vineri, 11 decembrie 2015, 16:00 view Vizualizări: 938 ori   printImprimaţi
comment Comentarii: 0

„Scumpii” noștri miniștri

“Дорогие” министры
Foto: mail.ru
Xenia Florea

Demisiile guvernelor costă mult bugetul de stat. Mai ales cînd pe parcursul unui an se schimbă cîteva echipe guvernamentale.

Demisia doar a unui cabinet de miniștri (iar anul trecut am avut trei) costă bugetul pînă la 2 milioane de lei. Asta deoarece, potrivit legii privind garanțiile sociale, membrii guvernului care nu intrau în noua componență a executivului aveau dreptul la indemnizație în mărime de șase salarii medii lunare.

Pe aceste plăți puteau conta premierii, vicepremierii, precum și conducătorii cabinetelor lor, consilierii, adjuncții, asistenții, secretarii etc. Mărimea sumelor achitate unui angajat al cabinetului de miniștri varia între 30 și 90 de mii de lei, în funcție de nivelul salariului.

Săptămîna trecută, Parlamentul a anulat Legea cu privire la garanțiile sociale pentru membrii guvernului în cazul demisionării, reorganizării Guvernului sau expirării mandatului lui, considerînd indemnizațiile de șase salarii medii drept o „investiție irațională”.

Ce-i drept, nu se știe dacă resursele bugetare vor fi economisite în cazul Guvernului Valeriu Streleț, care a fost demis cu două luni în urmă, dar continuă să activeze în regim de interimat.

În opinia unor deputați-juriști, actualii miniștri ar putea conta pe indemnizațiile de șase salarii medii, deoarece Guvernul a fost demis pînă la anularea legii privind indemnizațiile speciale. Alții spun că, deoarece Guvernul Streleț continuă să activeze în regim de interimat, indemnizațiile de eliberare pentru membrii lui urmează a fi calculate conform regulilor noi.

Trebuie să fiți mai modești, tovarăși!

Cînd în 2010 în Ucraina a fost demis Guvernul Iulia Timoșenko, s-a estimat că acest lucru va costa bugetul 20 de milioane de grivne. Doar premierul (cu condiția că Timoșenko nu-și va găsi un alt loc de muncă) putea conta pe achitarea timp de un an a 300 de mii de grivne. Sume similare li se prevedeau prim-vicepremierului Alexandr Turcinov, vicepremierilor Ivan Vasiunîk și Grigori Nemîrea.

În afara achitării ajutorului material după demitere (80% din salariu, lunar, pe parcursul unui an de la demisie), garanțiile sociale ale funcționarilor ucraineni de acest nivel, prevedeau, de asemenea, dreptul la asistență medicală și balneo-sanatorială gratuită, inclusiv membrilor familiei, prețuri facilitare la serviciile comunale, păstrarea dreptului la utilizarea anumitor vile sau camere în casele de odihnă ale Direcției generale.

În comparație cu salariul mediu al Iuliei Timoșenko din 2010 de 32 de mii de grivne, actualul premier, Arseni Iațeniuk, primește de două ori mai puțin. În mai 2015, de exemplu, i-au fost calculate 18,27 mii de grivne, dintre care 6,640 de mii – salariul de bază, iar restul – multiple suplimente, adaosuri, premii etc. În pofida situației economice complicate din țară, un șir de privilegii sociale pentru funcționarii din Ucraina a fost păstrat.

În Moldova, guvernele demise au avut întotdeauna garanții sociale mai modeste. Și în anii de criză, și în cei de avînt. Acestea s-au menținut neschimbate timp de 16 ani. Dar au fost anulate de Parlament la inițiativa fracțiunii PCRM.

Deputații au hotărît că după fraza pesimistă și evazivă a ministrului Finanțelor Anatolie Arapu „dacă nu va exista un acord cu FMI, atunci … nu vreau să vă întristez”, ar fi cazul ca și membrii puterii executive să-și mai strîngă cureaua. Mai ales în contextul remanierilor continue ale Guvernului, cînd în Moldova timp de un an s-au schimbat trei guverne, iar formarea celui de-al patrulea se află sub semnul întrebării.

Investiție irațională

Legea cu privire la garanțiile sociale pentru membrii guvernului în cazul demiterii, reorganizării sau expirării mandatului a fost adoptată la finele anului 1999 și a intrat în vigoare pe 20 ianuarie 2000. De aceasta au reușit să profite nouă cabinete de miniștri.

Documentul prevedea că membrii guvernului, care după demiterea, reorganizarea sau expirarea mandatului acestuia nu au intrat în componența noului executiv sau nu au fost angajați în organele publice, au dreptul la o indemnizație unică în mărime de șase salarii lunare.

În Republica Moldova, în ultimul timp, s-au schimbat trei guverne. Ex-premierul Iurie Leancă, ca și vicepremierul pentru reintegrare în guvernul său, Eugen Carpov, nu și-au primit indemnizațiile, din cauza angajării în cîmpul muncii. Leancă și Carpov au fost aleși în parlament. Dintre vicepremierii „fără portofolii” în cabinetul Leancă, indemnizația de șase salarii i-a fost achitată vicepremierului pentru probleme sociale Tatiana Potîng.

Vicepremierii „cu portofolii” și miniștrii primesc indemnizații din fondurile de salarizare ale ministerelor lor. Deci Cancelaria nu cunoaște cine, cît și cînd a primit indemnizații. Însă mărimea aproximativă a acestor plăți pentru miniștri constituie circa 70 de mii de lei.

Iar premierul Chiril Gaburici, care a demisionat în iunie, a primit o indemnizație în mărime de șase salarii medii lunare (circa 80-90 de mii de lei). La fel ca și ex-premierului Valeriu Streleț, al cărui guvern a primit vot de neîncredere pe 29 octombrie.

În afara achitării indemnizației în mărime de șase salarii medii lunare, legea din 1999 prevedea, de asemenea, că după demisia guvernului, membrilor acestuia li se achită, timp de trei luni, o indemnizație lunară de un salariu mediu lunar, dacă în această perioadă ei nu au fost angajați în cîmpul muncii.

„Prezența unor garanții sociale privilegiate ale membrilor guvernului, în comparație cu alți funcționari publici, conduce la cheltuieli bugetare excesive, care nu constituie o investiție rațională”, astfel și-a explicat deputatul Anatolie Zagorodnîi propunerea de a anula condițiile speciale pentru miniștri. Parlamentul a căzut de acord cu el și a anulat Legea privind garanțiile sociale pentru membrii demisionari ai guvernului.

Acum, premierii, vicepremierii și miniștri vor demisiona în condiții egale: lor li se va cuveni o indemnizație unică, egală cu două salarii de funcție. Plus o indemnizație egală cu un salariu de funcție, dacă timp de două luni ei nu-și vor găsi de lucru.

„Sfinții”

După anularea Legii privind garanțiile sociale pentru membrii guvernului, s-a creat o situație paradoxală: premierii, vicepremierii și miniștrii, în cazul demiterii sau sistării mandatului, vor primi doar cîte două salarii de funcție, iar secretarii, consilierii și asistenții – cîte șase salarii medii.

Salariile în sectorul public constau dintr-o sumă fixă a salariului de funcție, plus premiile, suplimentele etc. Conform legislației, diferite forme de adaosuri pot constitui pînă la 30% din salariu de funcție al funcționarului. Așa că diferența este semnificativă.

Unul dintre foștii miniștri adjuncți care a activat în mai multe guverne, își exprima nemulțumirea că asistenții și secretarii miniștrilor, în caz de demisie, primesc mai mult decît miniștrii adjuncți.

„Reiese, a declarat el pentru NOI.md că secretarul asistent al ministrului sau consilierul lui se află în condiții privilegiate față de ministrul adjunct. Nouă, ca și celorlalte persoane ce îndeplinesc o funcție publică de răspundere, în cazul demisiei ni se cuvenea o indemnizație unică egală cu două salarii de funcție. Iar lor – în mărime de șase salarii medii lunare. E corect așa?”

Acum, această categorie de funcționari publici se va afla într-o situație privilegiată și față de miniștri.

În general, o analiză sumară, făcută de Comisia parlamentară protecție socială, ocrotirea sănătății și familiei, a demonstrat că membrii Guvernului cu indemnizațiile sale deja anulate de șase salarii medii lunare, nu se aflau într-o situație foarte privilegiată.

De exemplu, judecătorii, în caz de demisie, primesc o indemnizație în mărime de 50% din salariul mediu lunar, înmulțit cu numărul de ani lucrați în calitate de judecători. Procurorii – salariul mediu lunar înmulțit la numărul de ani în care au activat în calitate de procurori. Polițiștii – de la 6 pînă la 18 salarii medii lunare, în funcție de anii lucrați. De privilegii similare beneficiază angajații SIS, ai poliției de frontieră etc.

Această informație i-a determinat pe deputați să se gîndească la unificarea mecanismului de calculare și achitare a indemnizațiilor.
 
comments powered by Disqus