marți, 22 septembrie 2015, 13:12 view Vizualizări: 990 ori   printImprimaţi
comment Comentarii: 0

Liberalii pregătesc optimizarea învățămîntului superior și lichidarea științei

Foto: trm.md

Xenia Florea

Experții proiectului european „Consolidarea autonomiei universitare în Moldova” (EUniAM) și-au dat verdictul: în RM este nevoie de o reformă a sistemului învățămîntului superior.

Grupul de experți consideră că în Moldova trebuie redus radical numărul universităților de stat. Din 19 trebuie să rămînă cel mult 7. Și Academia de Științe trebuie reformată: cele 15 instituții de cercetări științifice urmează a fi comasate cu universitățile de profil.

La această concluzie experții EUniAM au ajuns după trei ani – proiectul „Consolidarea autonomiei universitare în RM” a fost lansat în anul 2012. Experții locali și străini nu au lucrat gratuit. Bugetul proiectului a constituit 1,12 milioane de euro dintre care 1 milion de euro a fost oferit de programul TEMPUS, finanțat de Uniunea Europeană.

Alte $15 milioane, potrivit coordonatorului proiectului EUniAM, lectorului Universității din Aalborg (Danemarca) Romeo Țurcan, este gata să le ofere Banca Mondială – „pentru scopuri concrete întru executarea a recomandărilor propuse”.

Însă apare întrebarea: pentru ce a plătit Uniunea European trei ani și acum este gata să plătească Banca Mondială, dacă principalele concluzii ale experților EUniAM practic, repetă prevederile proiectului de lege al Anei Guțu și altor deputați liberali din anul 2011?

Reanimarea proiectului „Guțu”

Experții proiectului „Consolidarea autonomiei universitare în RM” consideră că în Moldova sînt prea multe universități. Iar multe nu înseamnă bune.

Pentru a obține un nivel înalt al educației, grupul de experți propune restructurarea instituțiilor de învățămînt superior: reducerea universităților de stat, comasarea unei părți, sporirea autonomiei universitare și transformarea universităților în centre științifice și educaționale.

Aceste fapt va permite evitarea dublării neîntemeiate a disciplinelor, economisirea mijloacelor bugetare, va contribui la utilizarea eficientă a infrastructurii universitare, care, deocamdată doar generează pierderi, și va conduce la crearea unor universități mari, puternice și competitive.

După optimizare în Moldova vor trebui să rămînă cel mult 7 universități de stat: Universitatea de Stat, Universitatea Tehnică, Universitatea de stat de medicină și farmaceutică, Academia de Studii Economice, precum și universitățile de la Bălți, Cahul și Tiraspol.

Această listă, precum a fost menționat în repetate rînduri în cadrul ședinței de bilanț a proiectului, este aproximativă și poate fi ajustată. Important este, precum a spus Romeo Țurcan, ca „procesul să fie lansat”.

Optimizarea universităților de stat, se pare că va fi benevol-obligatorie. Invocînd exemplul Danemarcei, coordonatorul proiectului a declarat că în această țară, în cadrul „raționalizării sistemului de învățămînt superior, universitățile erau libere să aleagă cu cine să fuzioneze”.

O altă propunere a autorilor – reformarea (pînă la lichidare) Academiei de Științe. Cele 15 institute de cercetări științifice trebuie transmise și unite cu universitățile de profil.

Grupul de experți, de asemenea, a propus delimitarea clară a rolului și obligațiilor guvernului și universităților în administrarea învățămîntului superior. Iar Ministerul Educației să fie redenumit în Ministerul Educației, Științei și Inovațiilor, deoarece după reformare competențele lui se vor extinde.

Reieșind din declarațiile ministrului adjunct al Educației Ion Șișcanu (apropo, fost rector al Universității de la Cahul), Ministerul Educației susține întru totul aceste propuneri. Cum să nu: ele repetă întocmai proiectul de lege al liberalilor din 2011, unul dintre autorii căruia era și actualul ministru al educației Corina Fusu.

În 2011, deputații Partidului Liberal au declarat că Academia de Științe în forma ei actuale este o reminiscență a epocii sovietice, ce constituie o povară serioasă pentru bugetul de stat.

Fracțiunea PL a elaborat un proiect de lege, potrivit căruia AȘM dintr-o instituție publică autonomă trebuia să devină o asociație obștească. Se propunea reducerea numărului membrilor titulari ai Academiei de Științe de la 90 pînă la 30. Iar o comisie parlamentară specială trebuia să decidă cine va rămîne academician (!).

Numărul instituțiilor de cercetări științifice, ce activează în cadrul AȘM, în opinia autorilor documentului, trebuia redus, iar cele rămase – transmite universităților. În subordinea Academiei de Științe urmau să rămînă doar instituțiile de cercetare ce se ocupau de limba română, istoria și problemele patrimoniului cultural.

Acest document a fost supranumit „proiectul Guțu”. Deputatul PL Ana Guțu, care, contrar prevederilor legale continua să cumuleze funcția de deputat cu funcția de prorector al Universității Libere Internaționale din Moldova (ULIM), debita activ idei reformatoare, promovînd interesele comunității universitare.

Mai ales că pentru reformă erau prevăzuți bani mari. Bugetul Academiei de Științe constituia atunci 350 milioane de lei – cu 100 de milioane mai multe decît cel al Armatei Naționale, iar doritori de a-l împărți erau mulți.

Următoarea etapă a reformei, în opinia Anei Guțu, trebuia să fie revizuirea radicală a numărului de instituții de învățămînt superior. „Universitățile ineficiente, spunea atunci deputatul PL, trebuie lichidate”.

Primii candidați la reducere din lista ei erau Universitatea Agrară și Universitatea de cultură fizică și sport, care, apropo, nu există nici în tabelul cu universități a grupului de experți din cadrul proiectului „Consolidarea Autonomiei Universitare în RM (EUniAM).

„Uitați-vă la Universitatea Agrară. Sînt convinsă că rectorul Cimpoieș se va supăra pe mine, dar cînd noi aveam o țară agrară cu o mulțime de colhozuri și sovhozuri, noi, într-adevăr, aveam nevoie de agronomi, președinți de colhozuri, gospodării. Acum nu este nevoie de așa ceva”, a declarat Ana Guțu.

În opinia ei, Moldova nu are nevoie nici de Universitatea de cultură fizică și sport. „Da, avem o universitate sportivă. Dar de ce să nu deschidem doar o facultate sportivă în cadrul Universității de Stat? E prea mult pentru Moldova. Noi trebuie să revizuim radical numărul universităților de stat”.

Două părți ale medaliei

Faptul că învățămîntul superior din Moldova trebuie reformat, nu încape îndoială. Peste 30 de universități activează pentru o populație de 3 milioane de oameni.

În ultimii ani, universitățile din țară se confruntă cu deficitul de studenți. Neîndeplinind regulat planul de admitere, ele sînt nevoite să anunțe la sfîrșitul lunii august o sesiune suplimentară de admitere. Însă și această măsură nu acoperă în totalitate golurile.

În 2009, după prima sesiune de admitere în universități au rămas nesolicitate peste 5 mii de locuri de studii, în 2010 – 2,4 mii. În 2013, în urma sesiunii de bază și a celei suplimentare, în instituțiile de învățămînt superior au rămas 4 mii de locuri nesolicitate. În 2014, la Universitatea de Stat de la Cahul au rămas nevalorificate peste o treime din locurile oferite, la Universitatea Pedagogică – 20%, la Universitatea de la Bălți – 16%, la Universitatea Agrară – 14%. O situație similară este și în anul acesta.

Cauzele – indicii demografici negativi, reducerea numărului de absolvenți, reducerea deținătorilor de BAC, interdicția admiterii în instituțiile de învățămînt superior fără BAC și spălarea „minților studenților”.

Instituțiile de învățămînt superior din Europa se confruntă cu aceeași problemă ca și universitățile din RM – deficitul de studenți. Iar lipsa unui număr suficient al studenților din anul întîi în universitățile europene se reflectă direct asupra bugetelor instituțiilor, deoarece statul le subvenționează conform numărului de studenți. Adică, cu cît mai sînt mulți studenți, cu atît este mai mare volumul de finanțare.

Totodată, atragerea studenților străini le permite universităților să-și îmbunătățească pozițiile în ratingul internațional al universităților. De aceea universitățile europene desfășoară o adevărată vînătoare de studenți. Inclusiv din Moldova.

Ofertele pentru studenții și absolvenții moldoveni sînt prezentate anual de România, Rusia, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Grecia, China, Cehia, Ungaria, Slovacia, Lituania. Anul trecut, la această listă a aderat și Serbia. Mai mult, absolvenții colegiilor și liceelor moldovenești sînt admiși în universitățile din Germania, Marea Britanie, Franța, Italia. În total, anual peste hotare pleacă circa 6 mii de absolvenți și studenți.

Învățămîntul superior din Moldova pierde irecuperabil în această luptă pentru elevi și bani. În primul rînd, din cauza calității studiilor și a corupției. De acea reforma învățămîntului superior este imperativă.

Dar cine sînt judecătorii? Și ce urmăresc? Ameliorarea calității învățămîntului superior din Moldova? Dezvoltarea științei moldovenești? Sau, urmărindu-și interesele meschine toarnă apă la moara universităților din alte țări, distrugînd sistemul de învățămînt moldovenesc și știința moldovenească?

Grupul de experți din cadrul proiectului EUniAM, propune păstrarea a patru universități la Chișinău (Universitatea de Stat, Universitatea Tehnică, Universitatea de Medicină și Farmaceutică, Academia de Studii Economice și trei regionale (universitățile de la Bălți, Cahul și Tiraspol.

Iar acum să vedem componența moldovenească a grupului de experți al EUniAM.

Coordonatorul național al proiectului – Universitatea Tehnică din Moldova. Grupul de lucru – Ala Cotelnic (prorectorul ASEM), Angela Niculiță (prorector pentru relații internaționale, Universitatea de Stat), Daniela Pojar (Universitatea de la Bălți), Petru Todos (primul prorector al Universității Tehnice), Larisa Bugaian (prorector al Universității Tehnice).

Adică, lucrînd trei ani pe banii Uniunii Europene, experții național au ajuns la concluzia că consolidarea autonomiei universităților din RM este posibilă doar în cazul păstrării și consolidării universităților în care activează și lichidării celorlalte.

Nu în zadar, în cadrul examinării finale a recomandărilor EUniAM, reprezentantul Universității Pedagogice „I.Creangă” i-a acuzat pe autorii studiului de promovarea anumitor interese și concurență neloială.

Iar președintele Universității de stat de la Cahul a declarat că recomandările experților din cadrul acestui proiect nu iau în considerație faptul că în RM nu au fost lansate reforme nu doar în domeniul educației, dar și în alte sectoare.

Spre exemplu, implementarea politicii naționale de dezvoltare economică regională, care a împărțit republica în șase regiunii economice – Nord, Centru, Sud, UTA Găgăuzia, Transnistria și Chișinău.

„ Este foarte îmbucurător faptul că în recomandările voastre există loc și pentru universitățile regionale, însă nu știu de ce cineva a decis că Universitatea de la Comrat trebuie integrată în Universitatea de la Cahul. Sînt de acord cu colegul de a Universitatea Pedagogică că este promovată concurența neloială. Acest lucru nu este corect, deoarece cînd noi vorbim despre viitorul loc și rol al unei sau altei universități trebuie să ținem cont și de aspectul politic, social, precum și de locul aceste instituții în cadrul politicii regionale”, a declarat reprezentantul universității de la Comrat.

Altă întrebare către autorii studiului – ce să facem cu Universitatea agrară, pe care experții EUniAm au considerat-o ineficientă într-o Moldovă agrară? Să o includem în Universitatea Tehnică sau în Academia de Studii Economice?

Dar cu Academia de Muzică, Teatru și Arte plastice? Să deschidem o facultate de arte pe lîncă Universitatea de Stat, cum propunea Ana Guțu pentru universitatea sportivă? Dar mai avem și Academia Militară „Al. Cel Bun” sau „Academia Ștefan cel Mare” a Ministerului de Interne.

O altă problemă – transformarea universităților în centre educaționale științifice din contul lichidării Academiei de Științe.
Este evident că AȘM în forma ei actuală este nici pe departe un centru de dezvoltare a țării și nucleul cercetărilor științifice. Că este o structură prea mare și inflexibilă, care utilizează irațional banii statului și, precum s-a exprimat unul dintre funcționarii publici, „ce manifestă un interes exagerat față de menținerea monopolului asupra cheltuirii la discreția sa a mijloacelor destinate pentru inovații științifice”.

Dar nici inițiatorii lichidării ei nu sînt nici pe departe altruiști. Bugetul și patrimoniul Academiei de Științe constituie bani mulți. Mediul academic se teme că în cazul transmiterii institutelor de cercetări științifice universităților, unele dintre ele ar putea avea soarta Institutului științifico-practic de horticultură, viticultură și tehnologii alimentare. Acesta se subordonează Ministerului Agriculturii și acum se află, practic, în pragul dispariției. Cauza – terenurile și patrimoniul.

„Noi nu sîntem împotriva ideii că universitățile vor putea deveni centre ale cercetărilor științifice, dar nu putem face acest lucru, distrugînd alte centre științifice consacrate și cunoscute în toate lumea. În mediul academic există o opinie că autorii acestor inițiative pur și simplu vor să obțină gratuit lucrările, granturile, mijloacele, patrimoniul și echipamentul institutelor de cercetări științifice ale Academiei de Științe, iar soarta institutelor și a colectivelor acestora nu-i interesează pe nimeni”, a declarat pentru NOI.md, secretarul științific principal al AȘM Aurelia Hanganu.

Conștientizînd ce confruntare îi așteaptă pe Ministerul Educației cu Academia de științe, precum și pe liberali cu colegii de coaliție în cazul realizării acestor propuneri, ministrul adjunct al educației Ion Șișcanu, în cadrul examinării bilanțului proiectului EUniAM, a propus o variantă de compromis: Academia de Științe, a spus el, trebuie să-și împartă banii și logistica cu universitățile, deoarece acestea trebuie să se bazeze pe activitatea de cercetări științifice.

AȘM, care înțelege perfect că noua reformă este inevitabilă, acum elaborează activ un nou cod al științei și inovațiilor, ce prevede, inclusiv, reorganizarea structurală serioasă a Academiei de Științe. Adică centrele științifice, care și-au demonstrat importanța și obțin finanțare în cadrul proiectelor internaționale, vor fi consolidate. Iar cele, care nu se vor putea lăuda cu acest lucru, vor fi reformate sau lichidate.
 

comments powered by Disqus