„Cazul Filat”: ce pedeapsă riscă ex-premierul

Foto: noi.md

Victor Surugiu

Fostul premier, liderul PLDM, Vladimir Filat, a devenit primul funcţionar de rang înalt arestat în cazul privind furturile de proporţii din băncile moldoveneşti. Care sînt detaliile anchetei penale şi ce se va întîmpla cu averea politicanului, dacă învinuirile aduse se vor adeveri?

Cronica evenimentelor

În cadrul primei şedinţe plenare a Parlamentului din 15 octombrie, în urma demersului procurorului general, Corneliu Gurin, a fost examinată solicitarea privind ridicarea imunităţii parlamentare a preşedintelui PLDM.

„Vin cu o solicitare neobişnuită, fără precedent: noi insistăm asupra ridicării imunităţii parlamentare a lui Filat, pentru tragerea lui la răspundere pentru corupţie. Avem dovezi privind implicarea lui în furtul miliardului, mărturii şi documente!”, a declarat Gurin în cadrul şedinţei legislativului.

Iniţiativa a fost susţinută de 79 de deputaţi, care reprezintă fracţiunile socialiştilor, comuniştilor, democraţilor şi liberalilor. După votare, în sediul Parlamentului au venit angajaţii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), în frunte cu procurorul Vitalie Galeru, care a condus operaţiunea de reţinere.

La acel moment, în cabinetul fracţiunii PLDM deja se aflau avocaţii politicianului. Vladimir Filat a fost informat despre reţinerea sa pentru 72 de ore, în calitate de suspect. El a fost escortat din sediul Parlamentului în izolatorul de anchetă al CNA. Momentul reţinerii a fost înregistrat pe purtătoare audio şi video: astfel, cei de la CNA s-au asigurat de acuzaţiile privind încălcarea procedurii.

În aceeaşi zi, la domiciliul şi în oficiul lui Filat, cu sancţiunea procurorilor, au avut loc percheziţii, iar în dimineaţa următoare – şi în casa părinţilor politicianului, din localitatea Lăpuşna. Percheziţiile au continuat şi săptămîna aceasta, în seara de 21 octombrie angajaţii CNA au descins din nou în casa preşedintelui PLDM.

De la bănuit la acuzat

Procuratura anticorupţie a depus un demers la Judecătoria sectorului Buiucani cu solicitarea de eliberare a ordinului de arest pe numele lui Filat pe termen de 30 de zile. La solicitarea apărării, care a cerut timp pentru a-şi pregăti pledoariile, şedinţa a fost amînată pentru 18 octombrie. După 8 ore de deliberări, instanţa a decis punerea lui Filat în arest pentru 30 de zile. În ajunul acestei decizii, ex-premierul a obţinut statutul de acuzat.

În prezent, ordinul de arestare este contestat la Curtea de Apel din Chişinău. Surse din cadrul secretariatului instanţei au declarat pentru NOI.md că pentru verificarea judiciară a legalităţii arestării, a fost format un colegiu din trei judecători, care va examina plîngerea pînă la sfîrşitul acestei săptămîni.

„Legalitatea reţinerii este verificată întotdeauna în cadrul unei şedinţe închise, spune interlocutorul nostru. La aceasta participă avocatul şi procurorul. Potrivit regulii generale, plîngerea este examinată în prezenţa acuzatului. Însă refuzul acestuia de a compărea, dacă este motivat, nu va fi o piedică pentru verificarea legalităţii arestării”.

Acuzarea şi grupul apărării

Surse din cadrul Serviciului de presă al Procuraturii Generale au comunicat pentru NOI.md că acest caz este examinat de Procuratura Anticorupţie. Din grupul operativ de anchetă fac parte şi angajaţi ai CNA: Totodată, Procuratura Generală a refuzat să spună care este componenţa nominală a grupului.

Potrivit informaţiei noastre, „cazul Filat”, care este legat de dosarul privind furturile de proporţii din sistemul bancar, se află în zona de responsabilitate a procurorului Adriana Beţişor. În pofida vîrstei de 26 de ani şi a experienţei de trei ani în sistemul judiciar, ea se consideră unul dintre cei mai influenţi procurori, ce se bucură de susţinerea unor anumite forţe politice.

Anul trecut, Beţişor a fost ţinta unui atentat: nişte indivizi au împuşcat în ferestrele casei în care locuieşte aceasta. Infractorii nu au fost depistaţi, iar procurorul a obţinut dreptul de a beneficia de protecţie specială din partea organelor de drept.

Adriana Beţişor are la activ zeci de dosare penale de rezonanţă, a căror anchetă a fost condusă de ea pe parcursul ultimilor ani. În multe dintre acestea figurau politicieni şi oameni de afaceri cunoscuţi – Anatol şi Gabriel Stati, Veaceslav Platon şi alţii. La adresa Adrianei Beţişor au fost lansate numeroase acuzaţii publice privind executarea unor comenzi politice.

De partea procuraturii se află şi expertul din România Mariana Alexandru, care are o experienţă mare în procuratură, inclusiv investigaţiile privind furturile în sectorul bancar. În septembrie, ea a venit în Moldova pentru a oferi consultaţii pentru conducerea Procuraturii Generale şi CNA pe marginea dosarelor penale legate de corupţie la nivel înalt.

Grupul de avocaţi ce reprezintă interesele liderului PLDM, deocamdată, nu a fost format definitiv. Avocatul Igor Popa, care face majoritatea declaraţiilor pentru presă, asigură partea procesuală a legăturii cu organele de judecată şi de anchetă. Se cunoaşte că din grupul de apărare a lui Vladimir Filat fac parte avocaţi şi experţi din Moldova, precum şi specialişti din SUA şi România.

Esenţa acuzaţiilor înaintate

La momentul actual, cea mai mare parte din acuzaţii se bazează pe mărturiile lui Ilan Șor – om de afaceri şi primar de Orhei, care a condus „Banca de Economii” în perioada săvîrşirii „furtului secolului” şi pînă nu demult era unul dintre principalii suspecţi în acest dosar penal. Șor afirmă că în spatele scoaterii banilor de la „Banca de Economii” stă anume Filat, care a estorcat şi a primit de la ei peste 250 de milioane de dolari.

Potrivit mărturiilor lui Ilan Șor, o parte din bani au fost achitaţi pentru sistarea controalelor la compania „Dufreemol” şi numirea lui în calitate de consul onorific în Federaţia Rusă, precum şi pentru oferirea dreptului la comercializarea produselor petroliere.

Totodată, potrivit lui Șor, ex-premierul a obţinut obiecte şi bani în valoare de peste 190 de milioane de dolari pentru a asigura adoptarea deciziei privind emisiunea suplimentară de acţiuni ale „Băncii de Economii” fără participarea statului. În rezultat, Banca a trecut sub controlul lui Ilan Șor, care a devenit preşedintele Consiliului de administraţie şi a obţinut posibilitatea de a influenţa activitatea acestuia.

Procuratura a anunţat că în urma percheziţiilor efectuate au fost obţinute probe ce confirmă cel puţin o parte din depoziţiile lui Șor. Au fost luate mai multe documente care au fost anexate la dosar. Printre acestea se află acte ce confirmă legătura lui Filat cu întreprinderile ce figurează în cazul furtului de la Banca de Economii.

Totodată, săptămîna aceasta au fost anchetaţi cîţiva martori importanţi, printre care şi şeful Serviciului Vamal, Tudor Baliţchi. Potrivit procurorilor, mărturiile lui Șor vizează unele circumstanţe despre care trebuia să ştie Baliţchi. Totodată, luni, şi Șor a fost chemat pentru audieri.

Audierile au continuat şi zilele următoare. În special, administratorul companiei „Caravita”, Ion Rusu, le-a mărturisit procurorilor că proprietarul real al firmei este naşul acestuia, Vlad Filat. „Caravita” figurează printre beneficiarii creditelor de milioane de la Banca de Economii, care ulterior au fost scoase peste hotare.

Crimă şi pedeapsă

În prezent, politicianul este învinuit de săvîrşirea unor infracţiuni prevăzute de două articole din Codul penal: corupere pasivă în proporţii deosebit de mari şi trafic de influenţă cu primirea de bunuri sau avantaje în proporţii deosebit de mari.

Pedeapsa poate constitui de la 7 pînă la 15 ani de închisoare cu amendă în mărime de la 160 pînă la 200 de mii de lei, cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 pînă la 15 ani.

Totuşi, procurorii, deocamdată, nu au stabilit ce pedeapsă vor cere pentru ex-premier. Surse din cadrul Procuraturii Generale au comunicat că, deocamdată, e prematur să fie discutat acest lucru. În opinia experţilor, evaluarea juridică a acţiunilor inculpatului (calificarea infracţiunii) ar putea fi revizuită, dacă, spre exemplu, vor apărea noi dovezi şi mărturii.

Este mare şi probabilitatea apariţiei noilor dosare penale, în care va figura ex-premierul. În urma percheziţiilor, în casa lui Filat au fost depistate documente secretizate, ce conţineau date confidenţiale despre un şir de persoane publice. Procuratura a purces la identificarea persoanelor care asigurau filarea unor oameni şi îi furnizau informaţii preşedintelui PLDM.

În zilele apropiate vor fi audiaţi angajaţii unui şir de întreprinderi publice de unde parveneau datele confidenţiale. La audieri ar putea fi chemat şi ministrul de interne, Oleg Balan, a cărui semnătură era prezentă pe mai multe plicuri cu documente.

Totodată, potrivit unor informaţii ce s-au scurs în presă, în cadrul verificărilor a fost depistată „evidența contabilă paralelă” a lui Filat, care conţine sume ce ar fi fost utilizate pentru finanţarea unor companii media şi analişti politici, precum şi pentru achitarea serviciilor PR în favoarea PLDM. Din document reiese că, pentru remunerarea specialiştilor în PR din SUA, în cadrul ultimei campanii electorale au fost cheltuiți 2,4 milioane de euro.

Confiscarea: specială şi extinsă

Potrivit unor surse din cadrul Procuraturii Generale, acum sînt examinate posibilităţile de confiscare a averii în acest dosar penal. Primele acţiuni în această direcţie deja au fost întreprinse luni, cînd în garajele CNA au fost aduse automobile de lux care îi aparţin lui Vladimir Filat.

Aceste maşini au fost menţionate în mărturiile lui Ilan Șor: „La rugămintea lui Filat, în perioada 2012-2014, prin intermediul companiilor controlate de mine, au fost procurate automobilele Mercedes Viano, folosit de el în prezent, înregistrat pe numele companiei „Dufreemol”, două maşini Volkswagen Touareg, Porsche Macan, Toyota Land Cruiser şi altele, care au fost înregistrate pe numele apropiaţilor lui, pe care eu nu-i cunosc”.

„Organele de drept evită detaliile, însă este evident că într-un asemenea caz este inevitabil arestul patrimoniului cu confiscarea lui ulterioară, menţionează unul dintre experţii noştri, un fost angajat de rang înalt al Procuraturii Generale. La etapa actuală, în mod obligatoriu sînt luate măsuri de asigurare a compensării prejudiciului cauzat de infracţiune, de o posibilă confiscare specială sau extinsă, precum şi de asigurare a garanţiilor executării pedepsei sub formă de amendă.

În cazul confiscării speciale, statul devine proprietarul averii şi al valutei obţinute ilegal. Dacă averea nu există sau nu este găsită, este confiscată valoarea acesteia prin alte active. Este vorba despre aplicarea confiscării speciale în dosarul Filat, doar în cazul în care vinovăţia lui va fi confirmată printru-o sentinţă definitivă.

Totodată, în asemenea situaţie, legea admite confiscarea averii soţiei fostului premier, a rudelor şi apropiaţilor lui, precum şi a altor persoane, dacă acestea au acceptat averea, fiind la curent cu provenienţa ilegală a acesteia”.

Cum se decide soarta averii

Potrivit expertului nostru, instanţa sau organul de urmărire penală are dreptul să aplice şi confiscarea extinsă a bunurilor, deoarece infracţiunile încriminate lui Filat nu sînt dezinteresate şi sînt incluse într-o listă specială din Codul penal. Pentru aceasta trebuie demonstrat faptul că averea familiei ex-premierului depăşeşte semnificativ suma veniturilor obţinute de el şi au fost dobîndite ilegal.

Totodată, se iau în consideraţie patrimoniul şi bunurile transmise membrilor familiei, întreprinderilor aflate sub control sau altor persoane care au ştiut sau ar fi trebuit să ştie despre provenienţa ilegală a acestor active.

„Menţionez încă o dată că problemele confiscării sînt menţionate în partea rezolutivă a sentinţei, spune interlocutorul nostru. La aceeaşi etapă se decide şi soarta corpurilor delicte, printre care sînt şi automobilele de lux reţinute.

În prezent, din cîte cunosc, are loc inventarierea activelor inculpatului, ce însoţeşte aplicarea unor măsuri procesuale de constrîngere, ca arestarea bunurilor, interdicţia de utilizare a lor.

În acest sens, organele de urmărire penală au un volum de lucru foarte mare, deoarece, precum s-a menţionat, nu orice fel de bunuri pot fi confiscate. De aceea, despre majoritatea acţiunilor sale procuratura nu comunică.

În special, legea interzice arestarea activelor întreprinderii, dacă nu poate fi detaşată averea dobîndită ilicit fără a prejudicia activitatea economică. Totodată, în proprietatea comună a soţilor sau a familiei este posibilă doar confiscarea cotei-părţi a inculpatului. Sau organele de anchetă trebuie să ofere suficiente dovezi că averea comună a fost dobîndită sau sporită prin căi ilicite. În acest caz, poate fi confiscată cea mai mare parte a averii sau toată averea soţilor sau a familiei fostului premier”.

Poziţia de apărare şi atac

Din primele ore ale reţinerii, Vladimir Filat şi apărarea lui au ocupat o poziţie de apărare şi atac. Ex-premierul a declarat că era gata de o asemenea evoluţie a evenimentelor şi că îşi va demonstra nevinovăţia. Potrivit lui, în spatele urmăririi penale s-ar afla ex-prim-vicepreşedintele Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.

În ajunul reţinerii, Filat a declarat de la tribuna parlamentară despre furturile de proporţii la întreprinderile cu capital de stat ca „Moldtelecom”, „Moldovagaz”, Aeroportul Internaţional Chişinău, „Air Moldova”, „MetalFeros”.

PLDM a venit cu o declaraţie oficială, în care se spune că adevăraţii vinovaţi de infracţiunile de la Banca de Economi caută un ţap ispăşitor, dorind să distragă atenţia opiniei publice de la comiterea infracţiunilor. Sînt utilizate asemenea epitete ca „comandă politică”, „justiţie selectivă”, „discreditarea oponenţilor politici”.

Şi avocatul politicianului învinuit, şi fracţiunea PLDM afirmă că arestul lui Vladimir Filat a fost însoţit de încălcări procesuale serioase a dreptului la apărare, de nerespectarea principiului prezumpţiei nevinovăţiei şi a procedurilor legale. Pentru examinarea demersului procurorului general privind ridicarea imunităţii se oferă 15 zile. PLDM consideră că reacţia parlamentului a fost foarte pripită, Filat nu a avut posibilitatea de a-şi pregăti apărarea împreună cu avocaţii săi.

Totodată, avocatul ex-premierului a declarat că clientul său cere deschiderea unui dosar penal pe numele lui Ilan Șor, pe faptul depunerii mărturiilor false. Filat spune că este gata să-şi confirme nevinovăţia prin documente şi alte dovezi.

Totodată, apărarea insistă asupra pedepsirii persoanelor vinovate de publicarea în presă a materialelor din dosarul penal – procesul verbal al audierilor lui Ilan Șor şi a altor documente. Se vorbeşte şi despre încălcarea secretului convorbirilor telefonice în urma plasării pe internet de către politicianul Renato Usatîi a înregistrărilor audio.

Potrivit avocaţilor lui Filat, dreptul la apărare a fost încălcat în urma difuzării detaliilor anchetei în cadrul conferinţei de presă, susţinute luni de către reprezentanţii Procuraturii Anticorupţie şi ai CNA.

Fracţiunea liberal-democrată a încercat să conteste la Curtea Constituţională (CC) legalitatea ridicării imunităţii parlamentare a lui Vladimir Filat. În opinia autorilor demersului, prin acţiunile sale, Parlamentul a încălcat grav un şir de articole din Constituţie şi procedura de ridicare a imunităţii. Miercuri, 21 octombrie, CC şi-a anunţat verdictul: decizia Parlamentului nu poate fi anulată.

În prezent, eforturile apărării sînt concentrate asupra eliberării din arest a lui Vladimir Filat şi a modificării măsurii preventive, spre exemplu, în arest la domiciliu. În paralel, se poartă negocieri în culoare privind soarta ex-premierului, precum şi se pregătesc documentele pentru depunerea unei plîngeri la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.