Banca Naţională a semnat sentinţa pentru economia şi populaţia Moldovei

Foto: noi.md

Vladislav Bordeianu
 
Avem sarcina de a oferi mediului de afaceri condiţii şi susţinere pentru creşterea economică, pentru ca dobînzile la credite să fie mai mici de 10%, pentru ca businessul să poată respira mai uşor, iar economia să se restabilească. În fața noastră stă sarcina de a avea grijă de cetăţeni, de a crea condiţii pentru creşterea salariilor lor, pentru ca cei care vor avea de suferit cel mai mult în urma majorării tarifelor şi altor măsuri în perioada crizei economice să nu simtă atît de puternic acest şoc”, a declarat ieri, după ceremonia de învestire a cabinetului de miniştri premierul, liberal-democratul Valeriu Streleţ.


Cuvintele nu corespund cu faptele
 
Totuși, declaraţiile noului premier nu corespund cu realitatea. Or, Banca Naţională cu doar cîteva ore în urmă a adoptat o decizie care va înăspri şi mai mult politica monetară, iar rezultatele vor fi contrare: economia intră în recesiune din cauza creşterii dobînzilor la credite, care deja nu mai sînt accesibile pentru mulţi întreprinzători.
 
În special, BNM a majorat cu 2 puncte procentuale (p.p) rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt – de la 15,5 % pînă la 17,5%, rata la creditele overnight – pînă la 20,5% şi la depozitele overnight – pînă la 14,5%. Aceasta este a şaptea majorare din 12 decembrie anul trecut. În total, rata de bază, ratele la depozitele şi creditele overnight în această perioadă s-au majorat cu 14 p.p. – de la 3,5% pînă la 17,5%, de la 0,5% pînă la 14,5% şi de la 6,5% pînă la 20,5% respectiv.
 
O majorare semnificativă se aşteaptă la norma rezervelor obligatorii în lei moldoveneşti. Astfel, din 8 septembrie pînă pe 8 octombrie aceasta a fost majorată de Banca Naţională cu 6 p.p. faţă de perioada anterioară (8 august-7 septembrie). Acesta va atinge 32% din baza de calcul. Norma rezervelor obligatorii pentru mijloacele atrase în valută liber convertibilă, la care se referă euro şi dolarul, a fost menţinută la nivelul de 14% din baza de calcul. Printre factorii ce au determinat adoptarea acestei decizii, Banca Naţională menţionează creşterea inflaţiei, precum şi reducerea activităţii economice. Inflaţia anuală în iunie a constituit 8,3%, cu 0,2 p.p. mai mult decăt în luna mai şi decît intervalul stabilit de Banca Naţională.
 
De menţionat că rata de bază nu a fost atît de înaltă din luna mai 2008 (atunci aceasta a constituit 18%). Anterior, ea a atins un nivel maxim în 2001. Ținînd cont de evenimentele din ultimii trei ani, putem afirma că Moldova se află într-o criză profundă. Acest fapt este demonstrat şi de afirmaţia din comunicatul de ieri al BNM: „În următoarele opt trimestre (doi ani) valoarea PIB-ului va fi negativă”. „Evoluţia economiei este mai joasă decît potenţialul ei, fapt explicat de către Banca Naţională prin „cererea internă mai slabă”, ceea ce va reduce, potrivit acesteia, „presiunea inflaţionistă ulterioară”. Adică reiese că Banca Naţională promovează intenţionat o politică de reducere a economiei pentru a lupta astfel cu inflaţia.  
 
Însă, în pofida măsurilor dure, inflaţia prognozată de Banca Naţională va depăși semnificativ nivelul stabilit de 6,5%. Astfel, potrivit ultimelor prognoze, care vor fi prezentate în cadrul conferinţei de presă din 6 august, în 2015 se aşteaptă o inflație medie anuală de pînă la 9,3% (cu 1,2 puncte procentuale mai mult decît prognoza din luna mai), iar în anul 2016 aceasta va înregistra 11,6%. (+5,2 p.p. faţă de prognozele din mai). BNM explică această prognoză majorată prin deprecierea leului şi majorarea tarifelor.
 
Despre situaţia nefavorabilă vorbesc şi datele Biroului Naţional de Statistică. Astfel, în primele două trimestre ale anului 2015, exportul şi importul s-au redus cu 18,4% şi 25%, transportul mărfurilor în ianuarie-iunie s-a redus cu 6,5% faţă de perioada similară a anului trecut. Doar volumul producţiei industriale a crescut, dar numai cu 1,8%.  
 
Se reduce şi creşterea medie anuală a salariilor. În aprilie-mai aceasta a constituit 4,4%, sau cu 2,2 p.p. mai puţin faţă de primul trimestru al anului 2015. S-au redus semnificativ şi transferurile băneşti de peste hotare pentru persoanele fizice – în ianuarie-iunie scăderea a constituit 28,8%. Şi volumul creditelor acordate economiei s-a redus: la sfîrşitul lunii iunie reducerea a constituit 5,4%. Echivalentul în lei al volumului depozitelor s-a majorat doar cu 4,9%, iar creşterea generală s-a produs din cauza deprecierii leului, deoarece la convertirea depozitelor valutare în lei în calcul se ia cel mai mare curs al valutelor străine.
 
 
Economia este în declin

Astfel, în această situaţie macroeconomică dificilă, Banca Naţională continuă să adopte decizii care împing economia spre recesiune. „Politica monetară a BNM acum se află la limită. Am pierdut deja contul de cîte ori au fost majorate ratele de bază. Norma rezervelor obligatorii în general, e exagerată. Eu, în general, nu ţin minte ca în ultimii cinci-şase ani să fi fost o asemenea creştere a ratei de bază, a normelor rezervelor obligatorii. Acesta este un semnal că riscurile unei inflaţii mari sînt foarte înalte!”, a relatat pentru NOI.md doctorul în economie, directorul adjunct al Institutului pentru Cercetări Strategice, Elena Gorelova, comparînd actuala situaţie cu anii 90.
 
Potrivit ei, aceasta politică dură va conduce, în primul rînd, la „inaccesibilitatea creditelor pentru mai multe categorii de întreprinzători”. „Actuala majorare a ratelor de bază se va reflecta asupra dobînzilor peste vreo două luni. Mărimea acestora va depinde şi de creşterea inflaţiei. Cu cît mai înaltă va fi inflaţia, cu atît mai mare va fi dobînda la credite. În consecinţă, trebuie să ne aşteptăm la reducerea nivelului de creditare, fapt ce are întotdeauna un impact negativ asupra economiei, iar în condiţiile crizei din Moldova, va fi şi mai rău. De asemenea, trebuie să așteptam creşterea preţurilor la mărfuri şi servicii, deoarece pentru categoria de întreprinzători, care totuşi vor contracta credite de la bancă, cheltuielile pentru mijloacele atrase vor fi incluse în costul mărfurilor şi serviciilor”, a spus Elena Gorelova.      
 
Economista menţionează că “singura cauză a acestei decizii a Băncii Naţionale este lupta cu inflaţia, care iese din limitele impuse de BNM”. “Iar ţinînd cont de faptul că Banca Naţională răspunde de inflaţie, ea înăspreşte măsurile pentru a reduce creşterea masei monetare din circulaţie, pentru a influenţa asupra nivelului inflaţiei. Însă această hotărîre a Băncii Naţionale va avea un impact negativ asupra activităţii economice şi, totodată, nu va permite în actualele condiţii să menţină inflaţia, să reducă gradul de creştere şi să micşoreze presiunea inflaţionistă asupra populaţiei”, a spus ea. Reiese că nu va fi atins niciun scop – nici creşterea economiei, nici menţinerea creşterii preţurilor.
 
Potrivit expertei, necesitatea adoptării acestei decizii de către Banca Naţională este rezultatul scoaterii miliardului de euro din sistemul bancar, în urma căreia s-a depreciat brusc valuta naţională”. „Însăşi devalorizarea a generat inflaţia şi majorarea tarifelor”, a spus Elena Gorelova.
 
Mulţi experţi consideră că, dacă organul de supraveghere – Banca Naţională – şi-ar fi îndeplinit obligaţiile sale în conformitate cu legislaţia, atunci toate  acestea nu s-ar fi întîmplat, iar BNM nu ar fi fost nevoită să stingă incendiul, turnînd gaz pe focul pe care ea însăşi l-a provocat.
 
 
Tensiunea creşte
 
De asemenea, Elena Gorelova a spus că, deocamdată rămîne deschisă problema privind tarifele la resursele energetice. „În pofida majorării preţurilor la energia electrică şi gazele naturale, acestea încă nu au intrat în vigoare, deoarece nu au fost publicate în „Monitorul Oficial”. Nu este clar dacă vor mai avea loc audieri parlamentare privind tarifele. Or, deputaţii pleacă astăzi în vacanţă”, a spus ea.
 
Potrivit ei, rămîne deschisă întrebarea referitoare la majorarea repretată a tarifelor la energia electrică. „Deoarece compania Gas Natural Fenosa deja şi-a exprimat nemulţumirea în legătură cu mărimea creșterii tarifului (cu 37%) şi a declarat că va contesta decizia şi va cîştiga procesul. De asemenea, nu este clar dacă va fi majorat tariful la apă, precum şi la încălzire, în legătură cu creşterea preţurilor la gazele naturale”, a spus ea.
 
Elena Gorelova spune că “urmează şi negocierile cu Fondul Monetar Internațional, iar poziţia lui în această problemă este cunoscută – tarifele trebuie să acopere cheltuielile”. „Nu este exclus faptul că actuala creştere a tarifelor va fi anulată, iar ulterior va fi adoptată altă decizie. Acum putem doar să ghicim. Însă inflaţia oricum va fi înaltă. Cursul leului este instabil, dar se atestă o tendinţă de scădere, rezerve practic nu-s şi Banca Naţională nu poate face nimic, ea nu are instrumente. Iar pîrghiile de influenţă asupra inflaţiei sînt minime”, a spus Gorelova.
 
Potrivit expertului, dacă vor intra în vigoare noile tarife, atunci “inflaţia va fi foarte înaltă“, dacă nu, atunci – în limita 8-10%. „Este un ghem de probleme, a căror soluţionare este dificilă atît pentru Banca Naţională, cît şi pentru Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică. Mai ales că este cunoscută poziţia dură a FMI în problema tarifelor”, a conchis Elena Gorelova.

Aceste probleme cu majorarea preţurilor şi tarifelor, a dobînzilor la credite, a restrîngerii activităţii economice puteau fi evitate, dacă organele de stat, în primul rînd Banca Naţională şi organele de drept şi-ar fi îndeplinit obligaţiile sale. Deoarece declaraţiile noului premier, menţionate la începutul articolului, apar, cel puţin, irealizabile.