Curtea Constituțională: Noul judecător trebuie să riposteze împotriva activității antistatale

Foto: protv.md

Vladislav Bordeianu
 
Săptămîna curentă Guvernul a inițiat procesul de selectare a candidatului la funcția de judecător al Curții Constituționale (CC). Experții vorbesc despre tîrgul politic dintre partidele aflate în coaliția de guvernare și despre imitarea procedurii democratice.
 
În opinia lor, activitatea Curții Constituționale are nevoie de revizuire, iar noul judecător trebuie să fie patriot al țării sale și să stea la paza Constituției Moldovei, iar în caz de subminare a bazelor statalității să fie în stare să-și înfrunte colegii.
 
„Schimbarea” constituțională
 
CC este unicul organ de jurisdicție constituțională din Moldova, el trebuie să fie independent de oricare altă putere publică, să se supună doar Constituției și să garanteze supremația ei. În orice caz, acestea sînt cerințele stipulate chiar în Constituție.
 
În ultimii ani însă, înalta instanță este tot mai frecvent acuzată de susținerea unor anumite interese politice și chiar de activitate antistatală, care prezintă un pericol substanțial pentru securitatea națională a țării.
 
„Schimbarea” s-a produs la începutul anului 2013, cînd, după expirarea mandatelor  a patru judecători, componența CC a suportat modificări considerabile. Ele au vizat nu numai componența nominală a judecătorilor, dar și cetățenia lor, afilierea lor politică.
 
Autoritățile nici nu au încercat să camufleze legătura reciprocă a majorității judecătorilor cu partidele guvernante. Astfel, ex-președintele Comisiei juridice, numiri și imunități Victor Popa a fost înaintat de Partidul Liberal, iar fostul ambasador al Moldovei în Italia Aurel Băieșu – de Partidul Democrat. Nici Tudor Panțîru nu și-a ascuns relațiile apropiate cu reprezentanții elitei politice locale. Alexandru Tănase, numit judecător în anul 2011, a fost deputat și membru al PLDM, ulterior, potrivit unor surse, s-a certat cu Vlad Filat și s-a apropiat de Partidul Democrat.
 
O trăsătură caracteristică a componenței renovate a Curții Constituționale a fost faptul că minimum cinci judecători, inclusiv președintele, dețineau pașapoarte ale României. Din 2013 majoritatea voturilor în CC aparține cetățenilor români, care au depus jurămîntul de credință statului vecin.
 
În conformitate cu textul jurămîntului, fiecare dintre ei a jurat „să fie credincios Patriei și poporului român, să apere drepturile și interesele naționale, să respecte Constituția și legile României”. Constituția României mai stipulează: „credința Patriei este sfîntă”.
 
În aceste condiții CC de nenumărate ori a adoptat decizii neunivoce și evident politizate, departe de obiectivele ei principale și la limita legalității. În unele cazuri judecătorii acționau împotriva Constituției Moldovei în condițiile unui conflict evident de interese, legat de cetățenia lor română.
 
Cea mai răsunătoare în această serie a fost decizia adoptată în decembrie 2013, prin care CC a recunoscut prioritatea documentului politic, nici măcar a legii, ci a Declarației de independență, în esență unionistă, față de legea fundamentală a statului – Constituția Republicii Moldova.
 
Tîrguri politice în jurul candidaților
 
Totodată, judecătorii constituționali nu riscă absolut nimic chiar și la adoptarea unor decizii evident politice sau dubioase din punctul de vedere al Constituției RM. Pe parcursul ultimilor ani, la legislație s-au operat amendamente ce asigură nesubstituirea lor, lipsa de control din partea autorităților și imposibilitatea tragerii la răspundere atît în perioada mandatului, cît și după expirarea lui.
 
În afară de aceasta, CC a obținut dreptul de a bloca operativ practic orice legi, hotărîri ale Guvernului, decrete ale președintelui și chiar acorduri internaționale. În unele cazuri, pentru aceasta este suficientă dispoziția președintelui Curții Constituționale.
 
Nu este de mirare că apariția locului vacant în CC a servit drept cauză a disputelor în coaliția guvernantă, cărui partid îi va reveni acest fotoliu. Locul vacant, pentru numirea în care este responsabil Guvernul, a apărut după expirarea în octombrie anul trecut a mandatului lui Petru Răilean.
 
Pînă în prezent acest fotoliu nu a aparținut nimănui din componentele AIE. Răilean era unicul judecător formal neafiliat la partidele puterii, deoarece fusese delegat la CC încă de guvernarea comunistă.
 
Guvernul urma să se determine în privința candidaturii noului judecător încă în urmă cu un an, pentru care legea prevede cel mult 15 zile după comunicarea președintelui CC despre apariția locului vacant. Însă, din cauza alegerilor parlamentare și demisiilor de guvern, acest proces s-a tergiversat mult.
 
În afară de aceasta, în opinia experților, jucătorii politici nicidecum nu puteau să se înțeleagă. Potrivit informației NOI.md, la mantia de judecător aspirau concomitent cîțiva reprezentanți ai Partidului Democrat. Sursa noastră, a cărei informație s-a confirmat deseori, vorbește despre dorința mare a jucătorilor politici de a o promova în această funcție pe Raisa Apolschi, președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități a Legislativului, care, în calitate de fost avocat parlamentar și director al Centrului pentru Drepturile Omului, are experiența potrivită.
 
Cu toate acestea, potrivit interlocutorului nostru, PLDM, al cărui reprezentant conduce Guvernul, responsabil de numirea judecătorului, a refuzat categoric să cedeze această funcție candidaților din partidul concurent. De fapt, după cum menționează expertul, situația poate fi modificată, chiar de mai multe ori, dacă Guvernul va fi demis sau se va schimba componența coaliției guvernante.
 
30 de zile pentru selectarea concurenților
 
Este un paradox, dar legislația în vigoare nu solicită organizarea concursului deschis pentru selectarea și numirea judecătorilor constituționali. Pe parcursul ultimilor ani, experții europeni și organizațiile obștești au propus diverse variante ale transparentizării acestui proces.
 
Și iată că prima dată, pentru organizarea procedurilor publice ale concursului și selectarea candidaților, a fost formată o comisie specială. Din componența ei fac parte nouă persoane. Printre ele sînt foștii judecători ai Curții Constituționale Victor Pușcaș și Nicolae Osmochescu, decanul Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova, Sergiu Băieșu. Societatea civilă este reprezentată de Igor Boțan, director executiv al Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT), Ludmila Andronic, președinte al Consiliului Presei, și Sorina Macrinici, consultant juridic al Centrului de Resurse Juridice.
 
Din partea Cabinetului de Miniștri, în această comisie au fost incluși Roman Cazan, secretar general adjunct al Guvernului, și Sergiu Gurduza, consilier principal de stat pe probleme de drept. În funcția de președinte al comisiei de selectare se află premierul Valeriu Streleț.
 
Vinerea trecută a fost adoptat Regulamentul cu privire la ordinea organizării și desfășurării concursului pentru suplinirea funcției de judecător al Curții Constituționale din partea Guvernului. Săptămîna curentă documentul a fost publicat în Monitorul Oficial. El pune la dispoziție comisiei 30 de zile pentru selectarea candidaților și prezentarea listei lor Guvernului.
 
Noua procedură este următoarea: după publicarea informației și a cerințelor față de candidați se organizează concursul, care constă din trei etape: verificarea dosarelor în cadril preselecției, test în scris cu caracter teoretic și practic, interviu pentru verificarea cunoștințelor candidaților. Evaluarea participanților la concurs și adoptarea deciziei are loc la ședința închisă a comisiei. Pentru numire vor fi propuși candidații care au acumulat cel mai înalt punctaj. Pe unul dintre ei urmează să-l confirme Guvernul.
 
În Regulament se stipulează că procesul de selectare trebuie să se desfășoare în mod transparent, prin asigurarea accesului liber și echitabil la concurs al tuturor candidaților, care corespund exigențelor stabilite. La selectare se ține cont de meritele pretendenților și realizările lor profesionale. Ei nu trebuie să fie implicați în conflicte de interese (după criterii politice, economice și de rudenie) cu persoanele care au un rol politic important în țară.
 
Principalele exigențe față de candidați: cetățenia RM și domicilierea în țară, studii juridice superioare, nivel profesional înalt și vechime în muncă în sfera jurisprudenței de cel puțin 15 ani. Limita de vîrstă a participantului la concurs este de 70 de ani.
 
Nu este exclus că vor beneficia de avantaj reprezentantele sexului feminin. Componența în exercițiu a CC din cinci judecători este un colectiv totalmente masculin, în timp ce institutele europene recomandă respectarea egalității de gen și implicarea cît mai activă a femeilor în procesul adoptării deciziilor.
 
Imitarea procedurii democratice
 
„Există un mare risc că această comisie pentru selectarea candidaților la funcția de judecător al CC din partea Guvernului a fost creată doar pentru imitarea procedurii democratice, menționează unul din experții NOI.md. Tot cu aceasta se ocupă acum comisia parlamentară creată pentru selectarea candidaturii la postul de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei.
 
Anterior am asistat deja la un spectacol asemănător, cînd pentru prima dată a fost creată comisia pentru a organiza concursul public deschis de selectare a candidaților la postul de procuror general. Tot atunci s-a vorbit mult despre procedurile democratice, transparență și depolitizarea structurilor de drept.
 
Ce a rezultat în definitiv: comisia l-a desemnat pe fostul ministru al justiției Vitalie Pîrlog, care nu a fost ales, deoarece nu a avut susținere politică. Deși exista această decizie a comisiei pentru concurs, candidatul respectiv a fost „rebutat” de spicherul de atunci și liderul Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, care a propus pentru numirea în funcția de procuror general candidatura lui Corneliu Gurin.
 
Dorința de a-l vedea în această funcție a fost atît de mare, încît în Parlament au falsificat rezultatele votării. În imprimarea video a procesului de votare se vede că un șir de deputați nu l-au votat pe Gurin, dar voturile lor au fost luate în calcul. Graba fiind mare, nu au fost verificate datele din CV-ul candidatului: o parte din ele nu corespundeau realității.
 
Cînd peste o săptămînă toate acestea s-au clarificat și Gurin a fost demis din funcție, a venit în ajutor „salvarea” în persoana Curții Constituționale. Decizia Parlamentului privind înlăturarea lui Gurin a fost calificată drept neconstituțională.
 
„Un singur vot poate avea un rol mare”
 
După cum menționează expertul NOI.md, astăzi mulți au impresia organizării concursului la funcția de judecător al CC, „consacrat” unei persoane concrete. Dacă printr-o minune va cîștiga un candidat neloial, se va găsi pretext pentru a exclude numirea lui.
 
„Spiritele de protest în societate se amplifică, oamenii își exprimă în mod deschis nemulțumirea de „înrobirea” de către politicieni a instituțiilor judiciare, spune interlocutorul nostru. În atare condiții încercările de a repeta scenariile precedente  în cazul cu selectarea candidaților la Curtea Constituțională au un caracter cel puțin sfidător.
 
În Moldova CC este abilitată cu influență colosală și se află în supremație față de restul instituțiilor de stat. Participanții la concursul pentru acest post trebuie să fie supuși unei verificări prealabile detaliate după cele mai diverse criterii, îndeosebi sub aspectul securității naționale, pentru a exclude riscul reprezentării de către candidat a intereselor altor țări.
 
Este un nonsens atunci cînd cetățenilor altui stat li se încredințează să interpreteze prevederile Constituției naționale și să se pronunțe vizavi de acordurile internaționale ale țării. Noul judecător trebuie să fie patriot al țării sale, să aibă curajul să riposteze împotriva colegilor în mantii, care au participat la subminarea bazelor statalității.
 
În munca Curții Constituționale un singur vot poate avea un rol mare. Cu atît mai mult că judecătorul are întotdeauna posibilitatea de a nu se lăsa influențat de președintele Curții și alți colegi, ci de a-și expune opinia proprie, care, la solicitarea lui, este anexată la hotărîre. În același timp, expunerea argumentată a poziției proprii în cadrul dezbaterilor dintre judecători poate influența asupra deciziei finale.
 
Membrii comisiei de selectare, unii dintre care sînt considerați experțicu autoritate și profesioniști de nivel înalt, trebuie să se detașeze de la interesele politice și să facă tot ce depinde de ei ca Curtea Constituțională să lucreze pentru statul său. Dacă aceasta nu se va produce, responsabilitatea pentru revizuirea activității Curții Constituționale urmează să și-o asume clasa politică”.