Comisia Electorală Centrală nu dorește să răspundă pentru fiecare vot

Foto: gagauzinfo.md

Victor Surugiu 
 
Portalul Noi.md continuă să-și informeze cititorii cu noutățile și documentele publicate în ultimele ediții ale „Monitorului Oficial”.
 
Procuratura Generală a venit cu inițiativa de a introduce răspunderea pentru membrii organelor colegiale abilitate cu competențe decizionale. În prezent, în multe cazuri, aceștia nu sînt trași la răspundere chiar dacă încalcă legea.

 
Contribuția personală: „pro”, „contra”, „s-a abținut”
 
În „Monitorul Oficial” a fost publicat avizul  Comisiei Electorale Centrale la proiectul de lege inițiat de Procuratura Generală, ce prevede posibilitatea evaluării contribuției fiecărui membru la adoptarea deciziilor, ce nu corespund prevederilor legale. În opinia procurorilor, acest fapt va permite tragerea la răspundere a membrilor organelor colegiale pentru încălcările comise.
 
O parte din modificări se referă direct la CEC. Se propune suplinirea Codului electoral cu o normă care obligă fixarea votului fiecărui membru în procesele verbale ale ședințelor CEC. Potrivit Procuraturii Generale, în actuala redacție Codul conține niște reguli ambigue, ce voalează răspunderea personală la adoptarea deciziilor.
 
În prezent, hotărîrile Comisiei Electorale Centrale sînt adoptate cu majoritatea voturilor, cu dreptul fiecărui membru de a-și expune o opinie separată. Codul Electoral nu conține procedura detaliată a adoptării deciziilor, oferindu-i comisiei dreptul de a stabili acest mecanism.
 
Prevederea privind activitatea CEC stabilește că în cadrul discuțiilor în cadrul ședințelor sîntutilizate trei metode de vot: deschisă, nominală și secretă. Totodată, în cadrul votării deschise, votul membrului comisiei este exprimat prin ridicarea mîiniisau prin apel nominal.
 
În cazul votării nominale, secretarul comisiei citește numele și prenumele membrilor CEC în ordine alfabetică. Fiecare dintre ei se ridică și pronunță „da”, „împotrivă” sau „mă abțin”, în funcție de alegerea făcută. Totodată, membrii comisiei își aleg singuri metoda de votare, reieșind din specificul problemelor discutate și care urmează a fi soluționate prin adoptarea unei decizii.
 
CEC îți exprimă îndoiala
 
Precum menționează CEC, inițiativa Procuraturii Generale înseamnă introducerea votului nominal în calitate de singură metodă în toate cazurile. Comisia califică această propunere drept limitarea autonomiei sale, drept ingerință în activitatea sa funcțională și un atentat la independența instituțională. În opinia CEC, toate metodele de vot utilizate în prezent sînt alternative, deopotrivă.
 
CEC face trimitere la Convenția privind standardele alegerilor democratice, drepturilor şi libertăţilor electorale în statele membre ale Comunităţii Statelor Independente, precum Codul bunelor practici în materie electorală, adoptat de Comisia de la Veneția. Aceste documente asigură independența și imparțialitatea organelor electorale.
 
Totodată, CEC își exprimă îndoiala faţă de respectarea regulii obligatorii privind compatibilitatea modificărilor propuse cu legislația UE. Precum menționează CEC, procuratura nu a efectuat o analiză comparative a propunerilor sale cu normele Uniunii Europene. Autorilor proiectului de lege li s-a recomandat să solicite opinia Comisiei de la Veneția înainte de a trimite documentul în parlament.
 
Potrivit Comisiei Electorale Centrale, în UE nu se aplică practica utilizării votului nominal, drept singura metodă de adoptare a deciziilor de către organele electorale. Și chiar la Curtea Europeană a Drepturilor Omului deciziile nu sînt adoptate nominal, ci cu majoritatea voturilor prin ridicareamîinii.
 
Din aceste motive, CEC a refuzat să susțină propunerea Procuraturii Generale privind introducerea modificărilor la Codul Electoral. Comisia consideră că drept dovadă a deschiderii și transparenței ei servește caracterul public al ședințelor și accesul la procesele verbale, în care este reflectat întregul proces de lucru, pe site-ul oficial al CEC.
 
Avantajele și dezavantajele colegialității
 
„Cînd vorbim despre introducerea răspunderii individuale pentru membrii organelor colegiale, avem în vedere nu doar Comisia Electorală Centrală, menționează unul dintre experții noștri, un fost angajat de rang înalt al Procuraturii Generale. În Moldova există o mulțime de comitete, comisii și alte structurii colegiale, membrii cărora, deseori, nu pot fi trași la răspundere în lipsa unor prevederi legislative și metodologice. Iar la emiterea unor decizii dubioase sau vădit ilegale apar mari probleme.

Pe de o parte, colegialitatea are și avantaje. Ea, de regulă, apare în momentul fixării protocolare a opiniei unanime vizavi de subiectele ordinii de zi. Totodată, el mai frecvent, această opinie este una de compromis, deoarece este o consecință a confruntării diferitor puncte de vedere. În aceasta și constă valoarea căutării colegiale a unor decizii optime.
 
Totodată, membrii organului colegial uneori benevol nu-și văd vina în cazurile cînd față de decizia adoptată sînt înaintate pretenții, inclusiv, din partea organelor de drept. În special, cînd este vorba despre consecințe nefavorabile ale unei hotărîri adoptate și legalizate, care nu pot fi prevăzute din timp.  
 
Aderarea „colegilor” la una din cele trei tabere posibile – „pentru”, „împotrivă” și „m-am abținut” – în variantă ideală nu stabilește complicitatea la infracțiune. Dar nici nu absolvă de perspectiva de o răspundere colectivă sau individuală „pentru faptele comise”. Aceasta este unul dintre motivele, pentru care CEC și multe alte organe colegiale nu doresc extinderea temeiurilor pentru tragerea la răspundere.  
 
Este important și statutul organului colegial. În cazul CEC, în competența ei intră adoptarea unor decizii importante din punct de vedere juridic, ce implică apariția unor relații de drept.
 
Dacă cineva comite erori în timpul exercitării unor funcții obștești, este cel puțin inuman, să-l pedepsești. Însă dacă membrul unei instituții cu autoritate a încălcate legea, atunci el trebui e tras la răspundere. Cu atît mai mult cu cît eligibilitatea organului colegial permite recuzarea, iar acest fapt ar putea deveni circumstanță atenuantă. Lipsa posibilității de a aprecia contribuția fiecărui membru la adoptarea deciziei generează sentimentul de impunitate.
 
Despre statutul chioșcurilor și gheretelor
 
Parlamentul a aprobat crearea Registrului obiectelor de infrastructură tehnico-edilitară. O lege în acest sens va intra în vigoare din 1 ianuarie 2016. În registrul extins vor fi înregistrate drumurile auto, căile ferate, rețelele de comunicații electronice, sistemele publice ale gospodăriei comunale, rețelele de gazoduct și de energie electrică.
 
În acesta vor fi înregistrate obiectele transportului prin conducte, sistemele de aprovizionare cu apă, obiectele de păstrare și comercializare a produselor petroliere. Totodată, în registru vor fi incluse construcțiile, instalațiile și echipamentele amplasate pe teritoriul aeroportului, precum și pe teritoriul și în acvatoriul portului maritim.
 
Modificările la Legea cu privire la Cadastrul bunurilor imobile precizează statutul chioșcurilor, gheretelor, îngrădirilor, pereților, altor construcții și instalații, funcțiile cărora sînt legate nemijlocit de teren sau de clădirea principal.  Dacă acestea nu pot fi create ca obiecte imobiliare independente sau ale infrastructurii tehnico-edilitare, atunci acestea nu trebuie înregistrate în Cadastrul bunurilor imobile.

Pe scurt
 
La finele lunii august a intrat în vigoare noua Lege privind medierea. Este vorba despre o metodă alternativă de soluționare amiabilă a litigiilor în cadrul unui proces structurat, flexibil și confidențial, cu participarea unui sau a cîțiva mediatori”. Ministerul Justiției urmează să creeze Consiliu de mediere, precum și să organizeze atestarea mediatorilor și acreditarea firmelor de pregătire a specialiștilor în acest domeniu.
 
Guvernul a aprobat două regulamente sanitare privind materialele și articolele, destinate contactului cu produsele alimentare. În primul caz, este vorba despre producția din masa plastică prelucrată, în al doilea – despre ceramică, sticlă, porțelan, faianță, articole emailate și vitrificate.
 
Cabinetul de Miniștri a dispus crearea unei subdiviziuni noi, din 5 persoane, pe lîngă Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor. Aceasta se va ocupa de implementarea grantului Agenției pentru Dezvoltare a Austriei privind dezvoltarea și implementarea Strategiei UE pentru regiunea Dunării. Această subdiviziune va fi condusă de un Consiliu Coordonator, componența căruia va fi aprobată de Guvern. Activitatea noului organ va fi finanțată de către Agenția pentru Dezvoltare a Austriei.
 
Parlamentul a ratificat Acordul dintre RM și Belarus privind protecția reciprocă a informației secrete, încheiat pe un termen nedeterminat. Din partea Moldovei pentru executarea prevederilor acestuia va fi responsabil Serviciul de Informații și Securitate. Ambele state s-au obligat să întreprindă măsuri de protecție a informației secrete, precum și a purtătorilor acestui tip de date. În cazul divulgării datelor pe teritoriul uneia dintre țări, aceasta se obligă să o anunțe pe cealaltă privind cele întîmplate.