Revoluţia de catifea s-a înglodat în „concurenţa neloială” şi negocieri

Foto: ipn.md

Xenia Florea

Duminică, 13 septembrie, Platforma Civică „Demnitate şi Adevăr” (DA) convoacă un nou miting antiguvernamental în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Avocatul Andrei Năstase (unul dintre liderii platformei) promite că „în această duminică, vom fi 200 de mii, iar apoi – 300 de mii”.

Deocamdată, protestele de o săptămînă din centrul Chişinăului nu s-au soldat cu rezultate palpabile. Principalele revendicări ale mitingului antiguvernamental din 6 septembrie – demisia preşedintelui, preşedintelui Parlamentului şi premierului – preşedintele Timofti, spicherul Candu şi premierul Strele le-au ignorat demonstrativ.

Deoarece ei poartă „responsabilitate pentru conducerea ţării” şi au „probleme serioase şi fără precedent”.

Experţii deja menţionează că protestul DA s-ar putea compromite. Liderii platformei au declarat în repetate rînduri că sîntadepţii protestelor paşnice, în calitate de instrument de presiune asupra autorităţilor. Însă acest instrument trebuie utilizat corect. Iar platforma DA deja a încălcat trei principii ale non-violenţei, formulate de Mahatma Ghandi: 1) Evitaţi situaţii statice; 2) Ţineţi iniţiativa în mîinile voastre, chiar şi atunci cînd aşteptaţi reaţia oponentului, continuaţi să întreprindeţ acţiuni constructive active; 3) Reduceţi cerinţele la maxim, însă niciodată nu renunţat la principalul scop.

Revoluţionarii: consolidare fără unitate

Populaţia Moldovei este inertă din punct de vedere politic. Pasiunea nu o caracterizează. Însă acum s-a acumulat masa critică. Aceasta se vede şi după amploarea mitingului antiguvernamental din 6 septembrie, şi după componenţa naţională/profesională/de vîrstă a „locuitorilor” orăşelului „Demnităţii şi adevprului”, şi după cele aproape 300 de mii de lei colectate „pentru revoluţie”, şi după romantismul revoluţionar, care a cuprins masele.

După furtul miliardului de euro „s-au trezit” chiar şi cei, care nu demult se ghidau de principiul „numai să nu fie război”. Adică, erau gata să îndure orice lipsuri de dragul cursului spre integrarea europeană.

Însă principala problemă a mişcării de protest din Moldova constă în faptul că aceasta este concentrată pe criterii naţionale şi de partid şi nu poate depăşi intoleranţa faţă de disidenţi. Fapt ce este în avantajul autorităţilor.

Cîndva mintingurile antiguvernamentale de amplaore erau organizate de comuniştim, apoi de PSRM. Acum, despre 100 de mii în piaţa Marii Adunări Naţionale raportează Platforma DA, ce pretinde la rolul de principala forţă mobilizatoare din toamna anului 2015. Însă s-a deovedit că Platforma Civică nu este în stare să depăşească unghiul de dreapta.

În final – cenzura politică şi lingvistică în luările de cuvînt (în rusă – la minimum, despre Petrenco şi adepţii săi – nici un cuvînt), „alergie” la panglica Sf. Gheorghe pe rucsacul unui trecător, în timp ce tricolorul românesc are acces liber în oraşelul de corturi. Apelul lui Andrei Năstase de consolidare generală, alături de declaraţia altui activist al platformei DA Vasile Năstase că „noi nu avem nevoie aici de petrenci, dodoni şi usatîi. Să-şi desfăşoare protestele acolo, unde doresc”.

Pentru că „petrencii, dodonii şi usatîi” nu sîntpentru Europa? Sau pentru că organizatorii mitingului din 6 septembrie nu au nevoie de concurenţi, în cazul în care protestele vor da rezultate şi se va ajunge la reformatarea puterii, iar ei vor încerca să monopolizeze actuala explozie a nemulţumirii populare?

Apropo, acelaşi lucru putem să spunem şi despre liderii partidelor de stînga. Ambiţiile s-au dovedit a fi mai presus de scopul comun – înlăturarea puterii oligarhice. În final, Partidul Socialiştilor şi „Partidul nostru” au anunţat despre desfăşurarea separată a acţiunilor de protest în masă, deşi scopurile şi sarcinile declarate sîntabsolut aceleaşi. Iar aceasta înseamnă că platforma DA ar putea pierde o parte din participanţi. Deoarece printre cei, care au ieşit pe 6 septembrie în Piaţa Marii Adunări Naţionale au fost nu doar unionişti şi susţinători ai cursului european.

O altă problemă a protestelor Platformei Civice „Dreptate şi Adevăr” este lipsa dinamicii. Orăşelul de corturi creşte, însă, totodată, devine mai „select”. Hair-stilistul protestatar le face coafuri la modă participanţilor la proteste – „pentru a-i face mai frumoşi”, clovnul protestatar – „veseleşte copiii, care protestează împreună cu părinţii”. Vînzătorii protestatari le vînd steguleţe şi alte accesorii patrioticelocuitorilor orăşelului demnităţii.

Mai avem şi Ziua Naţională a Vinului. Dacă pînă atunci participanţii protestului antiguvernamental nu-şi vor demonta corturile (piaţa este rezervată pînă pe 30 septembrie), „orăşelul revoluţiei” din centrul Chişinăului va deveni o atracţie picantă pentru turiştii veniţi la Ziua Vinului.

Aşa că timpul trece, coaliţia de guvernămînt nu se grăbeşte să satisfacă cerinţele protestatarilor, iar spiritul revoluţionar ar putea treptat să se stingă. Organizatorii protestelor trebuie să întreprindă ceva.

Să ia puterea prin extenuare, precum făcea altădată pasionatul Iurie Roşca (de pe 9 ianuarie pînă pe 29 aprilie 2002, PPCD a desfăşurat un miting non-stop, a instalat corturi în centrul Chişinăului şi şi-a atins scopurile), platforma DA se pare că nu are de gînd.

Precum a declarat Andrei Năstase, „să nu creadă ei că noi vom sta aici pînă la iarnă şi vom îngheţa în corturi. Noi vom găsi o metodă pentru a-i determina să facă pasul fatal”.

Cum anume, nu se spune. Însă joi, conducătorii platformei DA s-au întîlnit cu Alex Grigorievs – specialist în tehnologii politice, numit şi expert în revoluţiile colorate. Pe timpuri, el a fost expulzat din Moldova, fiind bănuit de organizarea dezordinilor în masă din 7 aprilie 2009.

Unii experţi nu cred în radicalizarea actualului protest, nici în puterea lui. Alţii consideră că platforma DA, care şi-a asumat prea multe, nu are altă ieşire.

„Cred că dacă puterea nu va face unele concesii şi nu va îndeplini măcar un pachet minim de cerinţe (de exemplu, o reformă a procuraturii reală, dar nu declarativă, un procuror general din Europa, demisia sau urmărirea penală a guvernatorului Băncii Naţionale Dorin Drăguţanu, reformatarea alianţei, plecarea din politică a lui Plahotniuc), platforma DA va trece la a doua etapă de acţiuni. Iar aceasta nu va mai fi doar o „dezinfecţie” a coaliţiei, ci o etapă a confruntărilor, a încercărilor de înlăturare de la putere a actuaelor partide.

La această etapă, platforma DA şi adepţii ei vor începe să blocheze principalele artere din Chişinău şi instituţiile de stat. Autorităţile ar putea aplica forţa. Şi atunci va interveni cea mai dură etapă a confruntării. Ea se va încheia cu sciziunea alianţei (o parte din deputaţii PLDM, conduşi de Maia Sandu, ar putea adera la platforma DA), sau cu reformatarea puterii, sau cu alegeri anticipate, sau cu luarea cu asalt a guvernului şi Preşedinţiei, cum a fost în 2009. Însă toate acestea vor avea loc la indicaţia concretă a Occidentului”, consideră politologul Bogdan Ţîrdea.

Autorităţile: stingerea incendiului

Coaliţia de guvernămînt acum încearcă să stingă „flacăra protestelo” cu ajutorul jumătăţilor de măsură şi a politicii „paşilor mici”. Sau mai simplu – în acest caz se aplică elemente de cazuistică.

„Oamenii ar cerinţe cu caracter social-economic, iar voi la ultimul miting al platformei DA cereţi demisia. Care din cerinţe să le îndeplinim: a zecilor de mii de oameni, sau a 20-30 de persoane care vor demisia?”, a declarat vicepremierul pentru probleme sociale Gheorghe Brega, joi, în cadrul întrevederii cu reprezentanţii Platformei Civice.

În baza revendicărilor protestatarilor – demisia preşedintelui, preşedintelui Parlamentului şi a premierului – autorităţile au răspuns printr-un categoric „Nu!”. Deoarece „nu putem decapita ţara” şi deoarece fiecare dintre conducătorii statului are o misiune importantă.

Nicolae Timofti, spre exemplu, se consideră un garant al stabilităţii: „Eu am venit la acest post, pentru a pune capăt perioadei de instabilitate şi nu doresc să fiu iniţiatorul unei noi perioade de acest fel”. Iar Valeriu Streleţ nu are de gînd să fie trădătorul poporului: „Guvernul nu va demisiona. În actuala situaţia aceasta este egal cu trădarea”.

La o altă cerinţă a manifestanţilor – organizarea alegerilor parlamentare anticipate, a urmat un „maybe” de la Vladimir Plahotniuc. Ce-i drept acest răspuns părea mai mult ca o încercare de a pune pe umerii protestatarilor responsabilitatea pentru crica economică din ţară.

„După eventualele alegeri anticipate vom avea cu toții posibilitatea să vedem cine și ce a avut de câștigat, care au fost scopurile, care este alternativa și așa mai departe. Iar dacă lucrurile ies prost, știm și cine poartă răspunderea (…) E o opțiune pe care trebuiesă o analizăm și nu exclud ca ea să nu fie cea mai rea.
Este opinia mea personală.”, a scris Vladimir Plahotniuc, pe pagina sa de Facebook.

Pe marginea celei de-a treia cerinţe a manifestanţilor – tragerea la răspundere a celor vinovaţi de furtul miliardului de euro din bănci, demisia procurorului general şi a guvernatorului BNM, autorităţile au mimat o activitate furtunoasă.

Preşedintele Parlamentului Andrian Candu a declarat că deja vineri, 11 septembrie, el va expedia o scrisoare oficială către FMI, cu solicitarea de a face o analiză a activităţii Băncii Naţionale a Moldovei în 2014-2015. Doar în baza acestei analize, a spus el, ar putea fi adoptată o decizie privind demisia guvernatorului Dorin Drăguţanu.

Totodată, spicherul a comunicat că săptămîna viitoare, în Moldova va sosi un procuror din cadrul DNA, selectat cu participarea Uniunii Europene, care va efectua o expertiză şi va formula recomandări pentru colegii moldoveni în scopul sporirii eficienţei luptei anticorupţie. Aţi vrut procuror european? Poftim.

În paralel, autorităţile încearcă să dilueze mişcarea de protest. Recent, spre exemplu, guvernul i-a fericit pe agrarieni: a aprobat un proiect de lege, ce le permite producătorilor agricoli importul produselor petroliere pentru propriile necesităţi, pentru adoptarea acestuia agrariernii au luptat aproape trei ani.

Oferind undă verde liberalizării importului de produse petroliere pentru fermieri, executivul a complicat la maximum şi a stopat acest proces. Din document a fost scoasă prevederea că autorizaţiile la import vor fi eliberate la „ghişeul unic”. Iar termenele de implementare a proiectului de lege au fost mutate astfel, încît agrarienii ar putea beneficia de liberalizarea importului de produse petroliere, nu mai degrabă de toamna anului 2016.

În general, timp de o săptămînă, protestele din Moldova s-au înglodat în negocieri. Iar nervii liderilor mişcării de protest încep să cedeze. „Dacă guvernanţii nu vor îndeplini cerinţele noastre, atunci noi singuri îi vom alunga”, a declarat după ultima rundă de negocieri Valentin Dolganiuc. Iar Andrei Năstase, într-un interviu pentru portalul rus Meduza a recunoscut că participanţii la mitingul din 6 septembrie erau gata să „încercuiască guvernul şi să intre aoclo” şi că se teme că „într-o bună zi, poporul nu va mai putea fi controlat”.

Politologul Bogdan Ţîrdea consideră că trecerea de la faza „paşnică” la cea de „confruntare” ar putea dura 2-3 săptămîni.

Observatorii menţionează că atunci cînd perioada „romantică” a protestatarilor se va încheia, iar rezultatul practic nu va fi vizibil, atunci de nemulţumirea lor ar putea profita cineva pentru a organiza ciocniri sîngeroase în centrul oraşului. Într-o situaţie de incertitudine, acest lucru s-ar putea întîmpla, mai ales că asemenea procedee deja au fost probate în diferite ţări, inclusiv în Moldova, în 2009. Totul depinde de faptul în ce măsură organizatorii protestelor îşi vor putea tempera ambiţiile şi vor putea analiza situaţia la rece.