”Noua faţă a integrării europene”

Foto: noi.md

Xenia Florea

Liderul socialiştilor Igor Dodon promite să înregistreze în parlament pînă la sfărşitul acestei săptămîni o iniţiativă legislativă privind moţiunea de cenzură împotriva guvernului Valeriu Streleţ. În prezent, socialiştii sunt în căutarea adeţilor acestei idei: pentru înregistrarea iniţiativei sunt necesare cel puţin 26 de semnături, iar PSRM are doar 24.

Experţii vorbesc despre două variante de evoluţie evenimentelor. Varianta nr.1: aliaţii îl trădează pe Streleţ. Are loc o reformatare a puterii fără alegeri. Apare, precum s-a exprimat Bogdan Ţîrdea o „nouă faţă a integrării europene” în persoana PDM, PL, PCRM şi a Partidului Popular European al lui Iurie Leancă, la care aderă o parte din deputaţii PLDM.

Varianta nr.2: aliaţii îl „compromit” pe Streleţ şi conducerea Pardidului Liberal Democrat. În acest scop, sunt implicate aşa-zisele „dosare secrete” – materiale compromiţătoare pe numele tuturor actorilor politici activi şi a membrilor familiilor lor. Pentru cei cu „idei”, este jucat scenariul aplicat faţă de Vladimir Filat. PLDM este „constrînsă la pace” şi coaliţia de guvernămînt se menţine în actuala ei formă. Însă aceasta va fi o alianţă cu partidele-satelit, aflată sub controlul total al lui Vladimir Plahotniuc.

Analistul politic Igor Boţan consideră că totul se va decide într-o săptămînă-două.

Greşeala fatală a lui Vladimir Filat

În ajunul alegerilor parlamentare din 20 noiembrie 20214, jurnalistul Dmitri Ciubaşenko scria că Vladimir Plahotniuc „pur şi simplu l-a ucis pe Filat ca politician”. La acel moment – moral, lipsindu-l de toate pîrghiile de conducere şi construind o verticală dură a puterii judiciare şi de drept. Acum şi fizic, plasîndu-l pe liderul PLDM în izolatorul Centrului Naţional Anticorupţie, în calitate de ceo mai mare politician corupt din Moldova.

Vladimir Filat şi-a semnat propria sentinţă încă la începutul anului 2013, cînd, încercînd să obţină o poziţie dominantă pentru partidul său, iniţial, a obţinut demiterea procurorului general Valeriu Zubco (figura-cheie în combinaţia lui Plahotniuc), apoi, cînd împreună cu comuniştii a anulat funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului, deţinută de Vladimir Plahotniuc. Iar pe 13 februarie 2013, a anunţat că Partidul Liberal Democrat denunţă acordul de creare a Alianţei pentru Integrare Europeană-2 şi le-a înaintat un ultimatum aliaţilor săi.

Încă atunci, experţii politici vorbeau că dacă Filat va ceda, el ar putea pune cruce pe viitorul său politic. Iată ce spunea atunci Igor Boţan: „E greu de spus cît de departe ar putea ajunge dl Filat în afirmaţiile lui că de data aceasta nu va ceva. Noi am fost martori de cîteva ori cînd premierul făcea declaraţii incendiare, punea condiţii, ultimatumuri, ameninţa cu dezvăluiri, dar toate acestea, în final, doar cutremurau aerul”.

Cu un cutremur al aerului s-a sfîrşit şi revolta din 2013. Filat a cedat, cerînd scuze în public de la Plahotniuc, în pofida propriei promisiuni de a depolitiza Procuratura Generală, votînd pentru un procuror general necesar pentru democraţi, a fost de acord să participe la Coaliţia de guvernare proeuropeană şi i-a cedat postul de premier lui Iurie Leancă.

Precum afirmau atunci comuniştii, înfuriat de combinaţia virtuoasă a lui Vladimir Plahotniuc cu înlăturarea lui Filat de la postul de premier prin decizia Curţii Constituţionale, liderul PLDM era gata să meargă la alegeri anticipate. Şi ar fi mers, dacă nu ar fi existat poziţia fermă a Bruxelles-ului, ce s-a implicat demonstrativ în procesul de negocieri, promisiunile generoase ale funcţionarilor europeni în cazul creării Coaliţiei de guvernare proeuropeană, presiunea dură exercitată de emisarii UE asupra liderului PLDM.

Dar a mai existat un motiv, ce l-a determinat pe Vladimir Filat să cedeze atunci. Precum afirmă ideologului PCRM Mark Tkaciuk, asupra alegerii finale a liderului PLDM, care, în pofida ambiţiilor sale, totuşi, a acceptat să plece în umbră, cedîndu-i postul de premier lui Iurie Leancă, a influenţat interesul faţă de Banca de Economii.

„Filat avea o singură pasiune arzătoare: să încheie tranzacţia frauduloasă ls Banca de Economii. În numele acestei sarcini, el a renunţat la alegerile anticipate, la promisiunile făcute societăţii civile, în numele acestui „scop măreţ” el şi-a îndoit şi dezdoit de trei ori partidul său, transformînd fracţiunea parlamentară a PLDM într-o specie rară a nevertebratelor din politica exotică”, a scris Tkaciuk pe pagina sa de pe reţelele sociale, în octombrie 2013.

Despre faptul că Vladimir Filat „din start a pus ochiul pe BEM, a adus banca în situaţia de criză şi a fost reprezentat în structura proprietarilor băncii de intermediari”, afirma Mihai Ghimpu în septembrie 2013.

Politologul Bogdan Ţîrdea consider că concilierea lui Vladimir Filat în mai 2013 şi refuzul lui de a merge la alegeri anticipate “în numele raptului de la Banca de Economii şi aeroport” au fost o greşeală fatală pentru liderul PLDM. Despre fatalitatea acestui pas a scris săptămîna trecută pe reţelele de socializare, deputatul PLDM, Maria Ciobanu.

În final, Filat a ajuns în capcana, instalată iscusit de Vladimir Plahotniuc. Iar acum, mecanismul s-a declanşat. La momentul potrivit.

Participanţilor la protestele din stradă, care cer „sacrificarea politică” şi partenerilor occidentali, care insistă asupra luptei reale împotriva corupţiei, li se oferă acum un proces anticorupţie public, în care figurează sume mari în valută forte. Iar Vladimir Plahotniuc şi-a finalizat, practic, planul de neutralizare a principalilor săi concurenţi politici, de curăţare a terenului politic de actori independenţi şi concentrare a puterii în mîinile sale.

Alegerea între „servietă și punerea la încercare”

După arestarea liderului său, Partidul Liberal Democrat încă nu a luat o decizie: să accepte rolul de partid-satelit sau să intre în confruntare directă cu aliatul de moarte. Ambele variante pot avea un impact negativ asupra viitorului PLDM.

Confruntarea înseamnă excomunicarea de la putere. Trecerea în opoziţie va aduce în pragul existenţei Partidul Liberal Democrat, care deja a supravieţuit cîtorva schisme.

„Imediat va urma tentativa de a scinda partidul a doua oară. Prima dată a fost atunci cînd din PLDM a plecat Leancă şi şi-a creat Partidul Popular European. PPE este proiectul lui Plahotniuc. Iar Filat spunea că partidul dlui Leancă este PLDM-2. Imediat, în acesta vor fi înrolaţi deputaţii şi membrii PLDM, controlaţi de Plahotniuc, pe numele cărora sunt intentate dosare penale. Care vor începe să distrugă PLDM. Ioniţă, Juravschi, care s-a trezit … toţi vor participa la acest proces”, consideră Bogdan Ţîrdea.

Optimiştii şi simpatizanţii îi cheamă acum pe liberal-democraţi să nu cedeze, să convoace un congres extraordinar, să aleagă noi lideri, necompromişi, să adere la „forţele progresiste şi sănătoase” ale societăţii moldoveneşti, pentru a da lupta decisivă împotriva „păpuşarului Plahotniuc”. Da, vor fi inevitabile unele pierderi, dar „PLDM se va consolida şi va scăpa de tovarăşii de drum nesiguri”.

Acelaşi lucru, odinioară, se vorbea şi despre PCRM. La fiecare plecare din partid, comuniştii declarau că au scăpat de balast. Dar excomunicarea de la putere printr-o presiune puternică este greu de suporta. Şi PCRM a cedat. În PLDM, membri „ideologici” sunt şi mai puţini.

„Cred că peste o săptămînă-două va fi clar dacă Maria Ciobanu avea dreptate, cînd a promis pe reţelele de socializare că PLDM degrabă se va solidariza cu cei care luptă astăzi împotriva puterii şi că lupta abia începe. Fapt în care eu, personal, nu cred”, a declarat analistul politic Igor Boţan.

Potrivit lui, problema e în „dosarele secrete” – materialele compromiţătoare colectate de către Vladimir Plahotniuc împotriva tuturor politicienilor. „Aceste dosare vor fi aplicate împotriva deputaţilor şi minişrilor PLDM, care, în final, vor fi constrînşi să accepte regulile de joc”.

„Înainte de reținerea sa, Vladimir Filat a dezvăluit de la tribuna parlamentului niște lucruri, cunoscute, în principiu, - că democrații au o „servietă fermecată”, care le oferă dreptul la alegre: să se lipească de ea sau să treacă prin anumite încercări. Adică, dosare penale. Și noi vom putea urmări, cît de repede va avea loc degradarea politică sub influența dosarelor X”, consideră Igor Boțan.

Cazurile de presiune asupra activiștilor PLDM, inclusiv cu ajutorul „dosarelor X”, deja au fost înregistrate: marți, angajații CNA l-au reținut pe ex-președintele raionului Sîngerei, liderul organizației raionale PLDM, Gheorghe Meaun, acuzat de corupție pasivă și abuz de putere.

Fostul deputat al PLDM și președintele comisiei parlamentare economie, buget și finanțe Veaceslav Ioniță, continuînd să dezvăluie schemele de delapidare a mijloacelor de la BEM, l-a acuzat pe premierul Valeriu Streleț de complicitate la furturile de la Banca de Economii. Potrivit lui Ioniță, conform unei scheme aplicate, banii de la BEM inițial se duceau în zonele off shore, apoi ajungeau în compania „Caravita”, administratorul căruia este nașul lui Vladimir Filat Ion Rusu, ulterior – la firma „BioProtect (ce îi aparține lui Streleț), după care treceau din nou prin off shore și mai departe – în direcție necunoscută.

Detaliile picante în acest caz au fost adăugate de procurori. În timpul audierilor nașului lui Filat, lui Ion Rusu îi cedează nervii și el îl toarnă pe apropiatul său, recunoscînd că proprietarul companiei „Caravita”, acuzată de obținerea creditelor ilicite de la BEM și „beneficiarul principal al avantajelor firmei” este Vladimir Filat. Iar acesta a declarat anterior că nu știe nimic despre tranzacțiile frauduloase de la „Caravita”.

PLDM-ul înjosit, deocamdată, opune rezistență. Însă plictisitor și lent, nu știu cum. Nici un fel de „Apeluri către națiune” în spiritul tezelor din iulie ale lui Vladimir Filat, modelul anului 2011, mesajul principal al cărora a fost „Cel mai mare rău pentru Moldova nu este ideologia comunistă, ci mafiotizarea țării”. Sau ultimatumuri ca în anul 2013 și părăsirea demonstrativă a AIE.

Făcînd în ciudă aliaților, PLDM doar a semnat proiectul de lege privind introducerea modificărilor în art. 78 al Constituției privind alegerile directe ale președintelui, a cerut demisia șefului CNA Viorel Chetraru și, posibil, va insista asupra rezilierii contractului de concesiune a aeroportului de la Chișinău. PLDM mai promite înaintarea unui șir de inițiative incomode pentru aliați. Însă cînd vor fi puse în joc „dosarele X” personale, alegerea dintre „servietă și punerea la încercare” ar putea distruge unitatea încă existentă în partidul liberal-democraților.

Vladimir Plahotniuc a luat cursul spre Președinție?

În opinia lui Igor Boțan, probabilitatea alegerilor anticipate, în pofida inoportunității acestora pentru partidele AIE, este încă destul de înaltă. Totul se va decide spre primăvară și va depinde de un șir de factori: în ce mod partidele vor ierna, vom putea oare conveni asupra candidaturii viitorului președinte și a mecanismului de alegere a lui și de comportamentul partenerilor de dezvoltare.

„Eu nu văd, cum în actuala situație AIE ar putea merge la un referendum privind modificarea procedurii de alegere a președintelui. Aceasta va fi un eșec lamentabil. Alianța va primi un vot de neîncredere. Pe de altă parte. Partidele puterii vor întîmpina probleme în desemnarea candidaturii, pentru care vor vota și Voronin, și Ghimpu. Există o singură persoană, pentru care comuniștii și PL vor vota. Mai exact, ei vor fi constrînși s-o facă. Și această persoană este deținătorul „dosarelor secrete”, consideră Igor Boțan.

În opinia mai multor experți, renunțarea lui Plahotniuc la mandatul de deputat, dar și sistarea calității de membru al PDM și demisia din funcția de vicepreședinte al Partidului Democrat, sub pretextul evitării acuzațiilor de presiune asupra organelor de anchetă, ce se ocupă de investigarea „furtului secolului”, sunt legate cu ambițiile prezidențiale ale lui Vladimir Plahotniuc.

Încă la începutul anului 2015, cînd au eșuat negocierile dintre PDM, PLDM și PL, Mihai Ghimpu a declarat că Partidul Democrat vrea să obțină două funcții-cheie în stat: președintele Parlamentului și de șef al statului, la care ar pretinde Vladimir Plahotniuc.

Tot atunci, portalul allmoldova.md a publica interviul cu Plahotniuc, în care acesta a lăsat să se înțeleagă că „politica în Moldova are nevoie de manageri politici, de lideri cu capacități organizatorice”.

„Astăzi, este clar că primul și principalul candidat la postul numărul unu în Moldova deja este cunoscut. Și totul depinde doar de voința lui – va dori el oare să îmbrace coroana sau nu”, a scris zilele acestea ex-deputatul Zurab Todua.

Partenerii de dezvoltare ar putea închide ochii asupra acestui fapt, consideră experții. Cum o fac și acum, cînd Vladimir Plahotniuc îi neutralizează pe ultimii săi concurenți și își concentrează, practic, toată puterea în mîinile sale.

„Comportamentul partenerilor noștri occidentali în actuala situație este destul de cinică. Încă ieri, politicienii europeni îi strîngeau mîna lui Filat, îi zîmbeau și îl băteau pe umăr. Iar astăzi, parcă au luat apă-n gură. Potrivit informațiilor mele, ei sunt foarte nemulțumiți de ceea ce se întîmplă în ultimele zile în Moldova, dar tac. Iar dacă tac, înseamnă că tolerează”, consideră Bogdan Țîrdea.