sâmbătă, 3 octombrie 2015, 11:30 view Vizualizări: 956 ori   printImprimaţi
comment Comentarii: 0

Comisia Națională de Integritate – obiect al tîrgurilor politice

Вокруг Национальной антикоррупционной комиссии развернулись политические торги
Foto: cni.md

Victor Surugiu

Anul acesta ar putea fi ultimul an de activitate al Comisiei Naționale de Integritate (CNI) din Moldova: reforma, aprobată de Parlament în prima lectură, prevede lichidarea acestei instituții.

„Peștele mare” scapă din plasă

CNI, subordonată Parlamentului, a fost creată în 2012, cu scopul verificării declarațiilor pe venit și avere a funcționarilor publici, judecătorilor, deputaților. Pe parcursul cîtorva ani de activitate ea a deschis sute de dosare pe numele persoanelor cu funcții de răspundere, multe dintre care au fost trase la răspundere. Însă dezvăluiri de amploare nu au urmat. CNI a fost criticată în repetate rînduri pentru faptul că evită politicienii și funcționarii corupți de rang înalt.

Pachetul de legi, în jurul cărora se desfășoară astăzi discuțiile, cuprinde trei proiecte de modificare a modului de funcționare a organelor anticorupție. Acestea modifică modul de declarare a averii de către persoanele cu funcții de răspundere și prevăd lichidarea CNI.

Acum cîteva zile, vicepreședintele CNI Victor Strătilă a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă, despre sistarea activității comisiei din 1 ianuarie 2016, ca despre un fapt împlinit. Potrivit lui, în locul CNI va fi creat Centrul Național de Integritate, pentru organizarea căruia vor fi necesare circa doi ani. Strătilă consideră că în această perioadă lupta împotriva corupției în Moldova va fi sistată.

Tîrgul politic în jurul reformei

În CNI această poziție nu este susținută. Precum au comunicat surse din cadrul serviciului de presă al comisiei, prin declarațiile sale, Victor Strătilă a încălcate legea. În comunicatul de presă se arată că el nu avea dreptul să-și expună poziția din numele CNI în lipsa președintelui comisiei Anatolie Donciu.

Unul dintre membrii Comisiei Naționale Anticorupție a declarat pentru NOI.md, solicitînd anonimatul că reforma promovată, în esență, demonstrează devierea Moldovei de la cursul proeuropean în domeniul luptei anticorupție. Potrivit lui, inițial, această opinie era susținută de membrii CNI, mulți deputați și miniștri, iar din această cauză adoptarea proiectelor de lege era tergiversată. În Parlament și Guvern reforma a devenit obiectul unui tîrg politic.

În iunie, la guvern nu s-au găsit suficiente voturi în susținerea ei. O pateu din miniștri au refuzat să voteze deoarece majoritatea deputaților nu susțin conceptul proiectului. Însă, potrivit interlocutorului nostru, unele persoane interesate au reușit să convingă actorii principali în necesitatea lichidării CNI.

Printre acestea se numără și instituțiile europene, nemulțumite de mersul reformelor anticorupție și care speră în impulsionarea lor. Legile au început să fie promovate mai repete, după ce șeful delegației UE în Moldova Pirkka Tapiola, în numele partenerilor europeni, și-a exprimat dezamăgirea și regretul față de tergiversarea reformei, „care este principala prioritate pentru Uniunea Europeană și pentru asistența noastră”.
Promovarea proiectelor de lege a început să

Anterior, el a declarat că „dacă Moldova nu va începe lupta împotriva corupției, ea va avea dificultăți în relațiile cu partenerii europenei și internaționali”.

Tendința spre selectivitate

Potrivit informației NOI.md, unor membri al CNI li s-a promis funcții în alte instituții publice, inclusiv în structura anticorupție, ce va fi creată în locul comisiei. Prin aceasta se explică divergențele în interiorul CNI, membrii cărora aveau nu demult o poziție comună privind nocivitatea reformei.

„În realitate, practic, toți membri CNI, precum și mulți specialiști consideră că modificările propuse, în cel mai bun caz nu vor avea efect, iar în cel mai rău – vor avea un impact negativ asupra indicatorilor luptei anticorupție, spune interlocutorul nostru. Dar sunt și persoane interesate în reducerea la zero a tuturor rezultatelor CNI în domeniul luptei împotriva corupției pe parcursul ultimilor ani.

Față de activitatea CNI au fost înaintate multe pretenții, dar instituția care o va înlocuit nu va putea fi mai eficientă. Dacă examinăm atent proiectele de lege promovate sub forma unor reforme, atunci va deveni clar că această structură va fi departe de asemenea noțiuni ca independența, imparțialitatea și transparența.

Conducătorul noului organ va avea competențe mult mai extinse, fapt ce va conduce la lupta selectivă împotriva corupției. Deciziile vor fi adoptate nu colegial, dar de un singur inspector, care se va supune exclusiv conducătorului centrului anticorupție. Lichidarea principiului colegialității nu a fost argumentată de către autorii reformei.

În țările UE nu există o asemenea practică, ce se propune a fi implementată în Moldova. Din păcate, toate aceste aspecte sunt trecute cu vederea de către autorii proiectelor de lege, iar despre discuții publice nici nu merge vorba. Astfel, ei încearcă să ducă în eroare opinia publică”.

„Un organism pe jumătate viu”

Pe de altă parte, unii dintre experții intervievați de NOI.md vorbesc despre CNI ca despre un „organism pe jumătate viu”, activitatea căruia, practic, nu se reflectă asupra indicatorilor de prevenire și luptă anticorupție în Moldova.

Experții amintesc că membrii CNI au ajuns nu o dată în epicentrul scandalurilor de corupție, au fost acuzați de angajare politică și îndeplinirea comenzilor de înlăturare a persoanelor indezirabile. Astfel, CNI, ca unul dintre organele anticorupție din țară s-a compromis demult, iar situația poate fi ameliorată doar prin adoptarea unor măsuri cardinale.

În special, recent, o comisie parlamentară specială, ce se ocupă regulat de verificarea declarațiilor pe avere și venit ale CNI, a depistat un șir de încălcări serioase. Majoritatea lor au ascuns de societate mijloacele de transport și conturile bancare.

Astfel, președintele CNI Anatolie Donciu nu a indicat în declarație automobilul „VAZ 2103” și procurile pentru automobilele BMW 346L și Mercedes 250D. De asemenea, Donciu nu a comunicat despre contul bancar, pe care la momentul verificării se aflau 17,5 mii de lei.

Vicepreședintele CNI Victor Strătilă nu a inclus în declarație automobilul Mazda 636. Ceilalți membri ai comisiei de asemenea, și-au ascuns o parte din avere: Leonid Morari nu a declarat două automobile Audi 100 și VAZ 21093, precum și contul bancar cu 10 mii de lei. Comisia parlamentară specială a declarat că el nu este compatibil cu funcția ocupată, deoarece figurează drept manager și co-proprietar al firmei de audit.

Dumitru Prijmireanu nu și-a declarat automobilul VAZ 21013 și două conturi bancare, unul intre care este pe numele soției. Vera Lupu nu a indicat în declarație automobilele Hyundai Santa și VAZ 21013, precum și procura pentru mașina Toyota Camry. 

comments powered by Disqus