Funcţia de guvernator al BNM: cine va dori să devină un pion în mîinile elitei guvernatoare

Foto: kp.ru

Vladislav Bordeianu

Autorităţile moldovene caută un nou guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM). Pentru selectarea candidaţilor, spicherul Andrian Candu a creat o comisie specială. Vineri, comisia planifică să lanseze concursul de selectare a candidaţilor la funcţia de guvernator al BNM. Doritorii de a-şi depune dosarele au la dispoziţie aproximativ două-trei săptămîni. „Noul conducător al Băncii Naţionale trebuie aprobat de parlament pînă la mijlocul lunii noiembrie, iar pînă pe 6 noiembrie, candidatura acestuia urmează a fi prezentată spre examinare spicherului”, a punctat Candu în cadrul şedinţei de constituire a comisiei speciale.

Coliziune legislativă

Guvernatorul în exerciţiu al Băncii Naţionale Dorin Drăguţanu a demisionat pe 21 septembrie. Conform Legii cu privire la Banca Naţională, guvernatorul BNM „poate demisiona, anunţînd în scris organul administraţiei publice care l-a numit, cu trei luni înainte”. Legea nu stabileşte alte detalii, fapt ce creează dificultăţi la interpretarea legislaţiei.

Unii jurişti menţionează că funcţia de guvernator poate fi vacantă doar din momentul expirării acestor trei luni – adică din 21 decembrie. Alţii se întreabă: trebuie oare parlamentul să voteze demisia sau doar să o ia în consideraţie. În acest sens, unii experţi în general nu exclud că Parlamentul nu va accepta demisia lui Drăguţanu.

De asemenea, este pus la îndoială nivelul de funcţionalitate a actualei conduceri a Băncii Naţionale. În primul rînd, în afara lui Dorin Drăguţanu a demisionat şi prim-viceguvernatorul, Marin Moloşag. Iar în organul executiv au rămas doar doi viceguvernatori – Aurel Cincilei (cota Partidului Liberal Democrat) şi Ion Sturzu (cota Partidului Democrat).

Cvorumul în organul executiv constă din trei persoane. Şi aici apare întrebarea: au oare dreptul membrii care au demisionat să adopte decizii mai departe? În caz contrar, putem afirma că activitatea Băncii Naţionale va fi parţial îngheţată. Însuşi Drăguţanu a dat asigurări, în cadrul conferinţei de presă după demiterea sa, că „Banca Naţională va fi funcţională”.

Totodată, o altă problemă nesoluţionată la conducerea BNM – noua structură a organelor de conducere ale regulatorului. La sfîrşitul lunii august au intrat în vigoare modificările la Legea cu privire la Banca Naţională, potrivit cărora, în locul Consiliului de administraţie au fost create două organe de supraveghere: Consiliul de supraveghere şi Comitetul executiv.

Din Consiliul de supraveghere fac parte şapte persoane: preşedintele, care este şi guvernatorul BNM; vicepreşedintele, care este prim-viceguvernatorul BNM; un membru, care este viceguvernatorul BNM; patru membri, care nu sînt angajaţi ai Băncii Naţionale.

Comitetul Executiv constă din cinci membri: preşedintele, care este şi guvernatorul BNM; vicepreşedinte, care este şi prim-viceguvernatorul BNM; trei membri, care sînt viceguvernatorii BNM.

Aceste prevederi trebuiau să intre în vigoare din momentul publicării în „Monitorul Oficial”. Însă deja se încheie prima decadă a lunii octombrie, iar acest lucru încă nu a avut loc.

Candidat cu „reputaţie ireproşabilă”

Nu este exclus că numirea persoanelor în această funcţie va deveni un obiect de negoț între principalele partide ale coaliţiei de guvernămînt, fapt ce are loc în ultimii ani. Iar principalul „trofeu”, desigur, va fi guvernatorul Băncii Naţionale.

Cui i-a revenit funcţia de guvernator al BNM în actuala configuraţie a coaliţiei de guvernămînt este, deocamdată, un secret. Însă experienţa anterioară a arătat că în pofida cotei Partidului Liberal (PL), controlul real asupra Băncii Naţionale era deţinut de Partidul Democrat.

Pentru a demonstra transparenţa şi neimplicarea politică în procesul de selectare a BNM, spicherul Andrian Candu a creat o comisie de selectare a candidatului la funcţia de şef al Băncii Naţionale. Din aceasta fac parte atît reprezentanţi ai fracţiunilor parlamentare (a tuturor, cu excepţia Partidului Comuniştilor), cît şi reprezentanţi ai mediului academic şi de experţi.

Comisia are nouă membri. Preşedintele comisiei a fost ales liberal-democratul, preşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, Ştefan Creangă, iar în funcţia de secretat – decanul Facultăţii Finanţe a Academiei de Studii Economice, Ludmila Cobzari. Propunerile comunităţii de experţi de a depolitiza funcţia de preşedinte al comisiei nu a fost susţinută de majoritatea membrilor comisiei.

În afara alegerii organelor de conducere, comisia şi-a aprobat regulamentul de activitate. La următoarea şedinţă, stabilită pentru vineri dimineaţa, comisia planifică să aprobe criteriile de selectare a candidaţilor, precum şi să lanseze concursul.

Potrivit Legii cu privire la Banca Naţională, la funcţia de guvernator al BNM pot candida cetăţenii Moldovei cu studii superioare şi „care deţin o reputaţie bună”. Candidaţii trebuie să aibă o experienţă de cel puţin 10 ani de activitate în domeniul finanţelor, dreptului sau auditului, sînt încurajate şi studiile academice în aceste domenii.

Andrian Candu a comunicat că „membrii comisiei pot înainta şi criterii suplimentare de selectare”. Aceste criterii vor fi menţionate la şedinţa de vineri. Ştefan Creangă a spus că criteriile suplimentare ar putea ţine de o interpretare mai detaliată a sintagmei „care deţin o reputaţie bună”.

Procedura de selectare a membrilor comisiei, precum s-a promis, va fi deschisă, iar presa va avea acces la toate şedinţele, inclusiv la şedinţa, la care va fi ales potenţialul candidat pentru funcţia de guvernator al BNM. Apoi, conform Legii cu privire la Banca Naţională, guvernatorul BNM este numit de parlament, la propunerea spicherului.

De aceea, comisia, pînă pe 6 noiembrie, îi va propune preşedintelui Parlamentului candidatura, pe care o va alege. Însă spicherul are dreptul să nu fie de acord cu aceasta sau candidatura ar putea fi respinsă de parlament.

Sînt salutaţi candidaţii loiali

Candidaţii care vor pretinde funcţia de guvernator al BNM vor fi cunoscuţi peste o săptămînă-două. În presă însă deja s-au strecurat numele unor potenţiali candidaţi la şefia Băncii Naţionale.

Printre aceştia se numără bancheri şi finanţişti cu renume, dar şi ex-ministrul Educaţiei: Leonid Talmaci (preşedintele „Moldindconbank”), Sergiu Cebotari (preşedintele „Moldova-Agroindbank”), Natalia Politov-Gangaş (preşedintele „Victoriabank”), precum şi Dumitru Ursu (ex-viceguvernatorul BNM), Veaceslav Negruţa (ex-ministrul Finanţelor), Veronica Bacalu (ex-viceguvernatorul BNM, în prezent angajată de rang înalt la FMI), Lilia Burunciuc (ex-viceguvernatorul BNM, în prezent ocupă o funcţie înaltă la Banca Mondială), Maia Sandu (ex-ministrul Educaţiei şi fost angajat al Băncii Mondiale).

De asemenea, nu este exclus că la această funcţie ar putea candida prim-vicepreşedintele „Victoriabank”, Corneliu Ghimpu, nepotul lui Mihai Ghimpu.

Totodată, specialiştii intervievaţi de NOI.md menţionează că „cel mai probabil, în această funcţie va fi numită o persoană necunoscută, ca Drăguţanu”. „Nimeni din elita de la guvernare nu are nevoie la Banca Naţională o persoană cu verticalitate, care poate spune «nu». Ei au nevoie de o persoană ca actualul guvernator al BNM, care va «da undă verde» la scoaterea banilor din sistem”, a spus unul dintre experţi.

Potrivit acestuia, deja s-a format un rînd din tineri specialişti, care vor să aibă în carnetul de muncă menţiunea „guvernatorul Băncii Naţionale”. „Specialiştii calificaţi şi cu experienţă, puţin probabil că vor dori să devină pioni în mînile elitei guvernatoare. Or, un specialist experimentat înţelege ce consecinţe poate avea închiderea ochilor la comiterea ilegalităţilor. Totodată, este puţin probabil că aceştia vor dori să fie manipulaţi. Iar actuala elită acţionează pe principiul şantajului. Dacă biografia specialistului este impecabilă, ei vor găsi metode pentru a o păta şi de a dobîndi materiale compromiţătoare împotriva lui”, a mai spus expertul.

Mai există şi opinia potrivit căreia candidatura pentru funcția de guvernator al Băncii Naţionale a fost deja stabilită.