De ce în Moldova sunt scumpe medicamentele?

Foto: odessa-life.ua

Anghelina Taran

Nu există, probabil, persoană care trăiește în Moldova și cumpără medicamente în farmaciile noastre, care să nu fi observat că prețurile la produsele farmaceutice pe piața noastră sunt cum mult mai mari față de țările verine. Mulți chiar, comparînd prețurile, procură, ocazional, preparate în România, Rusia și Ucraina. Potrivit Agenției medicamentului și articole medicale, prețurile cu amănuntul la medicamente în 2015 pe piața din Moldova au crescut în fiecare lună față de 2014, în medie, cu 1,7%. Totodată, importatorii de medicamente, nemulțumiți de prețurile producătorilor, în septembrie, au compromis tenderul la produsele farmaceutice pentru spitale. Reiese că toți sunt nemulțumiți. De ce?

Cum se formează prețul?

Inițial, prețurile la medicamente se formează, reieșind din prețul producătorului. În 2010, guvernul a aprobat Regulamentul privind aprobarea și înregistrarea prețurilor producătorilor la medicamente (autohtone și de import). Potrivit acestui document, prețul producătorului la medicamente este prețul mediu, stabilit în baza a trei celor mai mici prețuri ale producătorilor la același produs în țările ci care se face comparația. Pentru aceasta au fost selectate țările cu o populație de cel mult 25 de milioane de oameni.

Cînd este înregistrat prețul producătorului preparatului din țările CSI, atunci pentru comparație sunt folosite prețurile din Belarus și Armenia. Iar în cazul medicamentelor din alte țări sunt oferite date pentru comparație din cel puțin trei țări din această listă: România, Grecia, Bulgaria, Serbia, Croația, Slovacia, Lituania și Ungaria.

Prețurile la medicamentele generice (preparate-copii) nu trebuie să depășească 75% din prețurile de import (ex works) a preparatului original, aprobat de Ministerul Sănătății.

Precum se știe, la prețul producătorului se mai plusează și adaosul comercial. Pînă în prezent, ea a fost permisă pînă la 40% (pînă la 15% - pentru importatori și/sau angrosiști și pînă la 25% - pentru farmacii și filialele lor). Însă din 30 iulie, Parlamentul a modificat Legea cu privire la activitatea farmaceutică, diferențiind adaosul comercial, în funcție de prețul medicamentelor. Acestea au fost împărțite în cinci categorii.

În prima categorie au fost incluse preparatele, prețurile la care în Registrul național de prețuri ale producătorilor de medicamente nu depășește 30 de lei. Pentru acestea, este stabilit un adaos de pînă la 40% din prețul de comercializare sau de achiziție (pînă la 15% pentru importatori și/sau angrosiști și pînă la 25% - pentru farmacii).

În cea de-a doua – medicamentele la prețul de 30,01 lei – 60 de lei, pentru care adaosul este de pînă la 32% (12% și 20%).

În a treia categorie – preparatele la prețul de 60,01 – 120 de lei, cu adaosul de pînă la 26% (10% și 16%).

În cea de-a patra categorie – medicamentele la prețul de 120,01-240 de lei, cu un adaos de pînă la 21% (8% și 13%).

În a cincea – preparate mai scumpe de 240 de lei, cu un adaos de pînă la 16% (5% și 11%).

De la 1 octombrie au intrat în vigoare noile reguli privind adaosurile pentru segmentul angro, iar pentru comerțul cu amănuntul, pînă pe 1 aprilie 2016, deocamdată se menține nivelul anterior de 25%.

De ce sunt nemulțumiți importatorii ?

În general, aprobarea și înregistrarea prețurilor producătorilor la medicamente a fost elaborată pentru „asigurarea accesibilității economice și a intereselor sociale ale consumatorilor, precum și a transparenței măsurilor, ce reglementează formarea prețurilor la medicamente”. Pe parcursul unui ani, Ministerul Sănătății emite, se pare, zeci de ordine privind aprobarea listei de medicamente cu prețurile producătorulu. Importatorii consideră că nu are rost includerea întregii liste în Registrul Național de prețuri la medicamente de la producător. Spre exemplu, în țările UE în asemenea registre sunt incluse doar preparatele compensate și eliberate conform rețetei, în Rusia și Ucraina – doar cele vitale.

De asemenea, angrosiștii se plîng că la stabilirea prețurilor (în lei moldovenești, dar este indicat și prețul în valută străină) în catalogul pentru un an calendaristic nu se ține cont de diferența de curs, ce generează pierderi. La înregistrare, prețul preparatelor este calculat în baza cursului de schimb, stabilit de BNM pentru luna precedentă. Aceasta a servit drept motiv pentru neparticiparea companiilor angro la tenderul din septembrie de achiziție a medicamentelor pentru spitale.

Între timp, potrivit Regulamentului privind modul de aprobare și înregistrare a prețurilor producătorului la medicamente, Registrul prețurilor trebuie revizuit în fiecare jumătate de an sau, la necesitate, în cazul fluctuației prețurilor. Drept motiv poate servi deprecierea leului cu peste 5% față de prețul valutei incluse în registru (dolar sau euro), din ziua emiterii ordinului Ministerului Sănătății privind înregistrarea prețurilor de la producător și menținerea acestui curs modificat timp de o lună. Iar atunci cînd leul s-a scumpit cu peste 3%, la fel, această modificare se menține cel puțin o lună.

Pe parcursul anului 2015, Ministerul Sănătății a revizuit prețurile și a aprobat modificările de trei ori, prin ordinele sale: pe 30 aprilie (publicat pe 15 mai), 7 mai (publicat pe 22 mai) și 29 mai (publicat pe 12 iunie). Drept motiv a fost invocată „aprecierea cursului valutei naționale”.

Se pare că piața a fost „strangulată”

-Faptul că noi fixăm prețul producătorului, pare să nu fie rău, dar mecanismul reglementării acestora nu este perfect, consideră profesorul catedrei de farmacie socială „Procopișin” a Universității de Stat de Medicină și Farmaceutică „N. Testemițanu”, doctorul habilitat Vladimir Safta. Din cauza imperfecțiunii politicii de prețuri se reduce numărul medicamentelor înregistrate. Și chiar și din cele înregistrate, nu toate sunt prezente pe piața noastră. Dacă noi aveam întotdeauna aproximativ 75% din denumiri din întreg volumul de medicamente, atunci astăzi, ne apropiem de 65%, adică nivelul de prezență a preparatelor medicale s-a redus cu 10 puncte procentuale. Desigur, sunt și alți factori ce influențează asupra acestui fapt, unul dintre care este procesul nefinalizat a formării prețurilor la înregistrarea prețurilor. Totodată, există și problema procesului de formare a prețului. Totodată, a fost introdus adaosul diferențiat, care din 1 octombrie urmează a fi aplicat de către distribuitori.

Pentru a clarifica toate aceste lucruri, guvernul a pregătit un proiect de hotărîre. Însă, în opinia mea, el nu este chiar reușit, de aceea ei tind să cred că angrosiștii și agenții farmaceutici, undeva au dreptate. Însă aceasta nu înseamnă că înregistrarea prețurilor nu este necesară în general. Aproximativ cu doi ani și jumătate în urmă, noi am efectuat un studiu al pieței farmaceutice, împreună cu experții OMS și au fost depistate unele neajunsuri. Spre exemplu, la anumite preparate la noi sunt prețuri exagerate față de prețurile la aceleași preparate în alte țări. Cînd este prea mare diferența de preț, aici este și vina importatorilor”, susține Safta.

În acest caz, poarte ar trebui înregistrate doar preparatele vitale, după exemplul Rusiei și Ucrainei.

Potrivit lui Vladimir Nazarovici, în Moldova se folosește noțiunea „medicamente de bază”. Dar el a propus limitarea la medicamentele eliberate contra rețetă. Iar față de cele care sunt vîndute fără rețetă, trebuie să ne gîndim bine ca legea să fie dură cu măsură, dar și loială. Un asemenea echilibru ar trebui să asigure dezvoltarea pieței, dar nu suprimarea lui. În ultimul caz ar putea dispărea unele medicamente, inclusiv cele necesare. Este importat să ținem cont de faptul că piața farmaceutică depinde în proporție de aproape 90% de import. Dacă vom avea un deficit, atunci populația va fi nevoită să se orienteze spre piețele din țările apropiate și să introducă ilegal preparate neînregistrate, precum și să le procure pe Internet, riscînd să se aleagă cu produse contrafăcute.

Însă ce să facem cu tenderele de achiziție a medicamentelor pentru spitale, pentru a evita situația de deficit, creată la sfîrșitul anului trecut? Deocamdată, spitalele nu se plîng pe nivelul de dotare. Spre exemplu, la Institutul Cardiologic ne-au comunicat următoarele: „Ținînd cont de profil, în cardiologie nu s-a simțit deficitul medicamentelor, în timp ce în alte instituții medicale era deficit. În prezent, mai avem rezerve. Sperăm că va fi organizat un tender și noi ne vom suplini necesitățile”. La spitalul nr. 2 din capitală, de asemenea, ni s-a spus că deocamdată au toate cele necesare pentru tratarea bolnavilor.

- Avem nevoie de niște negociatori buni, care i-ar putea convinge pe producătorii străini să facă reduceri pentru o țară mică și săracă, deoarece pentru populația noastră prețurile trebuie să fie mai mici. Spre exemplu, directorul companiei
„Rihpangalfarma”, Asia Odobescu și-ar putea convinge furnizorii și să obțină un preț minim pentru piața noastră, a propus Vladimir Safta.

La care dna Odobescu a răspuns: „Producătorii deja au micșorat într-atîta prețurile că e puțin probabil ca cineva să accepte reduceri suplimentare. Sunt diferiți producători, diferite țări, diferite viziuni, de aceea, acest lucru e puțin posibil”.

Cît de accesibile sunt medicamentele în Moldova ?

În nomenclatorul de stat sunt înregistrate 5684 de denumiri de medicamente. Pentru comparație: în registrul rus de stat sunt peste 20 de mii de preparate, iar luînd în considerație diferite forme medicinale, dozări și ambalaje – acestea sunt peste 35 de mii. din lista generală – 84% diin medicamente sunt de import și 16% - autohtone. Fără rețetă în țara noastră pot fi procurate 1734 de praparate.

Ceea ce la noi se numesc medicamente de bază, în alte țări – preparate vitale și importante. În Moldova, lista medicamentelor de bază a fost aprobată prin ordinul Ministerului Sănătății din 2007, iar în 2011, la recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății, aceasta a fost suplimentată, în conformitate cu maladiile existente în țară.

Pe 1 ianuarie în listă au fost incluse 1513 de medicamente, 26,1% din care constituie cele produse în Moldova. Pentru comparație: în Rusia, la sfîrșitul anului 2014, în lista preparatelor medicinale necesare și vitale erau incluse 608 medicamente, iar 68% din acestea erau de producție autohtonă. Reiese că cetățenii noștri sunt mai bolnavi, dacă ei au nevoie de 2,5 ori mai multe medicamente de bază decît rușii ?

În Moldova, din numărul total de preparate înregistrate, 831 sau 14,6% se referă la cele originale, iar restul sunt generice. În Rusia sunt 23% de medicamente originale, în Germania – 65%, Franța – 50%, SUA – 88%. Aceasta vorbește despre capacitatea joasă de cumpărare a cetățenilor noștri, care își pot permite doar copii, ce sunt cu mult mai ieftine. Asta, apropo, de accesibilitatea medicamentelor.

Există accesibilitate fizică și economică. În 2014, prețurile la medicamente au crescut cu 6,7%. Pentru comparație: în 2013 – cu 2,36%, adică are loc o sporire a ritmului de creștere a prețurilor.

Ponderea medicamentelor ce costă pînă la 10 lei cutia, s-a redus de la 9,5% în 2011, pînă la 6,5%. Ponderea preparatelor cu prețuri între 10 și 50 de lei s-a redus de la 47,7% pînă la 37,1%. Iar grupul de medicamente mai scumpe de 50 de lei, dimpotrivă, s-a extins de la 42,8% pînă la 5,4%. Aceasta vorbește despre accesibilitatea economică.

Dar și accesibilitatea fizică s-a redus semnificativ. În medie pe țară, la 100 de rețete, doar farmaciile satisfac cererea doar în 72,5% din cazuri. În localitățile rurale accesibilitatea fizică este mai joasă decît media pe țară – circa 65%.

Unde dispar medicamentele ieftine ?

Oamenii întreabă de ce în farmacii sunt mai puține medicamente ieftine? Doar din cauza căderii leului?

- Aici sunt mai mulți factori. De exemplu, majorarea numărului medicamentelor monopoliste, explică Vladimir Nazarovici. Dacă la fiecare denumire ar fi cîte 4-5 variante, atunci ar fi existat o concurență liberă. Iar cînd este doar o denumire și doar aceasta este prezentă pe piață, atunci acesta e un medicament monopolist și acesta are posibilitatea de a fi scumpit.

De asemenea, crește numărul medicamentelor fabricate conform tehnologiilor moderne și ele sunt foarte scumpe. De exemplu, „Sofosbuvir”, cu ajutorul căruia este tratată hepatita C, în SUA costă peste $80 de mii pentru un curs de lecuire. Pe piața farmaceutică mondială crește numărul preparatelor cu ajutorul cărora sunt tratate maladiile, care pînă ieri erau incurabile și acestea, la fel sunt scumpe. Cresc cheltuielile producătorilor, respectiv, se majorează și costul medicamentelor. Pe piața farmaceutică are loc o concentrare de capital, fapt ce conduce la reducerea concurenței. Și nu în ultimul rînd asupra prețului medicamentelor influențează imperfecțiunea formării prețurilor din cauza modului nostru nereușit de formare a prețurilor, a spus profesorul.

Vom adăuga că și importatorilor le convine să aducă producție mai scumpă deoarece astfel și profitul e mai mare și cheltuielile de transport sunt mai mici. Însă surse din cadrul Agenției medicamentului și dispozitivelor medicale ne-au comunicat că instituția nu are nicio pîrghie de influență asupra întreprinzătorilor. În ianuarie 2012, a fost emis un ordin, potrivit căruia, în fiecare lună este colectată informația despre prețurile din 50 de farmacii din diferite regiuni ale țării și în baza acestor date sunt calculate indicii prețurilor. Astfel, în 2015, prețurile cu amănuntul au crescut în fiecare lună în medie cu 1.7%, față de 2014, din cauza deprecierii valutei naționale.

Potrivit AMDM, numărul farmaciilor în Moldova în 2014 s-a redus față de 2013 cu 6,83%. În total, în republică sunt 1100. Sursele din cadrul agenției explică acest fapt prin faptul că și-au sistat activitatea 225 de filiale ale farmaciilor, ce se aflau în incinta centrelor de familie. Potrivit datelor statistice, în 2014 o farmacie a deservit în medie 1729 de persoane.

Dar ce pot ai noștri ?

În situația cînd medicamentele se scumpesc, iar multe preparate în general nu pot fi gpsite, s-ar părea că ar trebui să fie susținută și dezvoltată producția locală, care la noi a existat. De exemplu, fabrica „Farmaco” a fost creată în 1939. În prezent, în Moldova activează 10 întreprinderi (cu cîțiva ani în urmă erau peste 30), dintre care șase deja au primit certificatele GMP (certificatul de bună practică de fabricație), iar celelalte merg pe această cale.

Toți producătorii moldoveni importă materie primă medicinală (piața globală de substanțe este împărțită între cîțiva producători) și materiale auxiliare, deseori și ambalajul, precum și sticla farmaceutică. Conform cerințelor în vigoare (GMP), substanțele trebuie să aibă certificate europene, altfel, laboratorul de control al calității din cadrul AMDM nu primește la control materia primă farmaceutică. .

Dar pe mine m-a mirat faptul că, în pofida importanței producției farmaceutice pentru viața și sănătatea populației țării, la noi nu există nici o strategie de dezvoltare a ramurii și, respectiv, programul și planul de implementare a ei. Deși sunt legi, hotărîri de guvern și dispozițiile Ministerului Sănătății, care reglementează piața (în special, importul) și producătorii.

Printre avantajele pe care le au producătorii noștri este doar scutirea de taxa pentru autorizația medicamentului. Producătorii locali ar putea oferi anumite produse pentru a înlocui importul și prețuri mai accesibile pe piața internă, în comparație cu analoagele de import. De exemplu, în prezent, fosta întreprindere de stat „Farmaco” produce circa 140 de forme medicinale. După finalizare reconstrucției, nomenclatorul acesteia se va dubla, sau chiar se va tripla.

- În prezent, noi avem sarcina să modernizăm producția, să perfectăm documentația necesară, să obținem certificatul GMP (GMP național nu oferă posibilitate de a ieși pe piețele internaționale) și, în afara gamei de preparate din prezent, noi planificăm să introducem anual cîte 20-30 de denumiri noi de medicamente, relatează directorul tehnic al „Farmaco”, Vadim Carauș. Reconstrucția a început cu trei-patru luni în urmă în încăperile care nu au fost utilizate în procesul tehnologic. Volumul total al investițiilor va constitui aproximativ 10 milioane de euro (investițiile au fost posibile datorită privatizări întreprinderii în aprilie 2014 de către compania elvețiană „Tauralp Sistems”). Deoarece noi fabricăm nu o singură formă farmaceutică, dar și producție în fiole, comprimate, capsule, tincturi, siropuri, unguente, suntem nevoiți să procurăm echipament și să pregătim mai multe încăperi.

Utilajul va fi livrat din Germania, Italia, Franța. Pînă acum am avut o linie italiană „Marchesini” pentru producția soluțiilor injectabile cu 1 milion de euro. Este greșit să spunem că se va îmbunătăți calitatea medicamentelor. Noul utilaj ne va permite să lansăm în producție forme moderne de medicamente, de exemplu, comprimate filmate, capsule gelatinoase moi, capsule gelatinoase tari, precum și să reducem pierderile tehnologice și producția necalitativă. Cel mai important lucru prevăzut de GMP este reducerea factorului uman în procesul de producție, deoarece totul este automatizat, toate procesele sunt monitorizate și controlate.

Pînă pe 30 octombrie noi trebuie să prezentăm politica noastră de prețuri la medicamentele pentru 2016. Producția noastră, în comparație cu ce de import, este cu 20-30% mai ieftină. Datorită faptului că pentru substanțele importate este aplicată TVA de 8% (față de cele de import se aplică aceeași taxă – n.r.). preparatele finite nu se vor scumpi atît de mult. Noi încercăm că nu majorăm prețurile foarte mult. Ținînd cont de căderea leului timp de un an, prețurile noastre s-au majorat doar cu 5-7%, deoarece noi utilizăm toate posibilitățile pentru a convenit despre reduceri cu furnizorii

Pe 1 octombrie au intrat în vigoare modificările în legislație, prin care a fost anulată norma rentabilității de 15% pentru producătorii locali. Pentru noi e suficient și marja de 4-7%, a spus Vadim Carauș.

În noiembrie, întreprinderea „Farmaco” va fi nevoită să-și sisteze producția pînă la vara viitoare. Iar pentru a nu crea deficit pe piață, întreprinderea a pregătit un stoc de medicamente de bază, ce ar trebui să fie suficient pentru această perioadă.