 70 al Constituției, postul de deputat nu este compatibil cu o altă funcție plătită, cu excepția muncii de profesor și a activității științifice.

Totuși, pe site-ul „Bioprotect” se arată că „Valeriu Streleț este fondatorul firmei și persoana responsabilă de succesul companiei prin dirijarea interacțiunii complexe a tuturor activităților și funcțiilor acesteia”.

Potrivit publicației „Ziarul Național”, în 2014, compania „Bioprotect” a cîștigat trei licitații publice, în rezultatul cărora Valeriu Streleț a obținut 372,5 mii de lei din mijloace publice. Iar în total, firmele deputaților și miniștrilor, în rezultatul licitațiilor publice din 2014, au cîștigat peste 125 de milioane de lei.

La începutul anului 2015, la crearea coaliției minoritare PLDM-PDM, circulau zvonuri potrivit cărora Valeriu Streleț vrea să devină ministru al agriculturii. Însă, în rezultat, în fruntea Ministerului Agriculturii a ajuns ex-directorul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) Ion Sula.

Cariera politică al actualului candidat la funcția de premier a început însă în anii de studenție. În 1991 el a organizat, iar ulterior a condus Liga Națională a Tineretului. La alegerile parlamentare din 1994 liga lui de tineret a intrat în componența Blocului Social-Democrat (al cărui lider era Oazu Nantoi. Pe lista electorală a acestui bloc, istoricul-politolog Valeriu Streleț se afla pe locul 44. Însă, acumulînd 3,66% din voturi, Blocul Social-Democrat nu a putut trece pragul electoral.

Următoarea tentativă a lui Valeriu Streleț de a trece în parlament datează cu anul 2001 – deja în componența Blocului Electoral „Plai natal”. Și iar a suferit eșec, acumulînd doar 1,58% din voturi. În noiembrie 2001, Liga Națională a Tineretului a aderat al Partidul Social Liberal al lui Oleg Serebrian. Și Valeriu Streleț a devenit vicepreședinte al PSL.

Actualul candidat la funcția de premier a tras lozul norocos în toamna anului 2007, cînd împreună cu Vladimir Filat a decis să creeze Partidul Liberal Democrat. În final, de trei ori (la alegerile din 2009, 2010 și 2014) el a devenit deputat. Iar din luna mai 2011 pînă în septembrie 2014 a condus fracțiunea parlamentară a PLDM.

În iulie 2014, în componența unui grup mare de deputați, membri ai guvernului și demnitarilor de rang înalt: reprezentanți ai PLDM, PLR și PDM a fost decorat de președinte cu Ordinul Republicii, „în semn de înaltă apreciere a contribuției la promovarea reformelor bazate pe valorile și standardele europene, pentru merite deosebite în asigurarea negocierii, semnării şi ratificării Acordului de asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, aportul la liberalizarea regimului de vize cu statele membre ale UE și ale spațiului Schengen și activitate intensă în vederea sporirii prestigiului țării pe plan internațional”.

„Am acceptat astăzi promovarea de către colegii din PLDM și, ulterior, desemnarea pentru funcția de prim-ministru de către Excelența Sa, Dl Președinte Nicolae Timofti, din cîteva considerente”, a comentat pe rețelele de socializare desemnarea sa în calitate de premier. În primul rînd: „Maia Sandu, pe care o respect mult și o admir, nu a întrunit susținerea consensuală a părților semnatare ale Acordului AIE III pentru funcția vizată”.

În al doilea rînd: „O eventuală perpetuare a stării de incertitudine și instabilitate politică poate avea efecte ireversibile, generînd o reacție în lanț de destabilizare sistemică. Acest lucru și-l doresc cu ardoare toți inamicii interni și externi ai Republicii Moldova”.

În al treilea rînd: „Sîntem într-o profundă criză economică, politică, socială și morală, generată de fraudele din sectorul financiar-bancar, corupție, lipsa unor repere de dezvoltare și ineficiența instituțiilor publice. Cu cît mai repede va fi investit un guvern proeuropean, susținut de o majoritate politică clar definită, cu atît mai repede vom putea soluționa eficient provocările fără precedent care ne stau în față.

În final: „Sînt un om de partid care respectă și onorează responsabilitățile care i-au fost delegate. Colegii mei mă susțin...”

Însă recent actualul candidat la funcția de premier califica puterea drept o povară. Acum un an și jumătate, Valeriu Streleț a declarat la un post de televiziune: „Voronin spunea că puterea este un sîn mult prea dulce. Poate pentru el e și dulce. Pentru noi puterea a devenit o povară și o mare responsabilitate”. Totuși, partidele de guvernămînt, inclusiv PLDM, nu se grăbesc să renunțe la această „povară”.

Alte citate ale candidatului la funcția de premier: în ianuarie 2013, el a declarat că liberal-democrații „nu vor permite jertfirea viitorului Republicii Moldova în interesul lui Vlad Plahotniuc”.

În iunie 2013, cînd sfîntul Sinod al Înaltei Biserici Ortodoxe moldovenești a anunțat despre mica excomunicare, interzicînd împărtășirea a 53 de deputați și miniștri care au promovat și adoptat Legea cu privire la egalitatea de șanse, care a legalizat homosexualismul în RM, Valeriu Streleț a amenințat că va „vorbi personal” cu fiecare preot care va refuza să-l împărtășească.

Tot în iunie 2013, în numele fracțiunii PLDM, el le-a propus colegilor să-i interzică liderului PL, Mihai Ghimpu, să ia cuvîntul timp de trei ședințe plenare la rînd. „Noi nu vom accepta calomnii din partea unor nemernici în fotolii de deputat”, se revolta atunci Streleț.

În decembrie 2013, el a propus desfășurarea unui referendum republican privind denumirea limbii de stat. Deoarece „există o necesitate acută în desfășurarea acestui referendum pentru că opiniile cetățenilor moldoveni în această problemă diferă foarte mult”.

Iar în aprilie curent el a acuzat presa de subminare a încrederii cetățenilor față de clasa politică. Astfel, Valeriu Streleț demonstra la un post de televiziune necesitatea vitală a introducerii unor modificări dure în Codul audiovizualului. Deoarece „atunci cînd unii moderatori ai unor posturi de televiziune și invitații emisiunilor își permit să acuze de furt, de săvîrșirea unor infracțiuni unele persoane publice sau chiar și simpli cetățeni care ocupă anumite funcții, nimeni nu-i pedepsește pentru aceasta”.

După semnarea decretului prezidențial privind desemnarea lui Valeriu Streleț drept candidat la funcția de premier, candidatul are la dispoziție 15 zile să formeze guvernul și să prezinte parlamentului componența echipei sale și a programului său de guvernare. Însă coaliția de guvernămînt planifică să se încadreze în 3-4 zile și deja pînă la sfîrșitul acestei săptămîni să aprobe cabinetul de miniștri al lui Valeriu Streleț. Conform Regulamentului Parlamentului, sesiunea de primăvară-vară începe în februarie și se încheie în luna iulie. Așa că aleșii poporului deja au dispoziție de călătorie și nu au de gînd să-și jertfească vacanțele.