Cum SUA „curăță” România

Foto: glasul.md

Mihail Eșanu

Aproape toată vara, în România s-a încercat înlăturarea cu orice preț de pe arena politică a premierului Victor Ponta. Scandaluri de corupție, acuzații de escrocherie, evaziune fiscală și spălare de bani, cererea procurorilor de a-l lipsi pe premier de imunitate și sechestrarea unei părți din activele lui.

Președintele țării, Klaus Iohannis, l-a îndemn în repetate rînduri pe Victor Ponta să demisioneze. Însă deocamdată Ponta nu se lasă.

Experții presupun că în spatele acestui atac anticorupție ar putea sta Washingtonul, al cărui scop este epurarea totală a spațiului politic românesc și înlăturarea politicienilor de centru dreapta, precum și a oamenilor de afaceri care simpatizează Rusia, au studiat în Rusia, sînt legați de afacerile rusești sau au viziuni proprii asupra intereselor politice ale propriului stat.

Scandalul în jurul a două companii-fiice ale companiei petroliere ruse „Lukoil” – „Petrotel Lukoil Company” și „Lukoil Europe Holdings – sînt verigile aceluiași lanț.

Aflarea pe piața românească a unul jucător influent ca „Lukoil”, cu care, precum scrie presa românească, anturajul premierului Victor Ponta întreținea relații de afaceri, este extrem de nedorită pentru Statele Unite, pentru care România este o figură-cheie pe flancul de sud-est al NATO.

De aceea, afacerile „Lukoil” acum sînt scoase activ din țară cu ajutorul procurorilor români.

„Cerberul din Balcani”

România a fost numită „principalul actor pe flancul de est al NATO” de către secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, în 2011, după semnarea acordului între România și SUA privind scutul antirachetă. Zbigniew Brzezinski numește asemenea state drept „țări-pilon” ale influenței americane.

În opinia politologului polonez Iakub Koreiba, la nivel global, Washingtonul are nevoie de România în calitate de poligon pentru desfășurarea propriilor contingente militare și drept instrument de realizare a politicii sale.

În plan regional – „în calitate de cerber pentru vecinii săi din Europa de Est”. Deoarece „absolut toți acești vecini sînt „problematici” pentru SUA și aceasta are loc anume din cauza relațiilor cu Rusia”. „Cei de la Capitol Hill și Langley sînt ferm convinși: fără România, implementarea strategiei de reținere a Rusiei cu ajutorul unei noi «cortine de fier» este pur și simplu imposibilă”.

O altă misiune a Bucureștiului în scenariul de la Washington, consideră politologul polonez, este ca, împreună cu alte state ale „Europei noi” (Polonia, Țările Baltice), să fie „glasul” SUA la Bruxelles și au ajutorul dreptului de veto să-i împiedice pe liderii UE (Franța, Germania, Italia) să se opună supunerii intereselor Europei în detrimentul avantajului strategic al SUA:

„Fără supunerea teritoriului României și crearea unui arsenal de instrumente pentru gestionarea politicii Bucureștiului, scopul existenței NATO – în opinia prim- secretarului general al Alianței, lordul Ismey, «ținerea Americii în Europa, Rusiei – în afara Europei, iar a Germaniei – în frîu» – nu va fi atins”, susține Iakub Koreiba.

De aceea, precum scria la finele lunii august ex-ministrul român de externe, fostul președinte al Adunării Parlamentare a OSCE, Adrian Severin, într-o scrisoare către noul ambasador al SUA în România, Hans Klemm, Washingtonul acum implantează în România un regim autoritar, ce corespunde doar intereselor americane.

Iar politicienii de genul lui Victor Ponta (care, deși este adeptul integrării țării în UE și al cooperării strategice cu SUA, în același timp, insistă asupra intensificării orientării economice a României spre Est, pledînd pentru revizuirea relațiilor cu Rusia, China și Turcia), precum și Gigi Becali, Ioan Niculae sau Sorin Ovidiu Vîntu, care au propriile viziuni asupra intereselor politice ale țării, împiedică realizarea planurilor strategice ale Washingtonului. De aceea, cînd este necesar, intervine DNA – Departamentul Național Anticorupție al României.

DNA – „filiala” FBI?

În 2014, DNA a obținut condamnarea a 1138 de persoane, printre care 24 de primari, 5 deputați, 2 foști miniștri și ex-premierul, fostul lider al Partidului Social Democrat Adrian Năstase.

Această structură este condusă de „spaima politicienilor corupți” – Laura Codruța Kovesi (42 de ani), procuror prin descendență (tatăl ei, Ioan Lașcu, la fel a fost procuror). În 2006, Laura Kovesi a fost numită procuror general. Ea a ocupat acest post pînă la expirarea mandatului său – în octombrie 2012.

În septembrie 2012, Ministerul Justiției a lansat un concurs pentru suplinirea funcțiilor de procuror general și de șef al Direcției anticorupție. Este remarcabil faptul că Ambasada SUA în România s-a pronunțat univoc pentru prelungirea mandatului lui Kovesi, precum și a șefului Direcției Naționale Anticorupție, Daniel Morar, însă Uniunea Social-Liberală nu a ținut cont de doleanța Washingtonului.

În luna mai 2013, Laura Codruța Kovesi a preluat conducerea DNA – organ pe care mulți experți și politicieni îl compară cu NKVD-ul. Candidatura ei a fost propusă de Traian Băsescu, iar premierul Victor Ponta a susținut-o în cadrul acordului privind partajarea influenței. Iar acum singur a ajuns sub lovitură.

„În ce constă tragedia elitei românești? Sub presiunea SUA, acolo au fost adoptate legi care, practic, exclud noțiunea de „prezumpția nevinovăției”. E suficient doar o bănuială pentru a fi reținut”, a declarat pentru NOI.md politologul Bogdan Țîrdea.

Drept dovadă: în luna mai curent, comentînd un șir de cazuri răsunătoare, Laura Kovesi a spus că „cătușele și arestarea preventivă nu sînt invențiile anului 2015”. Iar în cadrul unei conferințe de presă, conducătoarea DNA a declarat tranșant că majoritatea dosarelor intentate (83% în 2014) se bazează pe sesizări și înștiințări din partea cetățenilor și a instituțiilor obștești.

La sfîrșitul anului trecut. Laura Kovesi a fost premiată de Ambasada SUA – „pentru bărbăție”. Potrivit lui Bogdan Țîrdea, „oligarhul român Sorin Ovidiu Vîntu și liderul partidului radical de dreapta „România Mare”, Corneliu Vadim Tudor, afirmau că DNA este o structură complet subordonată americanilor și este condusă, în realitate, de FBI, care dă indicații cine și cînd să fie arestat”.

Lupta împotriva corupției sau înlăturarea persoanelor indezirabile?

Fostul președinte al României Traian Băsescu a fost considerat întotdeauna „omul americanilor”. Anume pe timpul lui Băsescu, în țară au apărut bazele militare americane, România și-a oferit teritoriul pentru desfășurarea scutului american antirachetă și anume la plecarea președintelui Băsescu țara a ajuns în epicentrul scandalului în jurul închisorilor secrete ale SUA.

De aceea Washingtonul era extrem de nemulțumit cînd în 2012 coaliția de centru-stînga a inițiat moțiunea de cenzură împotriva lui Băsescu. UE și SUA au început să facă presiuni asupra autorităților române, acuzîndu-le de limitarea democrației.

Pe parcursul mandatului său prezidențial, Traian Băsescu s-a răfuit activ cu oponenții indezirabili pentru el, dar și pentru Washington: îi permitea baza – din 2004, Băsescu a numit peste trei mii de judecători și procurori.

Astfel, în 2005, în România a fost arestat oligarhul petrolier Dinu Patriciu – proprietarul celei mai mare companii petroliere din țară – „Rompetrol” – și al uneia dintre cele mai mari rafinării „Petromidia”. Omul de afaceri era cunoscut prin relațiile apropiate cu fosta nomenclatură de partid, legată de fostul președinte Iliescu, și cu conducerea Partidului Social Democrat.

Patriciu a fost acuzat de abuzuri la privatizarea combinatului petrolier și de spălare de bani. Întreprinzătorul a fost interogat timp de aproape 18 ore. Fostul ministru de externe, social-democratul Micea Geoană l-a acuzat de arestarea lui Patriciu pe președintele Băsescu, care, în opinia lui, astfel, îi pedepsește pe oamenii de afaceri pentru susținerea financiară a oponenților politici ai puterii în cadrul alegerilor parlamentare și prezidențiale.

În septembrie 2010, în România a fost arestat miliardarul și magnatul media Sorin Ovidiu Vîntu. După arestare, businessmanul a declarat că speră să-l vadă în locul lui pe președintele Băsescu, cînd acesta, în sfîrșit, va pierde lupta pentru putere.

În 2012, ex-premierul României și liderul Partidului Social Democrat, Adrian Năstase (el și-a declarat drept una dintre priorități restabilirea relațiilor economice cu FR), a fost condamnat de Curtea Supremă de Justiție din România la 2 ani de închisoare, fiind acuzat de corupție – primirea ilegală a mijloacelor bănești pentru campania electorală din 2004. Atunci, în cursa prezidențială, el a pierdut cu o diferență mică în fața lui Traian Băsescu.

Năstase a calificat verdictul drept unul motivat politic. El a fost eliberat din închisoare în martie 2013, ispășind zece luni din cei doi ani de condamnare. Iar la începutul anului 2014, Adrian Năstase a fost condamnat deja la patru ani – pentru luare de mită pe timpul mandatului său de premier.

În anul 2013, justiția românească s-a apucat și de capul oligarhului Gigi Becali. Acestuia i-au fost incriminate acțiuni ilegale la obținerea terenurilor Ministerului Apărării pentru desfășurarea activității agricole. Becali a fost condamnat la trei ani de pușcărie.

Pe timpul lui Iohannis arestările și condamnările funcționarilor PSD și ale oamenilor de afaceri din anturajul social-democraților au continuat. În aprilie curent, Curtea de Apel din România l-a condamnat la 2,5 ani de închisoare pe cel mai bogat om de afaceri din țară, Ioan Niculae, pentru finanțarea ilegală a campaniei prezidențiale din 2009.

Ancheta a stabilit că Niculae a alocat circa 1 milion de euro membrului PSD Gheorghe Stancu pentru desfășurarea campaniei electorale a liderului partidului, Mircea Geoană. În caz de victorie, Geoană trebuia să asigure posturi în guvern pentru apropiații businessmanului.

Acum sînt înaintate un șir de acuzații împotriva premierului Victor Ponta, pe care procurorii îl acuză de fals, spălare de bani, abuz în serviciu și evaziune fiscală.

Nu este exclus că toate aceste infracțiuni au avut loc și că pedeapsa pe care au primit-o politicienii și oligarhii este binemeritată, însă lupta anticorupție a procurorilor români seamănă cu înlăturarea politicienilor și businessmenilor indezirabili. În special – din Partidul Social Democrat.

Or, după expirarea mandatului președintelui Traian Băsescu, mulți așteptau că și acesta va ajunge după gratii. Ex-președintele și rudele lui au fost acuzați în repetate rînduri de spălare de bani și de procurare ilegală a terenurilor. Precum afirmau oponenții lui politici, 300 ha de teren au costat-o pe fiica ex-președintelui 1,3 milioane de lei, un milion dintre care era credit bancar, iar proveniența celorlalte 300 de mii nu este cunoscută.

În 2007, cînd Parlamentul a inițiat moțiunea de cenzură împotriva lui Băsescu, printre acuzațiile aduse era și faptul că el, fiind ministru al transporturilor, practic, a distrus flota comercială a țării, dispunînd vînzarea la preț derizoriu a 237 de nave și aducînd, astfel, țării un prejudiciu de 300 de milioane de dolari.

În 2011, președintele partidului România Mare, eurodeputatul Corneliu Vadim Tudor a expediat o scrisoare Interpolului și Biroului Federal de Investigații al SUA, în care cerea să se verifice dacă membrii conducerii de vîrf dețin depozite secrete în băncile occidentale.

Politicianul a indicat că președintele Traian Băsescu deține 2,5 milioane de euro și 2,7 milioane de dolari, depozitați pe conturile secrete ale băncii elvețiene LCL Le Crédit Lyonnais. Potrivit lui Vadim Tudor, președintele a cîștigat acești bani în urma vînzării secrete a armamentului către extremiștii libanezi din organizația „Hezbollah”. Însă, în ciuda tuturor acuzațiilor, Băsescu rămîne în libertate.

Un stat aproape acaparat

În afara „epurării” politice, partenerii occidentali ai României aplică activ și alte elemente ale „colonizării” țării. În primul rînd, economice.

Precum comunica presa românească în martie curent, peste 50% dintre terenurile agricole din România se află în proprietatea cetățenilor străini.

Potrivit organizației Eco Ruralis, doar companii agricole italiene ce activează în România sînt peste 200 de mii. De asemenea, printre proprietarii terenurilor românești se află companii austriece, firme înregistrate în zone off-shore. Concentrarea înaltă a pămînturilor în mîinile unui grup mic de proprietari, preponderent, cetățeni străini, conduce la faptul că și majoritatea subvențiilor UE ajung în mîinile lor.

„Investitorii străini” cumpără activ și pădurile românești. Potrivit publicației Wall Street Journal, retailerul suedez IKEA, ce deține o rețea de magazine cu mărfuri de uz casnic, a început cumpărarea pădurilor. În special, compania a procurat masivele silvice în România și țările Baltice. IKEA planifică să utilizeze lemnul din propriile păduri la producția mobilei.

În România, industria a fost privatizată complet, iar în rezultat, cele mai bune active au fost vîndute companiilor străine. Sub controlul Occidentului se află și sistemul bancar al țării. Iar puterea judiciară și procuratura, precum afirmă unii politicieni, sînt controlate de americani.

Precum scria la sfîrșitul lunii august în scrisoarea sa către noul ambasador al SUA în România, Hans Klemm, ex-ministrul de externe al României Adrian Severin, România, în prezent, este practic vasalul SUA.

Ex-ministrul a acuzat Washingtonul de transformarea țării sale într-un „avanpost al luptei cu neoimperialismul rușilor, neotomanismul turcilor sau fundamentalismul islamiștilor” doar pentru ca „America să-și realizeze strategiile geopolitice, lăsînd definitiv fără sînge poporul românesc”.

În România a fost plantat un regim autoritar, responsabil doar pentru interesele americane. „Cetățenii români sînt sătui de acești diplomați, care de fapt sînt rangeri politici desantați în România fără nicio cunoaștere a istoriei țării, respect pentru tradițiile și cultura ei. Aceștia, încălcînd normele diplomatice, îi instruiesc pe cei care alimentează corupția și fără nicio urmă de rușine, îi sprijină pe cei care, storcînd din români ultimele picături de sudoare, finanțează clanurile politice autohtone”, a scris Severin.