Conducerea Moldovei a ignorat summitul liderilor ţărilor CSI

Foto: ruvr.ru

Xenia Florea

În staţiunea balneară Burabai (Borovoe) din Kazahstan, într-un hotel de lux de pe malul lacului, vinerea trecută a avut loc summitul liderilor ţărilor membre ale CSI. Republica Moldova a fost reprezentată de viceministrul de externe Andrei Galbur. Chiar şi Turkmenistanul, al cărui preşedinte, de regulă, nu merge la asemenea evenimente, a fost reprezentat la un nivel mai înalt – de vicepremierul Satlîk Satlîkov.

Republica Moldova ar putea avea o motivaţie puternică – criza puterii, discordie în coaliția de guvernămînt, pericolul dezintegrării AIE-3, dacă Chişinăul nu ar fi anunţat în prealabil (pînă la scandalul cu retragerea imunităţii parlamentare şi reţinerea liderului PLDM, Vlad Filat) că preşedintele Nicolae Timofti este prea ocupat pentru a merge la summitul Comunităţii.

„Preşedintele Moldovei are treburi urgente la Chişinău”, a declarat consilierul şefului statului Vlad Ţurcanu. Însă, ținînd cont de comunicatele oficiale de pe site-ul preşedintelui, agenda de lucru a lui Nicolae Timofti nu se anunţa prea aglomerată. Joi, 15 octombrie, el a semnat decretul privind numirea a trei vicedirectori ai SIS-ului. Iar vineri, pe 16 (în ziua summitului), a primit o delegaţie parlamentară a Republicii Populare Chineze.

În locul lui Nicolae Timofti, la summitul din Kazahstan trebuia să plece premierul Valeriu Streleţ. Însă, după reţinerea şefului său de partid, premierului nu-i ardea de călătorii peste hotare. Precum a declarat secretarul de presă al Guvernului, Veronica Gherboveţchi, premierul şi-a anulat deplasarea în Burabai. Potrivit ei, o decizie în acest sens, a fost luată în legătură cu „evenimentele din Moldova”.

În locul participării la summit, vineri, 16 octombrie, Valeriu Streleţ, căruia Vlad Filat i-a transmis frîiele puterii în PLDM, a prezidat şedinţa Consiliului Politic al Partidului Liberal Democrat. În cadrul acesteia se decidea modul în care vor acţiona liberal-democraţii în urma „mișeliei” din partea aliaţilor.

După idee, următorul funcţionar care ar fi putut reprezenta Moldova summitul şefilor de stat din CSI la Kazahstan trebuia să fie vicepremierul, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Natalia Gherman. Dar şi ea a avut treburi urgente – conferinţa comună cu coordonatorul-rezident al ONU şi reprezentantul permanent al PNUD în Moldova, Dafina Gercheva, cu ocazia aniversării a 70-a a ONU.

De aceea, la Burabai a fost delegat viceministrul Afacerilor Externe Andrei Galbur, responsabil în MAIE de direcția rusă și relațiile cu CSI. După nivelul de reprezentativitate la summitul din Kazahstan, Moldova a fost devansată doar de Ucraina, care a fost reprezentată de însărcinatul cu afaceri al țării în Kazahstan, Iuri Lazebnik.

În opinia unor experți străini, nivelul reprezentativității Ucrainei și Moldovei la summitul de la Burabai denotă atitudinea acestor state față de cooperarea din cadrul CSI. Fostul viceministru de externe Valeriu Ostalep consideră că acest fapt este în detrimentul imaginii țării.

„Sînt convins că lipsa la recentul summit al CSI a persoanelor de rang înalt din Moldova nu a fost resimțită de nimeni, în schimb, refuzul lor de a pleca în Kazahstan a fost un serviciu adus țării. Nimeni la Burabai nu a vorbit prostii”, a declarat Valeriu Ostalep pentru NOI.md, amintind despre confruntarea verbală dintre Timofti și Putin din cauza Acordului cu UE la summitul anterior de la Minsk.

Președintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, care a prezidat summitul de la Burabai, a deschis ședința Consiliului șefilor de stat din CSI prin felicitări. A fost felicitat președintele Alexandr Lukașenko „cu ocazia victoriei covîrșitoare la alegerile prezidențiale”. Iar poporul kîrgîz – cu ocazia „alegerilor parlamentare calme și de succes”.

În calitate de „alaverdî”, liderul belarus i-a înmînat colegului său kazah distincția de stat a Belarusului conferită mai demult – Ordinul Prieteniei popoarelor, pentru „o persoană, căreia îi aparține ideea creării Uniunii Economice Eurasiatice”.

„Doar cîteva persoane au fost decorate cu acest ordin”, a subliniat festivitatea momentului Alexandr Lukașenko, care nu aruncă distincțiile de stat în stînga și în dreapta, spre deosebire de omologul său moldovean, Nicolae Timofti. Chiar în acea zi, în „Monitorul Oficial” a fost publicat un decret al președintelui Republicii Moldova privind decorarea cu ordine și medalii a unui nou grup de funcționari, unii dintre care figurează în dosare penale.

Principala temă a summitului șefilor de stat din CSI de la Burabai a fost lupta cu terorismul și, în special, contracararea tentativelor militanților Statului Islamic de a pătrunde pe teritoriul Comunității.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că, potrivit diferitor estimări, de partea Statului Islamic în prezent luptă de la 5 pînă la 7 mii de originari din Rusia și țările CSI. „Și noi, desigur, nu putem admite ca ei mai tîrziu să-și aplice la noi acasă experiența obținută în Siria”, a spus liderul rus în cadrul ședinței.

Președintele Uzbekistanului, Islam Karimov, a menționat că există o amenințare destul de reală la frontierele de sud ale CSI: situația din Afganistan este aproape critică, iar la granițele cu Tadjikistanul deja acționează tabere și puncte de racolare a teroriștilor. Presa rusă, cu trimitere la viceministrul Apărării al FR Iuri Borisov, nu exclude faptul că militarii ruși ar putea reveni la frontiera cu Afganistanul și Tadjikistanul.

Președintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, a menționat că printre refugiați s-ar putea ascunde și teroriști a căror sarcină este de a crea focare de instabilitate. „Precum am mai menționat de la tribuna ONU, pentru a lupta, trebuie să creăm o rețea internațională de luptă împotriva organizațiilor teroriste, sub egida ONU. Noi trebuie să impulsionăm activitatea în această direcție, să utilizăm la maximum potențialul Centrului Antitero al CSI”, a declarat el.

La finele summitului de la Burabai, președinții au convenit asupra impulsionării activității Centrului Antitero, a serviciilor speciale și a schimbului de informații. De asemenea, au fost semnate un șir de documente „antitero”: declarația privind lupta împotriva terorismului internațional, Concepția cooperării militare a țărilor CSI pînă în 2020, programul de cooperare privind întărirea securității la frontierele externe pentru perioada 2016-2020 și Acordul privind posibilitatea creării unui grup mixt al forțelor de grăniceri și a altor departamente pentru apărarea frontierelor CSI în cazul apariției unor situații de criză.

Republica Moldova nu participă la proiectele militare ale Comunității. Însă problema luptei împotriva terorismului pentru ea nu este mai puțin actuală, în legătură cu creșterea numărului de refugiați (aproape de patru ori), inclusiv din Orientul Apropiat. În afara direcției „tradiționale” – Siria, la Biroul pentru Migrație din RM au început să fie depuse cereri de azil din partea cetățenilor din Irak.

În luna mai curent, organele de drept din Moldova au anunțat despre reținerea pe teritoriul RM a 11 adepți ai grupării Statul Islamic. O parte dintre ei, precum afirmau anchetatorii, intenționau să ajungă în Siria, pentru a participa la acțiunile militare.

Cealaltă parte dintre reținuți, potrivit anchetei, se ocupau cu racolarea: în cadrul perchezițiilor a fost depistată literatură cu caracter religios și extremist. Poliția bănuiește că Moldova ar putea fi utilizată de către reprezentanții Statului Islamic drept un punct de tranzit.

Înțelegerile antitero au fost precedate la summitul de la Burabai prin susținerea unanimă de către liderii CSI (deși cu unele nuanțe) a acțiunilor Federației Ruse în Siria împotriva Statului Islamic. Așa că „suprasolicitarea” președintelui Timofti în ajunul summitului nu a fost una întîmplătoare. Dar și criza din Alianță, care l-a împiedicat pe premierul Streleț să plece în Kazahstan, s-a declanșat la momentul nepotrivit.

În cadrul summitului din Kazahstan au fost abordate și problemele economice. În special, cauzele scăderii drastice a comerțului în cadrul CSI și Eurasec în dolari. Precum scria publicația „Parlamentskaia gazeta”, în FR, în prima jumătate a anului 2015, volumul comerțului cu țările CSI a constituit 62,8%, iar cu Eurasec – 68,9% față de aceeași perioadă a anului 2014.

În cadrul summitului, Vladimir Putin a declarat că este necesară introducerea unei valute în cadrul achitărilor reciproce, drept răspuns la amenințările externe. „Vreau să vă informez că Rusia încheie procesul de ratificare a Acordului cu privire la piața valutară integrară a Comunității. Acest acord a fost semnat la Așhabad în 2012 de Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Rusia și Tadjikistan. Intrarea în vigoare a acestui document va permite promovarea unei politici coordonate, iar în perspectivă, și crearea unei piețe financiare comune a CSI”, a spus el.

Totuși, din cauza amenințărilor externe la adresa țărilor CSI, a situației la granițele Comunității și necesității coordonării acțiunilor în domeniul politicii externe, problemele economice au trecut pe planul doi la forumul din Kazahstan.

Printre alte acorduri semnate la Burabai se numără: documentul cu privire la asigurarea proceselor de migrație în cadrul Comunității Statelor Independente, acordul privind modul de creare și activitate a grupelor operative de anchetă pe teritoriul țărilor-membre ale CSI, acordul privind crearea unui consiliu al șefilor de instituții penitenciare ale țărilor-membre ale CSI, acordul privind colaborarea în domeniul prevenirii și lichidării situațiilor excepționale etc.

Următorul summit CSI (jubiliar) va avea loc la Bișkek în septembrie 2016: la Burabai președinția CSI a fost transmisă Kîrgîzstanului.