Cum „alegoriile” influențează asupra realității pe piața valutară din Moldova

Foto: gazeta.ru

Vladislav Bordeianu

Premierul a spus: „40”. „Să trăiți! - au răspuns participanții pe piață”. Aproximativ așa poate fi caracterizat comportamentul pieței valutare după declarația „iresponsabilă” a premierului Valeriu Streleț despre faptul că cursul valutei naționale ar putea ajunge pînă la 40 de lei pentru un dolar, ce-i drept cu condiția „dacă în țară nu va veni Fondul Monetar Internațional”.

În pofida faptului că premierul și-a luat cuvintele înapoi, adăugînd că aceasta a fost o „alegorie”, piața deja a reacționat: leul a început din nou să cadă. La casele de schimb, astăzi, cursul dolarului a depășit pragul de 20 de lei la cumpărare, iar euro a atins aproximativ 23 de lei. În primele șapte luni, moneda națională s-a depreciat cu o treime.

Și asta deși la ședința guvernului din această săptămînă premierul a făcut o tentativă de a stabiliza situația. Streleț a spus că îi va cere guvernatorului BNM Dorin Drăguțanu să întreprindă măsuri pentru asigurarea stabilității leului.

„Banca Națională trebuie să întreprindă toate măsurile necesare pentru a menține situația sub control și a împiedica o depreciere puternică a leului moldovenesc”, a spus Streleț, menționînd că la etapa actuală el nu vede motive care al influența asupra deprecierii bruște a valutei naționale.

Totuși, premierul trebuie să știe că Banca Națională este un organ independent și sarcina lui primordială este – menținerea stabilității prețurilor, pe care, în principiu, regulatorul deja nu o îndeplinește. Spre exemplu, în august, inflația anuală a atins 12,2%, ceea ce e de două ori mai mult față de nivelul inflației țintit de BNM 5% ± 1,5 puncte procentuale (3,5%-6,5%).

FMI ne va ajuta

Situația pe piața valutară s-ar putea stabiliza, în opinia lui Streleț, după 6 octombrie. Anume atunci guvernul intenționează să finalizeze negocierilor și să încheie un nou memorandum de colaborare cu Fondul Monetar Internațional.

„Sper că după negocierile cu FMI și partenerii de dezvoltare, care ne-au asigurat că după atingerea unui compromis cu fondul, noi vom putea conta pe reluarea finanțării susținerii bugetare. Acest lucru este important pentru stabilizarea situației macrofinanciare, precum și pentru neadmiterea deprecierii leului”, a explicat Streleț.

Deocamdată, vizita misiunii Fondului rămîne în vigoare. Începutul acesteia este preconizată pentru 22 septembrie. Amintim că ultima vizită a fost anulată cu cîteva zile înainte de a începe. „Misiunea nu va veni în cazul demisiei guvernatorului BNM Dorin Drăguțanu sau demisiei Guvernului”, au declarat pentru NOI.md specialiștii ce sînt la curent cu poziția FMI.

Totuși, negocierile nu vor fi ușoare. Printre cerințele fondului va fi majorarea tarifelor la serviciile comunale, reducerea deficitului bugetar, instaurarea ordinii pe piața bancară, reducerea cheltuielilor etc. „Spre exemplu, specialiștii misiunii vor insista asupra majorării tarifelor la energia electrică. Chiar și cele 37% cu cît au fost majorate tarifele, care au fost sistate ulterior – e puțin”, spun specialiștii.

Un pas înainte și doi înapoi

Cu cît s-ar putea întări leul, în timp ce vor fi majorate tarifele, vor fi reduse cheltuielile, deocamdată nu e clar. La aprecierea leului nu contribuie neîncrederea generală față de valuta națională, dolarizarea depozitelor populației (s-a majorat pînă la 56% față de 49,5% în iulie trecut).

Scad și indicatorii care ar putea contribui la intrarea valutei în țară și, respectiv, la întărirea leului. Spre exemplu, exportul a scăzut în prima jumătate a anului cu 15,3%, investițiile s-au reduc cu 2,5% în primele șapte luni ale acestui an, transferurile bănești de peste hotare pentru persoanele fizice prin intermediului băncilor s-au redus cu 30%. Premise pentru modificarea trendului, deocamdată, nu se văd.

Singurul indicator macroeconomic, care crește, este PIB, dar și acesta nu datorită, dar în pofida. În jumătate de an, PIB a crescut în valoare reală cu 3,6%, față de prima jumătate a anului 2014 și a constituit 52,9 miliarde de lei în prețuri de piață curente.

Un impact negativ asupra PIB l-a avut reducerea importului și a serviciilor consumului final al organelor publice și organizațiilor necomerciale, ce deservesc gospodăriile casnice. Un impact pozitiv asupra creșterea PIB l-au avut valoarea adăugată brută (ponderea ei în PIB – 83,9%), impozitele pe produse (ponderea în PIB – 16,4%), exportul mărfurilor și serviciilor și acumularea brută de capital fix. O influență semnificativă asupra creșterii PIB a avu deprecierea valutei naționale din cauza diferenței de curs. Prin urmare, cu cît mai mare va fi cursul dolarului, cu atît mai mare va fi PIB-ul.

Bani ieftini, deocamdată, nu sînt

Creșterea firească și normală a PIB ar putea fi stimulată de „banii ieftini”, adică, dobînzile mici la credite. Creditele ieftine ar fi un stimulent pentru impulsionarea activității economie și, prin urmare, și pentru creșterea economică. Însă reducerea dobînzilor la credite, deocamdată, nu este posibilă din cauza politicii monetare restrictive a Băncii Naționale.

„În ultimele nouă luni, BNM de opt ori a majorat rata de bază – în total cu 16 puncte procentuale – pînă la 19,5%, iar ponderea rezervelor minime în lei – cu 21 p.p – pînă la 35%”, se arată în declarația Ligii Bancherilor din Moldova, care recent a solicitat BNM modificarea politicii monetar-creditare. Asta deoarece dobînzile, care au crescut după adoptarea hotărîrilor Băncii Naționale, sufocă afacerile și, respectiv, economia.

Rezultatele politicii Băncii Naționale din ultimele 10 luni deja sînt reflectate în statistică. În iulie, portofoliul de credite al băncilor a constituit 43,5 miliarde de lei, micșorîndu-se cu 6% față de perioada similară a anului trecut. Totodată, dobînda medie la creditele noi a constituit 14,7%, majorîndu-se cu 4 p.p. timp de un an. În rezultatul politicii monetare a Băncii Naționale s-a redus nivelul lichidității în sectorul bancar și băncile au început să cumpere mai puține hîrtii de valoare de stat. „Acest fapt a condus la creșterea aproape de trei ori a dobînzii medii pentru HVS (cu scadența de pînă la un an), care a ajuns la 18,83% în iulie 2015. Toate acestea au majorat cheltuielile bugetare pentru deservirea datoriei publice interne”, a comunicat Liga Bancherilor.

Dezavantajele deprecierii

În afara pierderii încrederii față de valuta, care se depreciază, există și alte dezavantaje. Devalorizarea majorează prețurile la mărfurile de import, iar din această cauză au de suferit populația, precum și întreprinderile ce procură materie primă, detalii, utilaje, tehnologii.

Se devalizează și depozitele în valută națională, are loc scoaterea masivă a banilor de pe depozitele în lei. Deprecierea provoacă creșterea inflației și creează riscuri valutare pentru afaceri, ceea ce este deosebit de dăunător în condițiile crizei.

Scade capacitatea reală de cumpărare a populației, care primește venituri în lei (salarii, pensii și îndemnizații), se reduce numărul de cumpărături.

Unele țări, spre exemplu, SUA, decurg special la deprecierea valutei pentru sporirea competitivității peste hotare a întreprinderilor exportatoare. Însă aceasta nu e „varianta moldovenească”, deoarece exportul în Moldova este de două ori mai mic decît importul și majoritatea întreprinderilor activează în baza materiei prime importate, de aceea prețul produselor lor nu se micșorează.

În legătură cu aceasta, au de suferit populația și afacerile. Iar cîștigă un anumit cerc de persoane, care au acces la informații privilegiate și mijloace suficiente pentru jocuri pe piața valutară. Iar acești bani ar putea fi deținuți de „persoanele, care au scos din bugetul de stat și din sistemul bancar” o sumă solidă de bani, cel puțin 15-20 de miliarde de lei”.