Curtea Constituțională deja are secrete legate de modificarea Constituției

Foto: noi.md

Victor Surugiu

Portalul NOI.md continuă să-și informeze cititorii cu noutățile publicate în ultimele ediții ale „Monitorului Oficial”.

De acum încolo, o parte din ședințele Curții Constituționale vor acea loc cu ușile închise. La asemenea procese nu vor avea acces atît reprezentanții mass-mediei, cît și autorii sesizărilor.

Experții consideră că noua practică va reduce și mai mult nivelul de încredere a singurului organ de jurisdicție constituțională din Moldova. Or, în cadrul unei ședințe închise judecătorii au libertatea deplină de a interpreta și redacta evenimentele.

În cerc judecătoresc restrîns

Curtea Constituțională a introdus modificări la Regulamentul cu privire la modul de examinare a sesizărilor prezentate în această instanță. Acestea conțin reguli de procedură aplicate în lucrul cu sesizările.

A fost introdusă o regulă potrivit căreia sesizările privind interpretarea Constituției sau privind emiterea unei încheieri referitoare la propunerile de modificare a legii supreme sînt examinate în ședință închisă, fără participarea părților. Partea rezolutivă a hotărîrii în asemenea cazuri este făcută publică, după anunțarea părților despre data și locul publicării.

Articolul 29 al Legii cu privire la Curtea Constituțională permitea anterior președintelui să adopte decizia privind desfășurarea ședinței cu ușile închise – însă doar în cazurile în care ședința deschisă ar putea aduce prejudicii securității de stat și ordinii publice. Legea califică asemenea cazuri drept excepție de la regula generală privind transparența deliberării, potrivit căreia ședințele CC trebuie să aibă loc cu ușile închise.

Totodată, articolul 13 al Codului jurisdicției constituționale precizează că în cadrul ședinței secrete, la aceasta pot asista participanții la proces și alte persoane. În pofida acestui fapt, precum reiese din noile reguli, sesizarea privind interpretarea Constituției și încheierea privind modificarea ei vor fi examinate în afara prezenței persoanelor străine, într-un cerc judecătoresc restrîns.

Cînd excepția devine regulă

„E puțin probabil că cineva va putea interzice Curții Constituționale să implementeze asemenea modificări în practica sa, deși acestea se află la limita legii, menționează unul dintre experții NOI.md. Însă cît de oportune și justificate sînt acestea în actuala situație, cînd nivelul de încredere față de acest organ și în general față de justiția națională este foarte jos? Ședințele cu ușile închise vor genera și mai multe întrebări, neîncredere și suspiciuni.

E clar cînd în judecătoriile de jurisdicție comună judecătorul adoptă decizia în ședință secretă, pe marginea unui dosar cu participarea unui minor, privind infracțiunile cu caracter sexual, sau, să zicem, cînd există riscul divulgării informațiilor ce prezintă secrete de stat sau comercial. Asemenea dosare, de regulă, sînt păstrate într-o cancelarie separată, au o evidență separată și se țin într-un dulap separat.

Dar ce secrete poate avea CC la examinarea sesizărilor legate de conținutul Constituției? Aceste procese pot avea un interes sporit din partea societății civile și a mass-mediei, pentru care este important să asiste nu doar la anunțarea părții rezolutive. Curtea Constituțională și așa are un șir de motive pentru a anunța închisă o ședință sau alta, dar a decis să facă o regulă din excepție.

E posibil că astfel, Curtea Constituțională vrea să-și simplifice sarcinile. Cu ușile închise, într-o atmosferă calmă întotdeauna e mai simplu să lucrezi și să examinezi coliziunile juridice.

Pe de altă parte, există un set de sesizări pe care judecătorii sînt interesați să le examineze în regim secret. În aceste cazuri, se dorește ascunderea, de ochii presei și a societății civile, a unei abordări nu tocmai profesioniste sau poate chiar și interesul personal sau angajarea politică. În cadrul ședinței închise judecătorii au o libertate totală în interpretarea și redactarea evenimentelor ce au loc”.

Pentru expunere – cel mult 15 minute

Curtea Constituțională a mai precizat că, solicitînd opinia în baza sesizării, ea are dreptul să le adreseze întrebări structurilor publice ce țin de caz. Opiniile obținute sînt aduse la cunoștința părților, care își pot prezenta comentariile în termenul stabilit.

Conform noilor reguli, în cadrul ședinței publice CC este dispusă să prezinte părților, la solicitarea lor, cel mult 15 minute a-și expune poziția pe marginea subiectelor formulate de către judecători. O decizie în acest sens este adoptată de judecătorul care prezidează ședința.

Totodată, se menține dreptul președintelui de a limita discursurile părților pe marginea circumstanțelor dosarului și a subiectelor de drept, chiar dacă acestea se înscriu în limita de 15 minute.

Din proces este exclus tot ce în opinia judecătorilor nu are legătură cu examinarea dosarului și competențele CC. Președintele ședinței are dreptul să întrerupă orice participant la proces, să respingă întrebările, să lipsească de luarea de cuvînt la încălcarea ordinii și regulilor procesului, să elimine din sala de ședințe.

Pe scurt

Guvernul a aprobat culoarea corporativă a Serviciului Fiscal– albastru cu nuanță azurie. Aceasta va servi drept culoare de apartenență corporativă și va fi utilizată la amenajarea interioarelor clădirilor, în gama cromatică a rechizitelor de birou, diferitor suvenire și obiecte de protocol, în alte cazuri cu permisiunea șefului IFPS. Culoarea corporativă va fi utilizată și printre elementele uniformei sau a ținutelor angajaților serviciului fiscal (eșarfe, cravate etc.)

Guvernul a introdus, printr-o hotărîre, modificări la Regulamentul privind asigurarea financiară a ofițerilor Serviciului de Informații și Securitate. Directorul SIS va putea stabili mărimea salariilor de funcție pentru ofițeri și subofițeri – în limita stabilită de Guvern. Modificările mai precizează modul de achitare și transfer a ajutorului material pentru ofițeri.

Cabinetul de Miniștri a extins competențele Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. Aceasta va îndeplini funcțiile Centrului de notificare şi informare al OMC în domeniul măsurilor sanitar-veterinare și fitosanitare. Este vorba despre explicarea regulamentelor și procedurilor naționale, înștiințarea despre situațiile periculoase, precum și despre informarea OMC în legătură cu alte probleme.

Parlamentul a ratificat Acordul de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în valoare de 10 milioane de euro. Acesta prevede realizarea proiectului „Apă pentru Nordul Moldovei”. Acordul include mențiunea privind transmiterea în concesiune a sistemelor de aprovizionare cu apă și canalizare, ce aparțin beneficiarilor programului investițional.