Cine distruge știința seculară moldovenească despre vie și vinuri

Foto: fb.ru

Anghelina Taran

Marți, 8 septembrie, academicienii moldoveni se vor pronunța față de intenția Guvernului de a lichida știința moldovenească despre vie și vinuri în componența Institutului științifico-practic de horticultură, viticultură și vinificație. Practic, se distruge o știință care numără 105 ani. Și acest lucru îl face nu armata inamicului, dar funcționarii locali. Săptămîna trecută, savanții au declarat că sînt gata să iasă la acțiuni de protest.

Cauza – terenul și patrimoniul

Astăzi, știința despre vie și vinuri deocamdată există în componența Institutului Științifico-Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare (ISPHTA). Pînă la fuzionarea în 2008 cu alte două institute – de pomicultură și tehnologii alimentare – și secția de horticultură, aceasta a existat și s-a dezvoltat independent timp de 98 de ani. Încă în 1910, țarul rus Nikolai al II-lea a emis un ucaz „privind crearea la Chișinău a unei instituții științifice, cu alocarea de terenuri pentru selecția soiurilor noi de struguri, cu aplicarea procedeelor și metodelor progresiste de cultivare a viei, precum și producția vinului”.

În 2001, Institutul Național al Viei și Vinului a fost declarat falimentar, iar în 2004 – reorganizat: de știință a fost separată fabrica de vinuri „Național-Vin”. Atunci Institutul a început să-și piardă patrimoniul – inițial clădirea muzeului, ce servea drept centru de degustație (el a fost transmis combinatului „National-Vin”, ce se află departe de acest obiect; acesta, desigur, a fost privatizat de cineva în 2013). Apoi, în cadrul proiectului „Orașul vinului” au fost preluate teritoriul adiacent și chiar cazangeria. În opinia savanților, toate reorganizările au fost desfășurate din cauza patrimoniului imobiliar al institutului. Acesta avea circa 550 ha de pămînt. Indiferent de culoarea politică, autoritățile doreau să preia aceste terenuri.

După fuzionarea cîtorva instituții în ISPHTA, în 2009, terenurile Institutului Viei și Vinului au fost transmise stației experimentale „Vieru”. Peste doi ani, conform deciziei Guvernului, aceasta a fost înglobată în stația experimentală „Codru”, care a falimentat cu succes (datoriile ei se cifrează la 17 milioane de lei). Aceasta este o metodă veche de privatizare ieftină.

Însă s-a întîmplat ceva neprevăzut – după schimbarea puterii comuniste cu cea democrată, Ministerul Agriculturii i-a revenit PLDM, iar în funcția de administrator al stației „Codru” a fost numit un reprezentant al PDM. Și aceștia nu s-au putut înțelege. De aceea, terenurile nu au fost vîndute nici în prezent, ci doar date în arendă.

Singurul lucru, pe care au reușit să-l salveze savanții îl constituie circa 30 ha din colecția de vie, însă organele cadastrale refuză să le înregistreze în proprietatea Institutului, ceea ce, în principiu, se înscrie logic în politica de lichidare a Institutului, promovată în ultimii ani.

Evacuarea permanentă

O pagină aparte, ce-i drept, nu academică, din istoria Institutului este legată de evacuarea acestuia din clădirea ocupată, amplasată la ieșirea din Chișinău, or. Codru, str. Vieru, 59 (vis-a-vis de Motel). Un timp îndelungat, erau examinate două variante de transferare a secției științifice „viticultură și vinificație” (fostul IȘVV) – în inexistenta Academie de Științe Agrare de pe lîngă Universitatea Agrară sau la Stăuceni, sub auspiciul Colegiului Național de Viticultură și Vinificație din Chișinău, care, apropo, este falimentar.

Și iată a apărut proiectul de hotărîre a Guvernului, elaborat de Ministerul Agriculturii „Cu privire la crearea centrelor de excelență în agricultură”, în care se menționează despre crearea „Centrului de excelență” în baza colegiului de la Stăuceni. De asemenea, Ministerul Agriculturii și Academia de Științe ar trebui să revizuiască structura ISPHTA, prin lichidarea subdiviziunii ce se ocupă de cercetări științifice în domeniul viticulturii și vinificației, iar utilajul acestuia ar urma să fie transmis noului centru de excelență (așa se numește în Codul educației).

În document nu se spune nimic despre angajații de acolo. Însă surse din cadrul Ministerului Agriculturii spun că în acest centru va fi creată o subdiviziune științifică unde va fi angajată o parte dintre savanți.

Este imposibil

„Sîntem convinși că implementarea acestui proiect va duce la distrugerea cercetărilor în domeniul viticulturii și vinificației, iar acest fapt va avea un impact negativ asupra dezvoltării viticulturii și vinificației – principala ramură a economiei țării noastre, a spus directorul ISPHTA, Constantin Dadu. În primul rînd, deoarece este imposibilă dezvoltarea științei în cadrul unei instituții de învățămînt profesional, care pregătește cadre de nivelul 3 și 4, în timp ce institutul nostru pregătește cadre științifice – doctor și doctor habilitat (nivelul 7 și 8). Potențialul nostru științific îl constituie un academician, șapte doctori habilitați și 24 de doctori. Actualul institut de horticultură și tehnologii alimentare este acreditat drept organizație recunoscută la nivel mondial și a obținut categoria A. (certificatul a fost eliberat pentru perioada 2014-2019)”.

Amplasarea fostelor terenuri ale Institutului (viilor) între or. Codru și or. Ialoveni nu a fost aleasă întîmplător de către savanții sovietici. Asta deoarece acest landșaft reflectă landșaftul țării noastre. Iar la Stăuceni, în general, nu sînt vii.

Ce distrugem?

În proiectul Guvernului nu se spune nimic despre soarta fondului genetic al viilor, din care face parte o colecție de 3 mii de genotipuri (a patra în lume după mărime) – sînt vii care nu pot fi puse în geantă. Iar lîngă clădiri sînt amplasate sere. Se pare că cei care au nevoie de aceste terenuri nu sînt preocupați de asemenea detalii mărunte.

Între timp, realizările savanților moldoveni în domeniul viticulturii au fost recunoscute pe plan mondial. Trei soiuri moldovenești de struguri au fost incluse în Registrul soiurilor de plante al UE. Alte șapte soiuri din selecția moldovenească sînt în proces de testare în Italia pentru a fi introduse în producție și, de asemenea, după rezultatele testelor, vor fi incluse în acest registru. Savanții italieni propun crearea unul grup comun pentru crearea soiurilor noi de struguri de masă, rezistente la boli (ei au probleme serioase în acest sens), datorită faptului că institutul nostru are o varietate largă de soiuri de masă fără semințe. Apropo, savanții moldoveni au creat 80 de soiuri noi de struguri cu o rezistență sporită la înghețuri și boli.

Un asemenea potențial doar în viticultură ar putea aduce în țară mulți bani. Însă funcționarii nu sînt interesați nici de acest fapt. De cîțiva ani Institutul așteaptă îndeplinirea promisiunii de creare a unui atelier de altoire, pentru înmulțirea butașilor pentru plantarea viilor în pepinierele din țară, care cumpără butași pentru plantarea viilor. În schimb, pepinierele importă material săditor de peste hotare. Iar împreună cu acesta au fost aduse și boli care nu existau la noi. Spre exemplu, din cauza îngălbenirii aurii, se pierd hectare de vii. Iar fără un sprijin științific, noi nu vom putea rezista acestor boli.

Viața a arătat că fără o abordare științifică este imposibil de selectat un teren pentru vie și de ales soiul potrivit. Astăzi, în Moldova e un haos în această privință. Viile sînt sădite cine și unde a dorit, iar pe terenurile prețioase pentru cultivarea viilor, spre exemplu, în zona Purcari, crește porumb.

Vinificația iese la o nouă etapă de dezvoltare – fără știință?

În Moldova nu există nicio fabrică de vinuri unde ar fi utilizate inovațiile savanților noștri. Întreaga bază normativă cu care activează ramura, de asemenea, a fost creată în pereții Institutului. Acolo a fot creată o colecție unică de drojdii (200 de tipuri) pentru vinificație. Continuă lucrul asupra selecției drojdiilor ce corespund vinurilor dintr-o anumită localitate. Cu ajutorul lor, sînt create așa-numitele vinuri „terroir”, adică specifice anume acestei zone. Toate vinurile mărețe din lume sînt create anume prin această metodă. Iarăși, de peste hotare sînt aduse drojdii care reduc din personalitatea vinurilor, în final, este greu să deosebești cabernetul de merlot. Din aceeași cauză, spre exemplu, vinurile noastre nu au trecut testul de intrare în Germania – din lipsa caracteristicilor soiului.

Astăzi, vinificația din Moldova pășește într-o nouă etapă de dezvoltare – producția vinurilor cu indicația geografică și denumirea după locul de proveniență. De aici se începe căutarea ofertei noastre de vinuri pentru lumea întreagă. Precum și de la dezvoltarea soiurilor locale de struguri. Savanții lucrează asupra creării clonelor acestor soiuri pentru a evidenția cele mai bune caracteristici. Specialiștii în selecție au elaborat soiuri noi, iar enologii au elaborat tehnologii speciale de producție a vinurilor din aceste soiuri – și liniștite, și spumante. Astfel, vinurile moldovenești capătă personalitate.

Dacă noi considerăm că viticultura și vinificația în Moldova este o ramură strategică, atunci ea are nevoie de o susținere științifică. Pe timpurile sovietice, Institutul Național al Viei și Vinului era unul dintre cele mai dezvoltare din URSS și țările Europei de Est. Institutul nostru menține legături cu institutele din alte țări, savanții lui participă la lucrările Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV) în calitate de experți internaționali în trei comisii de profil.

Savanții solicită varianta „zero”

În opinia savanților, fostul INVV a avut doar de pierdut în urma fuziunii cu alte două instituții științifice, s-a pierdut legătura lui cu Ministerul. Aceasta este consecința politicii de ignorare a acestei direcții în știința moldovenească. Au apărut multe critici nefondate la adresa savanților, că ei nu fac nimic și nu au ce propune pentru producție.

Totuși, ei văd toate problemele din ramură, care are nevoie de ajutorul științei. Și consideră că dezvoltarea durabilă a viticulturii și vinificației în Moldova este posibilă doar în baza creării unui institut de cercetări specializat, independent, susținut din partea statului.

Colectivul subdiviziunii științifice „viticultură și vinificație” din cadrul ISPHTA a propus Academiei de Științe propriul proiect de reorganizare, ce prevede ieșirea din componența Institutului și revenirea la varianta inițială – INVV.

Marți, 8 septembrie, urmează să aibă loc Adunarea Generală a AȘM, în cadrul căreia academicienii își vor expune opiniile față de proiectul de hotărîre a Guvernului. Dacă ei nu-l vor susține, s-ar putea ca acest fapt să decidă soarta ulterioară a științei moldovenești în domeniul viei și vinului.