Afacerile tenebre – modelul economiei moldovenești?
Foto: podrobnosti.mk.ua |
Anghelina Taran
Sindicatele susțin că economia tenebră costă țara noastră 15 miliarde de lei pe an din cauza impozitelor neachitate. Iar statistica oficială a calculat că în primul semestru al anului 2014, ponderea economiei neobservate în PIB-ul Moldovei constituie 24,6%, majorîndu-se cu un punct procentual față de perioada similară a anului 2013. Acest fenomen în țara noastră are particularitățile sale. Care sunt acestea?
Ce înseamnă economie neobservată?
Ceea ce noi numim economie tenebră, oficial se numește economie neobservată și se calculează conform standardelor internaționale. Acest indicator este calculat de către Biroul Național de Statistică. Directorul direcției conturi naționale și sinteze macroeconomice Valentina Gîdilica a relatat că în economia neobservată se atestă tipuri de activitate, ce nu sunt reflectate în rapoartele oficiale.
Aici se includ sectorul formal (evaziunea fiscală, salarizarea angajaților neînregistrați, salariul în plic), sectorul informal (întreprinderile neînregistrate, antrepriza de familie, producția gospodăriilor casnice pentru vînzare), producția gospodăriilor casnice pentru propriul consum. Tipurile de activități ilegale (traficul de droguri, armament, persoane, contrabanda) deocamdată nu sunt evaluate.
Statistica contabilizează economia neobservată din punctul de vedere al frontierelor producției, care trebuie incluse în PIB. Pe scurt, se numără totul, pentru ce se achită bani neoficial. Aici se include și salariul femeii de serviciu. Dacă ați făcut același lucru singuri, fără plată, aceasta deja nu prezintă interes pentru statisticieni. Și acele borcane cu murături, scoase de bunicuțe la vînzare – la fel sunt din domeniul economiei tenebre.
„Noi estimăm economia neobservată, dar nu din pod, explică Valentina Gîdilica. Metodele indirecte de asemenea se bazează pe sursele de informație, care sunt foarte multe. Noi ne pregătim să trecem la sistemul conturilor naționale ONU în versiunea 2008, iar conform acestor standarde vom estima și activitățile ilegale. În această direcție vom lucra împreună cu MAI și Ministerul Sănătății.
Unii promit o senzație – ponderea economiei neobservate în PIB va fi enormă. Calculele experimentale arată că, de exemplu, în Ucraina, majorarea are loc doar cu 0,3-0,5 p.p. În Olanda, unde sunt legalizate drogurile ușoare și străzile „felinarelor roșii” și sunt contabilizate aceste activități, acestea ocupă doar 0,4% din PIB”.
În Moldova, ponderea economiei neobservate în PIB în 2000 (34,6%) s-a redus în 2007 (20,6%), apoi în 2008 – 2011 a fost aproape la același nivel – circa 22%. În 2013 aceasta s-a oprit la 23,1%. În primul semestru al anului 2014 a crescut - pînă la 24,6%.
Tradițional, în segmentul tenebru pe primul loc se află agricultura – 60%, iar anterior a fost și 76%, și chiar 84%. Pe locul doi – hotelurile și restaurantele – 42%, pe locul trei – comerțul – 30%.
De unde au apărut mai mulți bani în numerar?
-Cota economiei tenebre s-a majorat semnificativ față de anul 2008 și a început să crească din primele luni de la venirea noii puteri, susține secretarul comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, doctorul în economie Vladimir Golovatiuc. Cauza (asupra acesteia atrag atenția și partenerii de dezvoltare a țării noastre) – corupția în creștere. Iar economia tenebră – este baza instituțională a corupției.
La prima etapă, o piedică pentru aceasta era nivelul destul de înalt de organizare a economiei. Însă spre finele anului 2009 au fost întreprinse unele acțiuni, care au început să contribuie la creșterea sectorului tenebru al economiei. În special, s-a majorat considerabil volumul numerarului. Pentru comparație: în vara anului 2009, volumul banilor în numerar era de 6,5 miliarde de lei, care practic, s-a triplat – pînă la 18 miliarde de lei. În prezent, acesta s-a redus la peste 15 miliarde de lei, în legătură cu evenimentele de pe piața monetară (BNM a înăsprit politica monetară), dar oricum rămîne înalt.
Cu sectorul tenebru al economiei se confruntă mereu băncile comerciale, în procesul de deservire a clienților. Pentru a evalua riscurile reale la creditare, specialiștii pe creditare ai BC efectuează singuri balanțele întreprinderilor, care apelează după finanțare, deoarece aceste rapoarte uneori diferă de cele oficiale, fapt ce demonstrează prezența economiei tenebre. Pe acest segment poate activa și o întreprindere solidă, care ține contabilitate dublă, micșorînd volumele reale ale producției și profitului.
Cea mai simplă metodă de a evita acest lucru – promovarea unei politici fiscale stimulatorii. Întreprinderilor nu trebuie să le fie avantajos să ascundă veniturile, să le fie mai ușor să achite impozitele, decît să riște.
Plecarea forțată în „umbră”
În opinia unui mare întreprinzător, mai mult de jumătate din business-ul moldovenesc se află în umbră, deoarece structura afacerilor se intersectează cu instrumentele legale și ilegale. Adică puteți deschide o companie, să arendați un spațiu, să cumpărați utilaj sau tehnică, iar unele acțiuni operaționale să le transferați în numerar, dacă există structuri, care pot mișca ceva pentru cineva, fără a elibera facturi. Așa că dacă vindeți ceva cu 2 lei, dar 1 leu merge pe contul întreprinderii, iar 1 leu – în numerar, aceasta tot este economie tenebră.
S-sar părea că magazinele din rețele nu pot lucra „în umbră”, dar pot, spre exemplu, să indice prețuri mai mici la import – acesta de asemenea este un element al economiei tenebre. Deoarece statul nu generează nici dorință, nici condiții pentru construcția afacerii, mai mult – fură și jefuiește, oamenii intră „în umbră” de nevoie, dar nu pentru că toți sunt niște ticăloși.
Debandada la conducerea țării și condițiile create îi impun pe oameni să economisească și transfere operațiunile în numerar. Moldova este o țară foarte scumpă, începînd cu resursele energetice. De ce în SUA și la noi prețul energiei electrice este identic, însă salariul americanilor este de $2,7 mii, iar cel al moldovenilor - $150? De aceea nu putem spune că economia tenebră este un rău inocent.
Plecarea „în umbră” este soluția pentru a supraviețui (salariul parțial alb și o parte – „în plicuri”, în aprovizionarea cu mărfuri nu totul este perfectat și contrabanda – marfa importată fără vămuire). Or, în toate ce se vînd la piață, între intermediar și fermier nu apar relații oficiale, reflectate în contabilitate. Proprietarii locurilor de la piață tot primesc în numerar, care nu este reflectat nicăieri. Însă deoarece țara s-a înglodat în furturi la cel mai înalt nivel, atunci este imposibil de a-i reproșa cuiva tranzacțiile tenebre, deoarece aceasta este o măsură de nevoie, în esență – modelul economiei noastre.
Ce putem face pentru a reduce măcar cota sectorului tenebru? Potrivit businessmanului, în primul rînd, țara nu trebuie să fure, bugetul trebuie executat, să existe, ca în orice stat norma, o planificare, să fie respectate legile, care nu știu de ce împotriva unora funcționează, iar împotriva altora – nu.
Mărturiile economiei tenebre
Membrul Institutului Național de Cercetări Economice din cadrul AȘM, doctorul în economie, Mihail Poisic a punctat cîteva dovezi indirecte ale creșterii economiei tenebre. De exemplu, să comparăm cum s-a schimbat parcul de automobile din țara noastră și importul produselor petroliere.
Potrivit Biroului Național de Statistică, la finele anului 2008, în Moldova erau înregistrate 503,8 mii de camioane, autobuze, maxi taxi și autoturisme. La finele anului 2013 – deja 662, 9 mii de unități sau cu 31,5% mai mult.
Totodată, în 2008 au fost consumate 694 mii de tone de combustibil lichid, iar în 2013 – 738 mii tone sau cu 6% mai mult. Adică dinamica nu este comparabilă, deoarece numărul majorat de automobile trebuie să fie alimentat cu ceva. Aceasta ne vorbește despre faptul că o parte din produsele petroliere sunt importate în baza unor scheme gri.
„În materialele Curții de Conturi se arată că în anul 2013, 40% din mijloacele de transport nu au achitat taxa rutieră. Însă în 2014, acumulările la fondul rutier a fost la același nivel, deși parcul de automobile s-a extins. Înseamnă că nu au achitat nu 40%, ci 50% din unitățile de transport. Cum poți să treci revizia tehnică fără achitarea taxei pentru utilizarea drumurilor? Or, la noi fiecare a doua mașină nu stă sub gard, ele circulă”, raționează Mihail Poisic.
Un exemplu elocvent al economiei tenebre este piața centrală din capitală. Se presupune că în piață trebuie să fie comercializată producția agricolă, crescută în grădinile de lîngă casă sau în gospodăriile de fermieri. Însă la piața centrală de la Chișinău producția agricolă constituie 20% iar 80% sunt mărfuri industriale, vîndute fără eliberare bonurilor fiscale.
Mărfurile care au ajuns în țară, înspecial, prin contrabandă, creează o concurență neloială pentru mărfurile legale. De aceea cînd apar tentative de a aduce această activitate în cadrul legal, proprietarii acestui business scot oamenii în stradă la proteste – chipurile aceștia vor rămîne fără lucru. Dar la ce bun să construiești în centrul orașului buticuri cu boarfe, ce nu sunt de producție moldovenească?
În domeniul serviciilor – doar „pierderi”
Potrivit unor date, în domeniul afacerilor cu restaurante, circulația legală constituie 15%, iar 85% - celei tenebre. Potrivit unuia dintre restauratori, altfel acest business devine nerentabil în condițiile noastre. Apropo, potrivit datelor statistice, în 2013, afacerile hoteliere și cu restaurante activau cu o rentabilitate negativă (-1,6%). Ca de altfel și întregul domeniu de servicii: în domeniul imobiliar, arendă și servicii acordate întreprinderilor (-1,3%), în domeniul sănătății și serviciilor sociale (-1,1%), în domeniul serviciilor comunale, sociale și personale (-3,9%). De asemenea, sunt nerentabile piscicultura (-3,5%) și serviciile de aprovizionare cu lumină, gaz și apă (-5,1%). Adică, în afara ultimilor furnizori, activitatea celorlalți este foarte greu de controlat, de aceea ei înregistrează „pierderi”.
Mihail Poisic, care este considerat specialist în domeniul construcției afacerilor spune: „Aproape nu există afaceri, care pot activa legal în țara noastră. Businessmenii spun că sunt de acord să lucreze în alb, dar nu vor să rămînă în minus. Jumătate din rapoartele pe profit ale întreprinderilor arată o rentabilitate de zero sau negativă. În acest caz, de ce acestea activează? Este imposibil să lucrezi cu o rentabilitate negativă, deoarece există noțiunea de costul banilor și timpului.
De exemplu, dacă aveți 100 de lei, atunci peste un an, acești bani vor valora mai puțin din cauza inflației și deprecierii. Adică dacă aveți zero rentabilitate, atunci ați obținut 10% de pierderi din costul banilor în timp, deoarece cu aceiași 100 de lei veți cumpăra mai puțină materie primă, forță de muncă etc. Deoarece în orice afacere se ține cont de costul banilor în timp în funcție de risc și se calculează în dolari. Pe de altă parte, întreprinzătorii sunt puși la perete”.
Ponderea neformalilor crește
Despre creșterea economiei tenebre vorbește și majorarea numărului de persoane angajate în sectorul neformal. Astfel, în ultimii trei ani, acest indicator a început să crească din nou. El s-a îmbunătățit în 2012, cînd numărul angajaților în sectorul neformal s-a redus pînă la 340,9 mii de oameni. În 2013 acesta a constituit deja 362,8 mii de persoane, iar în 2014 – 385,5 mii de persoane.
În sectorul neformal activează 16,1% din toți angajații în economia națională. Potrivit sondajelor, fiecare al zecelea lucrător primește o parte sau chiar întreg salariul „în plic”. Fenomenul salariilor „în plic” este cel mai răspîndit în agricultură (48,3%), în comerț(15,2%) și construcții (13,5%).
Munca nedeclarată (fără contract individual de muncă) în 2014 a constituit 8,3% (în 2013 – 8,2%). Desfășurarea activității în baza înțelegerilor verbale se întîlnește cel mai frecvent în agricultură (47%) și comerț(10,7%).
În general, nivelul de ocupație în Moldova în 2014 – 39,5% se consideră foarte jos, cu mult mai mic decît în țările vecine.
Salarii „în plic”
În cadrul comisiei tripartite „Guvern-sindicate-patronat” se discută demult problema achitării salariilor „în plic”. Încă în anul 2011, Guvernul a adoptat hotărîrea nr.477, prin care a aprobat Planul de măsuri pentru reducerea practicii achitării salariilor „în plic” și a angajării ilegale. Unul din punctele acesteia prevede majorarea anuală a salariului minim garantat în sectorul real, în funcție de inflație și productivitatea muncii la nivel național.
Această măsură nu este nouă. În anii 1990, guvernul a început revizuirea nivelului salariului minim, obligîăndu-i astfel pe angajatori să ne majoreze salariul, iar sectorul privat să fie scos măcar parțial din umbră. Datorită acestui fapt, din 1 mai 2015, salariul minim garantat în Moldova este de 1900 de lei.
Patronii explică existența salariilor „în plic” prin impozitele sociale înalte – 23 din fondul de salarizare trebui achitate în fondul social și 4,5% - pentru asigurarea obligatorie în medicină. De aceea ei așteaptă de șa stat o reducere a poverii fiscale. E interesant că atunci cînd a fost introdusă cota zero pe profit, acest fapt aproape nu a influențat asupra ieșirea salariilor din umbră. De aceea principalul factor aici nu e impozitul pe profit, ci anume impozitele sociale.
Directorul direcției politica salarizării din cadrul Ministerului muncii, protecției sociale și familiei Andrei Adam a menționat că la întreprinderile private mari, unde există sindicate și întreprinderile sunt membre ale Patronatului, salariile „în plic” se întîlnesc mai rar. Dar nu este chiar corect ca salariul minim să fie egal pentru toți – și pentru director, și pentru servitoare. De aceea, au fost pregătite modificări la Legea salarizării, pentru a diferenția acest nivel, în funcție de complexitatea activității și calificării angajaților.
De asemenea, se prevăd modificări la Legea cu privire la controlul de stat a activității antreprenoriale, care contravine convenției internaționale privind controlul în domeniul muncii, ratificată de Moldova. Astăzi, inspectorul nu poate efectua controale inopinate, chiar dacă el a depistat o încălcare a legislației muncii. Dacă el nu deține mandat pentru control, inspectorul poate fi scos de pe teritoriul întreprinderii, chiar cu ajutorul poliției.
În afară de „bici”, mai este nevoie și de „turtă”
- Salariile „în plic” sunt o consecință a economiei neformale, spune directorul executiv al Federației naționale a patronatelor din RM Dinu Armașu. De aceea, noi am căutat o susținere mai mare din partea guvernului, pentru ca acolo să înțeleagă – activitatea „în umbră” trebuie să devină nerentabilă, prin aplicarea amenzilor mari etc. Iar activitatea transparentă să devină mai avantajoasă. Pînă în prezent a fost aplicat doar biciul. Desigur, organele de control trebuie să-i caute pe cei care lucrează ilegal. Dar este nevoie de stimulente pentru cei care activează legal.
De exemplu, dacă timp de un an, compania a majorat fondul de salarizare cu o anumită sumă, atunci în anul viitor el ar putea obține același procent de reduceri la impozitele în fondul social. Reiese că în valoare fizică bugetul nu va pierde bani (încasările se vor majora), iar povara pentru o unitate de salariu plătit se va reduce. Acest fapt ar putea spori nivelul de competitivitate a întreprinderii față de cei care activează „în umbră”.
La rîndul lor, surse din cadrul Ministerului Economiei au dat asigurări că promovează, elaborează și implementează politica stimulatorie cu reguli clare pentru business. Ministerul Economiei implementează reforma regulatorie, pentru a reduce barierele administrative, simplificînd procedura de obținere a diferitor autorizații etc. Și propune reducerea anuală a poverii fiscale asupra întreprinzătorilor, care împreună cu corupția sunt principalele motive ale existenței economiei tenebre.
- 15.12.2016 10:45 | Analitică Nistru: cum va negocia Moldova cu Ucraina
- 13.12.2016 9:00 | Analitică Alegerile din SUA: impactul lor asupra regiunii noastre și a Moldovei
- 12.12.2016 16:00 | Analitică De ce avem nevoie de Legea petrolului
- 12.12.2016 10:00 | Analitică Carieră pe fundalul scandalurilor. Prin ce s-a remarcat noul procuror
- 10.12.2016 9:30 | Analitică Cum se explică exodul judecătorilor din sistem?