Consumatorii de energie electrică impuşi să plătească la maxim

Foto: noi.md

Vladislav Bordeianu

Pe parcursul ultimului an, petrolul pe pieţele internaţionale s-a ieftinit în jumătate. Oferta globală de petrol continuă să crească cu „viteză nebună”: în lume se extrag zilnic cu 2,7 de barile mai mult faţă de anul trecut, constată Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA) în raportul său lunar privind piaţa petrolieră. Supraproducţia de petrol este atît de mare, încît surplusul pe piaţă va fi resimţit şi în anul 2016, consideră experţii IEA.

În legătură cu surpusul de producţie, experţii prognozează că reducerea preţurilor la petrol va continua. Spre exemplu, la începutul lunii august, Banca Mondială a prognozat că petrolul se va ieftini în anul viitor cu 10 dolari pe baril (în prezent, preţul WTI se menţine la nivelul de 42 de dolari per baril, iar mixul Brent – la 48,63 de dolari per baril). Aceasta se va întîmpa după anularea sancţiunilor impuse Iranului şi apariţia pe piaţa a volumelor suplimentare de petrol.

În acelaşi timp, reducerea ieftinirea semnificativă a petrolului nu s-a resimţit asupra costului mărfurilor în Moldova, ale căror preţuri depind durect de preţul petrolului. Spre exemplu, preţurile la carburanţi sunt comparabile cu nivelul preţurilor de la mijlocul anului 2014, iar cele la gazele naturale, în general, au fost majorate cu 15%. De ce?

Locul special al pieţei produselor petroliere în balamucul energetic din Moldova

„Probabil, mulţi mai ţin minte cum la mijlocul lunii iulie, iniţial cinci reţele de comercializare a bentinei, apoi şi celelalte, au majorat pentru a doua oară în luna trecută preţurile cu circa 60 de bani per litru. În rezultat, benzina A-95 acum se vinde la preţul de 18,2 lei litrul. Astfel, cpnsumatorii au fost aduşi la nivelul maxim din vara anului trecut”, aminteşte doctorul în economie, colaboratorul ştiinţific principal al Institutului Naţional de Studii Economice al AŞM, Mihai Poisik.

Totodată, acesta menţionează că în această stiuaţie s-a creat o discrepanţă majoră. „Este vorba că, acum un an, o tonă de benzină de acest fel costa 14,8 mii de lei, iar în ajunul noilor majorări, precum încercau să ne convingă - 13,37 mii de lei. Însă un asemenea nivel al cotărilor nu exista nici pe aproape: doar în zilele de 8, 9 şi 23 iulie acest tip de benzină era vîndută cu 13,0-13,1 mii lei. În toate celelalte zile, bursa a fixat preţuri cu mult mai mici”, afirmă Poisik.

Potrivit doctorului în economie, în medie, în luna precedentă majorărilor, cotaţiile erau la nivelul de 12,7 mii de ler per tonă. „Dar nimănui nici nu i-a trecut prin cap că importatorii achiziţionau loturile de benzinî anume în zilele cu preţuri maxime. Şi despre acest fapt ştia Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, ai cărei specialişti plătiţi la greu sunt abilitaţi să menţină, în numele statului, ordinea pe această piaţă. Cum n-ai da, dar salariul mediu al angajaţilor acesteia depăşeşte nivelul de remunerare a miniştrilor”, a spus expertul.

Potrivit lui Mihail Poisik, sunt nejustificate şi celelalte argumente ale comercianţilor de produse petroiere privind majorarea preţurilor. „Posibil că cineva încearcă să explice majorările operate prin majorarea accizelor, introduse în acest an. Însă acesta au generat o creştere de doar 18 bănuţi la preţurile cu amănuntul, iar la motorină, în general, doar 9 bani. Asta inclusiv cu TVA pe acciz. Iar ţinînd cont că la fiecare ieftinire de 1000 de lei a unei tone de import conduc la reducerea preţului cu amănuntul cu 85 de bani, atunci preţurile nu trebuiau majorate, ci reduse pînă la 17 lei per litru”, menţionează el.

În opinia doctorului în economie, situaţia din august s-a schimbat faţă de luna iulie, iar benzina trebuia să coste aproxiamtiv 15 lei cu amănuntul. Începînd cu 3 august, o tonă de benzină era cotată la nivelul de 10,5-10,8 mii de lei. Iar aceasta deja implică un preţ cu amănuntul la staţiile PECO de 15 lei per litru”, a estimat Poisik.

Potrivit lui, „anume din această cauză, spaţiul mediatic a fost bombadat cu informaţia despre faptul că cetăţenii României traversează în masă frontiera moldovenească pentru a procura produse petroliere la preţuri mai mici”. „Chipurile, iată ce cît de altruişti sunt commercianţii de produse petroliere din Moldova!

Dar comparaţi mărimea accizelor acolo şi aici. În Moldova, pentru o tonă de benzină se percept 3714 lei, iar în România – de 3,3 ori mai mult. Pentru motorină, respectiv 1544 de lei şi de 6,8 ori mai mult. Plus 20% TVA la această diferenţă de acciz şi veţi primi o povară fiscală suplimentară în preţul cu amănuntul”, menţionează el amintind că „o parte semnificativă din taxa inclusă în preţurile la prousele petroliere, în România ajunge în fondul rutier pentru construcţia drumurilor noi şi menţinerea celor existente într-o stare decentă, iar în Moldova – în buzunarele comercianţilor cu produse petroliere şi a celor care îi susţin”.

Conform estimărilor lui Poisik, „în general, cu excepţia accizelor, preţurile noastre cu amănuntul depăşesc mereu cu 5-7% şi mai mult preţurile afişate de vecini”. „Iar doar un procent adăugat la preţul cu amănuntul oferă vînzări suplimentare de peste 10 milioane de dolari pe an”, menţionează el.

Scheme standard, bine puse la punct

Alţi experţi menţionează că exemplul companiei Lukoil România este foarte elocvent şi demonstrează cum funcţionează acest domeniu. Amintim că procuratura României a înaintat acuzaţii la adresa a două filiale ale companiei petroliere ruse Lukoil – „Petrotel Lukoil Company” şi “Lukoil Europe Holdings”. Potrivit ministerului român al finanţelor, un şir de angajaţi ruşi sunt băuniţi de excrocherie şi spăşare de bani. Printre aceştia se află directorul general al „Petrotel Lukoil Company” Andrei Bogdanoc şi adjuncţii săi Alexei Voinţev şi Olga Kuzina. Prejudiciul cauzat de managementul acestora este estimat la circa 2 miliarde de euro.

Potrivit „Ziarului Financiar”, prejudiciul a fost cauzat prin intermediul „caruselului fiscal”, realizat în patru paşi. „Primul –vînzarea benzinei la un preţ inferior celui de import. Scopul final al acestei politici de preţuri fiind de a externalizaprofitul, de a nu achita impozitul pe profit către bugetul de stat. La procurarea carburanţilor au fost utilizate mai multe companii intermediare. În urma acestei politici, compania era obligată să ia împrumuturi pentru a-şi continua activitatea, iar ulterior să achite ratele dobînzilor la credit, care erau reflectate în cheltuielile financiare”, scrie publicaţia.

Printre alte metode de „spălare a banilor”, scrie publicaţia, a fost majorarea fictivă de capital, împrumuturile de la compania-mamă la dobînzi umflate şi simularea investiţiilor.

Specialiştii nu exclud că şi companiile moldoveneşti utilizează scheme similare de umflare a cheltuielilor, în special, pentru a se înscrie în rentabilitatea maximă de 10%. Numeroasele tantative de a modifica metodologia de calculare a preţurilor la carburanţi, pentru a nu le lăsa spaţiu de manevrele comercianţilor de produse petroliere şi de a nu admite includerea în cheltuieli a automobilelor, vilelor de lux, precum şi a vacanţelor peste hotare, nu s-au soldat cu succes. Proiectul de lege se prăfuieşte timp de peste trei ani pe rafturile funcţionarilor. De ce nu a fost aprobat, putem doar să presupunem.

Preţuri exorbitante la gaze pentru consumatori

Cît priveşte gazele naturale, în preţul final al cărora este inclusă dinamica în scădere a cotaţiilor la hidrocarburi, atunci experţii califică drept nejustificată majorarea preţurilor. „Situaţia cu formarea preţurilor la energia electrică, gazele şi produsele petroliere din Moldova este neunivocă. Precum se ştie, pe 20 iulie, ANRE, în sfîrşit, a adoptat decizia de majorare a tarifelor la energia electrică furnizată de către compania „Gaz Natural Fenosa Furnizare Energie”, cu 36,7%, „RED Nord” şi „RED Nord-Vest” – cu aproape 30%, iar tarifele la gazele naturale pentru consumatorii finali – cu 15,3%, care au intrat în vigoare din 31 iulie.

Însă acesta este doar prima etapă, menită să „reducă şocul de pe urma necesităţii majorării acestora pînă la nivelul adecvat”. Este poziţia Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Furnizorii nemulţumiţi de această decizie pe jumătate, deja au anunţat că vor apela la instanţele internaţionale de judecată în căutarea unei hotărîri echitabile, ce ar reflecta cheltuielile lor reale de dezvoltare a afacerilor, care sunt cu mult mai înalte decît cele precizate în noile tarife”, menţionează Mihail Poisik.

În pofida acestui fapt, în opinia lui, „este foarte mare probabilitatea că tariful la gazele naturale va fi readus la nivelul iniţial”. „Majorarea anterioară a tarifelor la gazele naturale a avut loc în septembrie 2011, iar la energia electrică – în mai 2012. Atunci cursul valutei naţionale era sub 12 lei pentru un dolar, iar astăzi – la nivelul de 19 lei. Iar dacă preţul de achiziţie a energiei electrice în dolari SUA a rămas la acelaşi nivel (În Moldova se produce doar 22-23% din energia electrică consumată), atunci petrolul s-a ieftinit pe parcursului anului în jumătate, iar preţul gazelor naturale, procurate de Moldova, este calculat conform unei formule speciale, reieşind din costul coşului petrolier pe piaţa mondială”, menţionează expertul.

Potrivit lui Poisik, „vara trecută, un baril de petrol costa între 100 şi 115 dolari”. „Însă deja la începutul acestui an, acesta s-a redus cardinal. Iar din 3 august, cotaţiile au coborît mai jos de 50 de dolari per baril. În pofida deprecierii valutei naţionale, căderea a avut loc şi în echivalentul în lei. Concluziile sunt evidente”, menţionează Poisik.

Totodată, trebuie să înţelegem că actuala creştere a preţurilor şi tarifelor este, în primul rînd, un mod de achitare a consecinţelor unui miliard de euro, furat din sectorul bancar, organizată cu participarea nemijlocită a actualei puteri. Nu este clar atunci pentru ce plătesc consumatorii din Moldova, dacă preţurile la resursele energetice în lume s-au prăbuşit şi nici chiar deprecierea leului din cauza furtului banilor din băncile moldoveneşti nu poate compensa această prăbuşire?